ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.03.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 980/2009

HOTĂRÂRE
18.03.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 980/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 175 din 25

februarie 2008 , pronunțată de Tribunalul Brașov s-a dispus condamnarea inculpatului

D.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de

fabricare si deținere de echipamente in vederea falsificării instrumentelor de

plata electronica. În baza art. 288 alin. (1) C. pen., condamnarea aceluiași

inculpat la doua pedepse de cate 1 an si 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale. În baza art. 31 alin. (2) C. pen..

rap. la art. 291 C. pen., condamnarea aceluiași inculpat la patru pedepse de

câte 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație

improprie la uz de fals. De asemenea, în baza art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la

art. 273 din Legea nr. 86/2006 (fost art. 178 din Legea nr. 141/1997),

condamnarea inculpatului la trei pedepse principale de câte 4 ani închisoare și

trei pedepse complementare constând în interzicerea exercițiului, pe o durata

de 2 ani, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit.

b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la

prezentarea de documente comerciale false la autoritatea vamală.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., inculpatului D.D. i-a fost aplicată

pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și pedeapsa rezultantă complementară a

interzicerii exercițiului, pe o durată de 2 ani, a drepturilor prevăzute de

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., a fost dedusă din durata pedepsei rezultante perioada reținerii și

arestării preventive 17 martie 2006-21 septembrie 2006.

În baza art. 71 C.

pen., interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercitarea

drepturilor prev. de art. 64 al 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen..

Totodată, în baza art.

26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen., s-a dispus condamnarea

inculpatului S.C.V. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale, iar în baza art.

81 și art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 3 luni, punându-i-se în

vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării

condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în

cursul termenului de încercare.

Au fost reținute

dispozițiile art. 13 C. pen., privind neaplicarea art. 71 C. pen.

În baza art. 118 lit.

a) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.D. a următoarelor

bunuri aflate în Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Brașov : dispozitiv

artizanal de citit carduri de culoare neagră având lipite resturi de hârtie albă

pe panoul frontal, tija de plastic de culoare gri metalizat confecționată

artizanal în lungime de 36 de cm cu 3 orificii, în interiorul căreia a fost

amplasat un dispozitiv mascat electronic format din camera video, emițător și

baterii de alimentare, dispozitiv electronic artizanal de citit carduri de

culoare gri, dispozitiv electronic artizanal de citit cârduri de culoare albă,

cap de dispozitiv artizanal de citit carduri de culoare albă, dispozitiv

artizanal de citit carduri de culoare neagră, 5 componente dispozitiv artizanal

de citit carduri, 13 componente din material plastic de culoare albă.

În baza art. 118 lit.

e) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.D. a următoarelor

bunuri aflate în Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Brașov : 4 minicamere

TV prevăzute cu emițători și patru receptoare AV, echipamentul portabil Mustek

destinat înregistrării și redării fișierelor audio-video în format comprimat și

cardul de memorie SanDisk de 2 Gb încorporate, dispozitiv de citit carduri TA

48 de culoare neagră cu seria 09344, un MSR - 505 seria 12050095 cu cablu de

conectare PC și un cablu conectare la sursa electrică, 2 mini CD cu etichetă

MSR 505 și Mini 123 și un cablu de transfer date cu USB, un MSR - 206 - 3 HL

seria A014326 cu cablu conectare PC și un cablu conectare la sursa electrică, 2

mini CD cu etichete MSR206 manual și Mini 123 și un manual de utilizare, două

cititoare carduri din plastic mini 123 cu seriile FI205-7308 si FI205-7304 cu

cabluri de transfer date PC, 3 seturi a câte 100 carduri nebancare blank din

plastic de culoare albă, cu bandă magnetică, nr. lot 2025368 din 24.10.2005, 4

carduri nebancare blank ambalate câte 2 în folie de plastic, 2 pachete a câte

24, respectiv 26 carduri nebancare blank din plastic de culoare albă cu bandă

magnetică, 8 carduri nebancare cu bandă magnetică, 2 matrițe din masa plastică înfățișând

contururi de fanta ATM, două carcase de plastic demontate de cititoare de carduri

ATM.

