ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 512/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 512/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 21
decembrie 2011 pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. 1578/44/2011, reclamantul
E.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor,
anularea Ordinului nr. 7010 din 2 august 2011 și repunerea în situația
anterioară emiterii acestuia, precum și suspendarea efectelor acestui ordin
până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în temeiul art. 15
alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că a deținut funcția de execuție de inspector
grad profesional principal în cadrul Direcției Regionale pentru Accize și
Operațiuni Vamale Galați, obținând calificative profesionale de "foarte
bine" și perfecționându-se continuu în activitatea profesională.
La data de 6 iulie
2011, a primit preavizul din 5 iulie 2011, prin care a fost înștiințat că,
începând cu 8 iulie 2011, postul pe care îl deținea este supus reorganizării în
baza Ordinelor președintelui ANAF nr. 2406 din 4 iulie 2011 și nr. 2407 din 4
iulie 2011, având posibilitatea de a opta, până la data de 12 iulie 2011,
pentru una din funcțiile publice vacante, opțiunea constituind înscriere la
examenul organizat. Susține reclamantul că ordinele respective nu pot produce
efecte juridice, întrucât nu sunt publicate în M. Of.
Mai arată reclamantul
că a fost obligat să opteze pentru funcții publice și să participe la examen,
dar a fost respins la proba interviului.
În aceste condiții, a
fost emis Ordinul nr. 7010 din 2 august 2011, prin care s-a dispus încetarea
raporturilor sale de serviciu, prin eliberarea din funcția publică deținută.
Sub aspectul
îndeplinirii condiției referitoare la cazul bine justificat, reclamantul arată
că ordinul contestat a fost emis în baza unor acte normative nepublicate în M.
Of., deci inexistente din punct de vedere juridic, fiind încălcate principiul
legalității actelor administrative, principiul transparenței în activitatea
decizională a instituțiilor administrației publice și principiul fundamental
statuat de art. 1 alin. (3) din Constituția României. De asemenea, se susține
că actul emis contravine stabilității raporturilor de serviciu și a funcției
publice și se încalcă dreptul la protejarea unui "bun", în sensul
art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale. Totodată, susține reclamantul că
eliberarea din funcție s-a făcut în mod subiectiv, discriminatoriu, cu
încălcarea Legii nr. 188/1999 și a C. muncii.
Cu referire la
condiția privind paguba iminentă, reclamantul arată că actul contestat îi
provoacă prejudicii de ordin material și moral, în condițiile în care are în
întreținere un copil minor.
Soluția pronunțată
de Curtea de apel
Prin încheierea din
29 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1578/44/2011, Curtea de Apel Galați,
secția contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de suspendare
formulată de reclamantul E.G. și a dispus suspendarea executării Ordinului nr.
7010 din 2 august 2011 emis de președintele Autorității Naționale a Vămilor,
până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:
În raport cu
dispozițiile art. 15 raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și cu
Recomandarea nr. R(89) 8 adoptată de Comitetul de Miniștri din cadrul
Consiliului Europei la data de 13 septembrie 1989 referitoare la protecția
jurisdicțională provizorie în materie administrativă, instanța a avut în vedere
faptul că suspendarea executării actului administrativ constituie un instrument
procedural eficient în vederea respectării principiului legalității, ce oferă
persoanei vătămate o protecție adecvată împotriva arbitrariului, ca situație de
excepție la care se poate recurge atunci când sunt îndeplinite condițiile
impuse de Legea nr. 554/2004.
Analizând
îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004, Curtea de apel a reținut următoarele:
- reclamantul a
formulat contestație împotriva actului administrativ de eliberare din funcție;
- reclamantul a
parcurs procedura administrativă prealabilă;
- este îndeplinită
condiția referitoare la cazul bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit.
t) din Legea nr. 554/2004, întrucât, prin acțiunea formulată, reclamantul a
invocat mai multe motive de nelegalitate și netemeinicie ale actului atacat
(nepublicarea în M. Of. al României a Ordinelor președintelui ANAF nr.
2406/2011 și nr. 2407/2011, încălcarea mai multor principii de drept,
nerespectarea termenelor de preaviz, a termenelor de aprobare a bibliografiei
pentru examen și a criteriilor și a procedurii prevăzute de lege pentru
eliberarea din funcție), astfel că se apreciază a exista o aparență de
nelegalitate în privința actului a cărui suspendare se solicită;
- este îndeplinită
condiția referitoare la prevenirea unei pagube iminente în sensul art. 2 alin.
(1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, iar actul administrativ în litigiu
determină o situație care nu are o justificare obiectivă și rezonabilă în
sensul art. 14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, situația de fapt generată fiind de natură să creeze
un dezechilibru între interesul general și obligația protejării drepturilor
fundamentale ale reclamantului, ca urmare a suprimării veniturilor salariale și
a asigurărilor sociale, acesta fiind pus în situația de a suporta o sarcină
excesivă și disproporționată. Caracterul iminent al prejudiciului ce va fi
suportat de reclamant este reprezentat de faptul că, prin ordinul contestat, a
fost eliberat din funcție, acesta nemaiprestând o activitate remunerată. În mod
evident, consecințele lipsei veniturilor lunare vor afecta situația financiară
a reclamantului.
