ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 262/2010

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 284/ CA din 8 iulie 2009,

Curtea de Apel Constanța, secția comercială maritimă și fluvială, de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta E.I., în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, ca nefondată, prin

care a solicitat anularea Hotărârii din 9 aprilie 2009 emisă de pârâtă, prin

care i s-a respins cererea privind recunoașterea calității de beneficiar al

prevederilor Legii nr. 189/2000 și plata drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999.

Pentru a hotărâ

astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta s-a născut la data de 10

august 1945, în localitatea Corbu, Județul Constanța, unde s-a stabilit cu

familia sa după strămutare, dar ulterior perioadei reglementate de Legea nr. 189/2000

(6 septembrie 1940 - 6 martie 1945).

Instanța de fond a

mai reținut că reclamanta nu poate beneficia de prevederile art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată și modificată prin Legea

nr. 189/2000

, cu modificările

ulterioare, deoarece s-a născut ulterior perioadei 6 septembrie 1940 - 6 martie

1945, expres prevăzute de lege pentru care s-a stabilit existența persecuției

etnice.

Împotriva sentinței

civile pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta E.I.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivul de recurs

încadrat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ, recurenta-reclamantă

susține că instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea sa, întrucât, dispozițiile

art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea

nr. 189/2000

, cu modificările

ulterioare nu menționează și nu disting în mod expres ca persoana care a avut de

suferit persecuții din motive etnice să fie născută chiar în momentul

strămutării.

A mai precizat că a

fost concepută în perioada strămutării, iar persecuția a subzistat pe toată

perioada, motiv pentru care și ea a avut de suferit.

Intimata - pârâtă

Casa Județeană de Pensii Constanța nu a formulat întâmpinare.

Analizând cauza prin

prisma motivului de recurs invocat, în raport cu prevederile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., ale O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările

ulterioare, și ale Normelor aprobate prin H.G. nr. 127/2002, precum și cu

jurisprudența în materie a Instanței Supreme, Înalta Curte constată că recursul

este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit art. 1 lit.

c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, „

beneficiază de prevederile ordonanței persoana, cetățean

român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940

până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice”, fiind „refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate”.

Este foarte adevărat

că, în mod constant, în practica Înaltei Curți s-a reținut că, din

interpretarea teleologică a dispozițiilor din O.G. nr. 105/1999, cu

modificările și completările ulterioare, și a dispozițiilor Normelor aprobate

prin H.G. nr. 127/2002, rezultă că atât obiectul cât și scopul reglementării îl

constituie acordarea unor drepturi cu caracter reparatoriu pentru prejudiciile

suferite de persoanele persecutate din motive etnice, în mod direct și

indirect, de regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie

1945.

Astfel, persoane

asupra cărora persecuțiile din motive etnice s-au răsfrânt nemijlocit sunt și

copiii născuți în perioada în care părinții lor au fost strămutați în perioada

6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, expres prevăzută de lege, pentru care s-a

stabilit existența persecuției etnice și care au avut de suferit toate

consecințele nefavorabile ce decurg din această situație.

Înalta Curte

apreciază că instanța de fond a realizat o corectă apreciere a probatoriului

administrat prin prisma dispozițiilor legale incidente și a reținut în mod

întemeiat că reclamanta nu poate beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr.

189/2000, deoarece s-a născut ulterior perioadei reglementate de Legea nr. 189/2000

(6 septembrie 1940 - 6 martie 1945), respectiv la data de 10 august 1945, în

localitatea Corbu, Județul Constanța, unde s-a stabilit cu familia sa după

strămutare.

Prin urmare, instanța

de control judiciar apreciază ca nefondată critica recurentei care susține că

textul art. 1 din O.G nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 nu

distinge și nu precizează în mod expres ca persoana care a avut de suferit din

motive etnice să fie născută chiar în momentul strămutării.

Așa cum rezultă din

titlul și din cuprinsul art. 1 al O.G nr. 105/1999, de prevederile acestui act

normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940

până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice

.

Cum actul normativ

sus menționat prevede că data limită a perioadei pentru care o persoană

persecutată poate beneficia de anumite drepturi este

6

martie 1945 iar data nașterii recurentei-reclamante este

10 august 1945

, în mod corect a reținut instanța de fond

că nu

sunt întrunite condițiile art. 1 din O.G nr. 105/1999,

nerecunoscând

acesteia calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru o perioadă al

cărei moment de început s-ar situa în afara limitelor prevăzute de lege

.

Față de

cele arătate, Înalta Curte constată că sentința civilă atacată este legală și

temeinică și, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va

respinge ca nefondat

recursul

declarat de E.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de E.I. împotriva sentinței civile nr. 274/ CA din 6 iulie 2009 a

Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 ianuarie 2010.