În baza art. 118 lit.

b) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.D. a următoarelor

bunuri aflate în Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Brașov : laptop Compaq

seria 319B089, un laptop HP seria TW14825748, un HDD Hitachi seria 5QCK1187WM

de 20 GB, unitate centrală de calculator Compaq cu seria 8213JDVZ111X cu HDD

SEAGATE seria 5FG21D64, 1 card de memorie SanDisk de 512 MB cu seria AXO5009YN,

7 CD-uri ( un CD marca Trak data de culoare negru cu alb, capacitate 700 MB,

seria B 03309141223 cu inscripția Virgil poze CD 2, un CD marca PRINCO de

culoare argintie, capacitate 700 MB, cu seria P3 091012054208Y cu inscripția

WORK - 06EVO, un CD marca MEMOREX de culoare argintie, capacitate 700 MB, cu

seria 33321B270133120 cu inscripția CC ultim Backup The End, un CD marca

IMITATION de culoare argintie, capacitate 700 MB, seria 50151421D26745 cu

inscripția CC work, un CD marca IMITATION de culoare argintie, capacitate 700

MB, seria 501514RE26734 cu inscripția „ cel mai important CD„ , un CD marca

MOOR de culoare albastră, capacitate 700 MB, seria SRC39804F03 cu inscripția „Martie

CCSD card, logouri D, un CD marca MOOR de culoare albastră, capacitate 700 MB,

seria

SCR39804F02 ), doi recipienți din plastic cu lichid vâscos incolor și

gălbui inscripționați ENVIROTEX LITE, o bucată de plastic alb cu lungime de 11,

5 cm și lățime 4 cm, alte 20 de bucăți de plastic similare de diferite

dimensiuni, o menghină, o mașină de găurit, un ciocan, o bucată de lemn

prevăzută pe o față cu șmirghel fin, două gresii de pilit, 6 pile de diferite

dimensiuni, 7 măști textile de protecție și ochelari de protecție, un ciocan

mare, 2 fierăstraie mari și un fierăstrău mic, 5 pile mici, 3 pensete, un

patent, 3 șublere, 2 șurubelnițe, o pensulă, un suflant de aer cald, 3

bisturie, un cutter, un compas, o lopețică, 2 periuțe, un cuțit, un trasor

punctuator, un set de burghie cu 18 cuțite, un foarfece, două tuburi adeziv

" Bizon ", o sticluță conținând alcool izopropilic, două sticle de

plastic cu alcool izopropilic și o sticlă de plastic cu diluant, soluție de

lipit " Picătura ", o pereche de ochelari de protecție, 4 rigle de

diferite dimensiuni, o ruletă, două soluții întăritor pentru chit auto, o sticluță

de lac și o sticluță de acetonă, o seringă cu ulei, 2 cutii cu lame de bisturie

și cutter, un burghiu și un echer metalic cu talpă, o ștampilă cu impresiunea

În baza art. 118 lit.

e) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul D.D. a sumei

de 2500 EURO.

În baza art. 348 C.

proc. pen., s-a dispus anularea declarațiilor de vămuire nr. 1838 din 10

februarie 2006, nr. 2079 din 16 februarie 2006 și declarației vamale de import

nr. 2794 din 15 martie 2006, înregistrate la Biroul Vamal Otopeni Călători,

desființarea înscrisurilor false având titlul „certificat constatator nr. 31157

din 01 iunie 2005” și „certificat de înregistrare eliberat la 09 iunie 1998”

ale căror copii se află la filele 39 si 148 din dosarul de urmărire penală

(ambele cu privire la SC A.S.) și a oricăror copii ale acestora și anularea

facturilor comerciale false aferente importurilor realizate în baza tuturor

acestor acte și distrugerea fișierelor conținând cele două certificate false în

format electronic, identificate în laptopurile Compaq și HP ridicate de la

inculpat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanța a reținut că inculpatul D.D., în perioada

noiembrie 2005-martie 2006, a importat și a deținut în mod repetat echipamente,

inclusiv hardware și software, în vederea falsificării instrumentelor de plată

electronice și a confecționat astfel de echipamente într-un atelier improvizat

într-o locuință închiriată, fapte care întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen.