Recursul declarat de
pârâta Autoritatea Națională a Vămilor
Împotriva sentinței
pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională a
Vămilor, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați,
invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ. și susținând că sentința atacată a fost dată cu încălcarea și
aplicarea greșită a legii, întrucât în mod greșit s-a reținut că sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În privința cazului
bine justificat, recurentă-pârâtă susține că această condiție nu poate fi
considerată îndeplinită prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea
actului a cărui suspendare se solicită, deoarece aceste aspecte vizează fondul
actului și se analizează în cadrul acțiunii în anulare. Se susține că în mod
eronat instanța de fond s-a raportat la faptul că Ordinele ANAF nr. 2406 și nr.
2407 din 4 iulie 2011 nu au fost publicate în M. Of., întrucât acestea sunt
acte administrative cu caracter individual, emise în temeiul H.G. nr. 565/2011,
nefiind supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial, conform art. 22
alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000 și art. 55 alin. (3) din Regulamentul
privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte
normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat
prin H.G. nr. 561/2009. Totodată, susține recurentă-pârâtă că ordinul contestat
a fost emis cu respectarea dispozițiilor art. 99 alin. (5) art. 100 alin. (1)
și (3) din Legea nr. 188/1999, nefiind aplicabile prevederile art. 56 și art.
57 din aceeași lege, respectiv cele ale H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea
normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.
Cu referire la
prevenirea unei pagube iminente, recurenta-pârâtă susține că reclamantul nu a
probat iminența producerii unui prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în
ipoteza anulării actului contestat.
În continuarea
susținerilor din recurs, recurenta-pârâtă expune pe larg procesul de
reorganizare a instituției în raport cu dispozițiile legale incidente.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza prin
prisma criticilor din recurs, în raport cu art. 304 și art. 304
1
C.
proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru
considerentele arătate în continuare.
Argumente de fapt
și de drept relevante
Conform celor expuse
anterior, reclamantul E.G. a învestit instanța de contencios administrativ, în
temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu o cerere având ca obiect: (i)
suspendarea executării, până la soluționarea irevocabilă a cauzei, a Ordinului
nr. 7010 din 2 august 2011 emis de vicepreședintele, cu rang de subsecretar de
stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea
Națională a Vămilor, prin care s-a dispus, începând cu data de 8 august 2011,
încetarea raportului său de serviciu prin eliberare din funcția publică
teritorială de execuție de inspector grad profesional principal gradația 5
clasa de salarizare 48 din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și
Operațiuni Vamale Galați, conform dispozițiilor art. 97 lit. c) și art. 99
alin. (1) lit. b), alin. (3) și (5) din Legea nr. 188/1999.
Prin încheierea ce
formează obiectul recursului, instanța de fond s-a pronunțat în sensul
admiterii capătului de cerere privind suspendarea executării Ordinului nr. 7010
din 2 august 2011 până la soluționarea irevocabilă a cauzei, reținând că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 15 coroborat cu art. 14 alin. (1) din Legea nr.
554/2004.
Înalta Curte constată
că, prin Sentința nr. 429 din 4 octombrie 2012 pronunțată în Dosarul nr.
1578/44/2011, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și
fiscal, învestită cu acțiunea în anularea Ordinului nr. 7010 din 2 august 2011,
a admis acțiunea formulată de reclamantul E.G., în contradictoriu cu pârâta
Autoritatea Națională a Vămilor, a dispus anularea ordinului și repunerea
reclamantului în situația anterioară emiterii acestuia, în funcția publică de
execuție de inspector grad profesional principal în cadrul D.R.A.O.V. Galați -
Compartimentul Politică Agricolă Comună și Resurse Proprii Tradiționale, cu
plata tuturor drepturilor salariale indexate și reactualizate de la data
eliberării din funcție 8 august 2011 și până la data repunerii provizorii în
funcție, 8 noiembrie 2011, și a dispus suspendarea efectelor ordinului
respectiv emis de pârâtă până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Soluția pronunțată de
instanța de fond învestită cu acțiunea în anularea actului administrativ, care
formează obiectul prezentei cereri de suspendare a executării întemeiate pe
dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, conferă consistență concluziei că
este îndeplinită condiția cazului bine justificat în sensul art. 2 alin. (1)
lit. t) din Legea nr. 554/2004, pentru a fundamenta dispunerea, în cadrul
procedurii sumare reglementate de art. 15 din lege, a măsurii provizorii de
suspendare a executării actului a cărui nelegalitate a fost constată în fond în
cadrul acțiunii în anulare.
În ceea ce privește
condiția referitoare la prevenirea unei pagube iminente, din dispozițiile art.
2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, rezultă că această condiție are în
vedere producerea unui prejudiciu.
În cauză, este
necontestat că, prin măsura dispusă de autoritatea publică pârâtă, în ceea ce
îl privește pe reclamant, acesta este lipsit de veniturile salariale ca urmare
a încetării raporturilor de serviciu. Or, în situația în care această
consecință este cauzată de un act administrativ în privința căruia a fost
răsturnată prezumția de legalitate, prin anularea sa de către instanța
învestită cu acțiunea în anulare, diminuarea respectivă nu mai are caracter
prezumat legal, astfel că se reține îndeplinirea condiției referitoare la
prevenirea unei pagube iminente.
Temeiul legal al
soluției adoptate în recurs
Având în vedere
considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge recursul, ca nefondat, neexistând motive de reformare a
hotărârii atacate, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art.
304 sau art. 304
1
C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, în
numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, împotriva încheierii din 29
martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios
administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1578/44/2011, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 februarie 2013.
Procesat de GGC - CL