De asemenea, în

sarcina inculpatului D.D., s-a mai reținut că, în luna ianuarie 2006 și,

respectiv, în luna martie 2006, a falsificat prin contrafacere, cu ajutorul

calculatorului și a unor imprimante, un certificat de înregistrare aparținând

unei societăți comerciale reale și un certificat constatator al unui sediu

secundar aparținând SC H.C. SRL Brașov, înscrisuri oficiale emise de Oficiul

Registrului Comerțului, rezultând un certificat de înmatriculare fals cu seria

B nr. 0E57383 din 9 iunie 1998 și un certificat constatator cu nr. 31157 din 1

iunie 2005 emise aparent de instituția menționată, pentru SC A.S. SRL Brașov,

fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals

material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. ( două

fapte ).

În privința

inculpatului S.C., s-a reținut că, la mijlocul lunii martie 2006, a pus la

dispoziție inculpatului D.D. certificatul constatator nr. 31157 din 1 iunie 2005

emis de Oficiul Registrului Comerțului Brașov către SC H.C. SRL Brașov, pentru

a-i servi acestuia din urma drept model în vederea contrafacerii și obținerii

unui nou certificat asemănător pentru o societate fictivă SC A.S. SRL, fapta

care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la

fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 26 rap. la art. 288 alin.

(1) C. pen.

În continuare, în

sarcina inculpatului D.D. s-a mai reținut că, în datele de 9 februarie 2006, 15

februarie 2006, 13 martie 2006, prin intermediul angajaților D.H.L. I.R. SRL, a

prezentat la Biroul Vamal Otopeni Călători certificatul de înregistrare fals

aparținând SC A.S. SRL, iar în data de 14 martie 2006 a prezentat aceleași

autorități, în aceeași modalitate, certificatul constatator fals al aceleași

societăți, cunoscând că nu corespund realității și că vor produce consecințe

juridice, respectiv în vederea efectuării importurilor comandate, privind

echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronice, fapte

care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de participație

improprie la uz de fals prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 291 C.

pen. (patru fapte).

Din analiza

facturilor comerciale expediate de inculpatul D.D. către D.H.L. I.R. SRL cu

ocazia întocmirii declarațiilor de vămuire nr. 1838 din 10 februarie 2006, 2079

din 16 februarie 2006 și 2794 din 15 martie 2006, raportat la conținutul

coletelor primite, Tribunalul Brașov a reținut că aceste documente (commercial

invoice) au fost completate prin menționarea unor alte bunuri decât cele reale,

apărarea inculpatului fiind aceea că nu putea menționa alte bunuri decât cele

de pe scrisoarea de transport, deși în realitate plătea către reprezentantul

firmei americane sume de bani mult mai mari decât valoarea bunurilor declarate.

Latura obiectivă a

infracțiunii prevăzută la data săvârșirii faptei prev. de art. 178 din Legea

nr. 141/1997, preluată în prezent în aceeași formă de art. 273 din Legea nr. 86/2006,

are drept cerință esențială condiția ca documentele prezentate la autoritatea

vamală să fie falsificate. În prezenta cauză, tribunalul a reținut că

inculpatul cunoștea că cele menționate pe factura fiscală în baza căreia urma

să se întocmească declarația de vămuire, nu corespund adevărului și că, în

realitate, coletele conțineau alte bunuri, cu altă destinație și de valoare

mult mai mare decât cea declarată. Prima instanța a înlăturat apărarea

inculpatului în sensul că nu exista o altă cale de a declara în mod mincinos în

fața autorității vamale decât prin achiesarea la cele declarate de expeditor.

Mai mult decât atât, s-a mai reținut că facturile erau stampilate și aveau

aparența de a emana de la o societate reală. Folosirea acestor facturi fiscale,

ca element material al infracțiunii este clar dovedită, inculpatul D. trimițând

prin fax comisionarului vamal aceste facturi în vederea prezentării de către

acesta autorității vamale, în acest mod realizându-se o participație improprie

la folosirea documentelor falsificate.

Sub aspectul laturii

subiective, vinovăția inculpatului D.D., în privința întregului ansamblu al

infracțiunilor săvârșite, s-a considerat a fi dovedită prin prisma scopului

urmărit, scop conturat de ansamblul tuturor acțiunilor inculpatului și

recunoscut de acesta în declarațiile date, astfel ca, din punct de vedere

juridic, faptele inculpatului D.D.

care la datele de 9 februarie 2006, 14

februarie 2006 și 13 martie 2006, cu ocazia importurilor efectuate, a prezentat

la Biroul Vamal Otopeni Călători, prin intermediul angajaților D.H.L. I.R. SRL,

facturi comerciale cuprinzând mențiuni necorespunzătoare adevărului, având

aplicate la rubrica importatorului ștampila SC A.S. SRL, societate fictivă, și

în care a consemnat date nereale privind tipul mărfurilor importate, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie la folosirea

de documente comerciale false la autoritatea vamală prev. de art. 273 din Legea

nr. 86/2006 (fost art. 178 din Legea nr. 141/1997 ).

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov si cei doi

inculpați.

Criticile aduse de

procuror au vizat aspecte de nelegalitate și netemeinicie dezvoltate în

memoriul de la filele 4-5 dosar instanță de apel. Nelegalitatea invocată de

procuror a vizat greșita deducere a perioadei arestului preventiv, inculpatul D.D.

fiind arestat între 17 martie 2006 și 27 septembrie 2006, și nu între 17 martie

2006 si 21 septembrie 2006 cum în mod greșit a reținut prima instanță. În

opinia parchetului, sentința apelată este netemeinică și prin raportare la

pedepsele modice aplicate aceluiași inculpat, față de întreaga activitate

infracțională a acestuia.

Inculpatul D.D. a

criticat sentința tribunalului, apreciind-o nelegală și netemeinică, apelul

nefiind motivat în scris, la fel procedând și coinculpatul S.C.V.

Prin decizia penală nr. 96 /AP din 10

octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze

cu minori, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Brașov și inculpatul D.D. împotriva sentinței penală nr. 175 din 25 februarie

2008 a Tribunalului Brașov, pe care a desființat-o sub aspectul greșitei

deduceri a perioadei prevenției inculpatului D.D. Din pedeapsa aplicată inculpatului

D.D. a dedus perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 17

martie 2006 până la data de 27 septembrie 2006. A menținut celelalte dispoziții

ale hotărârii atacate și a respins apelul declarat de inculpatul S.C.V. împotriva

aceleiași hotărâri.

Pentru a hotărî astfel a reținut că

inculpatul D.D. s-a

aflat sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 26 din 18 martie 2006

până în data de 27 septembrie 2006, când Curtea de Apel Brașov a admis recursul

inculpatului împotriva încheierii de ședință din data de 21 septembrie 2006 a

Tribunalului

Brașov

și a dispus înlocuirea măsurii arestării

preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Brașov,

fără încuviințarea instanței.

În aceste condiții,

Curtea de Apel Brașov a reținut că, în mod greșit, prima instanță a dispus

deducerea perioadei arestării preventive din data de 17 martie 2006 până în

data de 21 septembrie 2006, în loc de 17 martie 2006 până la 27 septembrie

2006, urmând a se dispune în acest sens.

Curtea a mai reținut

că situația de fapt nu a fost contestată de inculpatul S.C.V., iar inculpatul D.D.

a avut obiecțiuni pe parcursul cercetării judecătorești doar cu privire la

concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză și în directă legătură cu

infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, solicitând

și în apel efectuarea unui nou raport de expertiză sau a unui supliment la cel

existent, Curtea respingând această solicitare cu motivarea din practicaua

hotărârii.

În condițiile în care

cei doi inculpați nu au contestat starea de fapt (mai puțin inculpatul D. și

doar în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002,

conform celor arătate în alineatul precedent), instanța de apel a reținut că

faptele comise de cei doi inculpați au primit în mod corect încadrarea juridică

pentru care s-a dispus și condamnarea acestora.

Sub aspectul

individualizării pedepselor, aspecte invocate de parchet în ceea ce-l privește

pe inculpatul D., solicitând majorarea pedepselor ce i-au fost aplicate, dar și

de inculpatul D. care a solicitat micșorarea acestora, Curtea a reținut că au

fost avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv

gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise, în special de

inculpatul D., circumstanțele personale ale acestora, necunoscuți cu

antecedente penale, astfel că, pedepsele aplicate sunt apte să asigure îndeplinirea

scopului lor general prevăzut în art. 52 C. pen.

În ceea ce privește

critica adusă de inculpatul S.C., relativ la lipsa de pericol social al faptei

săvârșite de acesta, cu consecința achitării sale în baza

art. 11

pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap.

la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen., în contextul activității

desfășurate de coinculpatul D., Curtea a reținut că sunt nefondate criticile

acestuia, nefiind îndeplinite cerințele art.18

1

C.pen., acest

inculpat având conturată perspectiva activității infracționale a inculpatului D.

în momentul încredințării unei copii a certificatului constatator al firmei pe

care o administra, pentru a fi prezentată Biroul Vamal Otopeni, tocmai pentru

efectuarea importurilor comandate.

În ceea ce privește

infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, pentru care

inculpatul D. a solicitat achitarea, în mod corect prima instanță a reținut că

sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, câtă vreme

probele administrate în cauză, inclusiv declarațiile inculpatului, conduc la

ideea că echipamentele electronice și componentele adiacente găsite asupra

inculpatului D.D., cât și în domiciliul, dar și în locuința închiriată a

acestuia - individualizate în cadrul rapoartelor de constatare

tehnico-științifică întocmite în cauză - fac parte dintre cele destinate

fraudării cardurilor bancare. De asemenea, este dovedită deținerea de astfel de

echipamente, achiziționarea acestora în scopul menționat de a servi la

falsificarea instrumentelor de plată electronică, chiar inculpatul declarând că

alcătuise astfel de sisteme și ar

fi

continuat în sensul fabricării lor.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul D.D., solicitând casarea ambelor hotărâri, invocând motivele

prevăzute de art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc. pen. A susținut oral

motivele de recurs, detaliate în nota de concluzii scrise, arătând că pentru infracțiunea

de deținere de echipament în vederea falsificării instrumentelor de plată

electronice prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, a solicitat achitarea sa

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. e) C. proc. pen.,

menționând că din actele existente la dosarul cauzei nu se poate reține că a

deținut, componentele electronice respective în vederea sau spre a-i servi la falsificarea

instrumentelor de plată. A mai solicitat achitarea sa pentru această faptă reținută

în sarcina sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C.

proc. pen., întrucât nu s-a făcut dovada din probele administrate că

inculpatul, cu intenție a urmărit scopul infracțiunii.

Pentru celelalte infracțiuni reținute,

inculpatul a solicitat redozarea pedepselor, având în vedere circumstanțele reale

și personale și aplicarea unei pedepse cu suspendare în temeiul art. 81 C. pen.,

și/sau art. 86

1

Examinând motivele de recurs invocate cât

și din oficiu cauza, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

combinat cu art. 385

6

alin. (1) și art. 385

7

alin. (1) C.

proc. pen. constată că recursul este fondat însă numai cu privire la

individualizarea și modalitatea de executare a pedepsei pentru următoarele

considerente:

Instanța de fond și de apel au stabilit

corect starea de fapt și au reținut în drept în sarcina inculpatului săvârșirea

infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronică, prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen.; săvârșirea infracțiunii de participație improprie la prezentarea

de documente comerciale false la autoritatea vamală prev. de art. 273 din Legea

nr. 86/2006 (trei fapte); săvârșirea infracțiunii de participație improprie la

uz de fals prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 291 C. pen. (patru

fapte) și săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în

înscrisuri oficiale prev. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. ( două

fapte).

Vinovăția inculpatului și încadrarea

juridică a faptelor a fost corect reținută pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală și cercetare judecătorească prin prisma scopului

urmărit de inculpat și conturat de ansamblul tuturor acțiunilor acestuia.

În aceste condiții, cum instanțele au

stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea , hotărârile fiind întemeiate pe

o apreciere corectă a probelor , Înalta Curte constată că nu poate fi reținut cazul

de casare prev. de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., referitor la

eroarea gravă de fapt cu privire la condamnarea inculpatului D.D.

Achitarea inculpatului, în baza art. 11

pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. e) C. proc. pen. și în temeiul art. 11 pct.

2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de

deținere de echipament în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice

prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, nu se poate primi întrucât;

Faptele inculpatului D.D., care în

perioada noiembrie 2005-martie 2006, a importat și a deținut în mod repetat

echipamente, inclusiv hardware și software în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronice și a confecționat astfel de echipamente într-un atelier

improvizat într-o locuință închiriată, întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronice prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

Cum vinovăția inculpatului rezultă, cu

certitudine, din probele administrate de organele judiciare, solicitarea sa în

sensul pronunțării unei hotărâri de achitare, nu este fondată.

Înalta Curte constată ca fiind fondat,

motivul de recurs circumscris cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are

pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând

dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală

săvârșită, cât și în ce privește comportarea făptuitorului.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de

executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se

convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte penale similare.

În prezenta cauză, atât instanța de fond

cât și cea de apel au făcut o greșită individualizare a pedepselor aplicate

inculpatului, atât sub aspectul cuantumului acestora, cât și ca modalitate de

executare, nefiind respectate întocmai criteriile generale prev. de art. 72 C.

pen.

Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și

aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului

penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol

social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală.

Conform art. 74 C. pen., pot fi

circumstanțe atenuante, între altele, conduita bună a infractorului înainte de

săvârșirea infracțiunii.

Astfel, conduita bună a inculpatului

înainte de săvârșirea infracțiunilor, acesta fiind la primul impact cu legea

penală, atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunilor creează convingerea

Înaltei Curți că scopul educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. poate

fi atins în cazul inculpatului D.D. și printr-un cuantum mai redus, prin

aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special până la limitele la care

se poate dispune suspendarea sub supraveghere a acestuia apreciind că o

pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare poate satisface exigențele art. 52 C.

pen. și corespunde criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte

în conformitate cu art. 385

15

alin. (2) pct. 2 lit. d) C. proc. pen.,

va admite recursul declarat de inculpatul D.D. va casa în parte decizia penale

nr. 96/Ap din 1 octombrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru

cauze cu minori, și sentința penală nr. 175 din 25 februarie 2008 a Tribunalului Brașov numai cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului și

la modalitatea de executare și rejudecând în aceste limite:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4

ani închisoare aplicată inculpatului iar pedepsele componente vor fi repuse în

individualitatea lor.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului

pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., de la 3 ani la 2 ani închisoare și pedepsele

aplicate pentru trei infracțiuni prevăzute de art. 273 din Legea nr. 86/2006 de

la câte 4 ani la câte 3 ani închisoare pentru fiecare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b)

mai grea de

3

ani închisoare.

În

baza art. 86

1

- 86

2

pedepsei rezultante de 3 ani închisoare sub supraveghere pe un termen de

încercare de 6 ani, făcându-se aplicarea disp. art. 86

3

alin. (1) C.

pen., apreciind că scopul prevăzut de art. 52 C. pen. poate fii atins și fără

privare de libertate cu respectarea obligațiilor prev. de art. 86

3

alin. (1) C. pen., respectiv:

a) să se prezinte în prima

zi de luni din fiecare trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Brașov;

b)

să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, dacă este cazul;

d)

să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

Va

face aplicarea

art.

71 alin. (5) C. pen.

Constată

că inculpatul a executat din pedeapsa aplicată în arest preventiv perioada

cuprinsă între 17 martie 2006 la 27 septembrie 2006.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Admite recursul declarat de

inculpatul D.D. împotriva deciziei penale nr. 96/Ap din 1 octombrie 2008 a

Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia penală și

sentința penală nr. 175 din 25 februarie 2008 a Tribunalului Brașov, cu privire

la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului și la modalitatea de

executare.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4

ani închisoare aplicată inculpatului și repune pedepsele componente în

individualitatea lor, astfel: 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.; 2 pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare aplicate pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen.; 4 pedepse de câte 1 an și

6 luni închisoare, fiecare, aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 291 C. pen. și 3 pedepse de câte

4 ani închisoare aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 273

din Legea nr. 86/2006.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului

pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. de la 3 ani la 2 ani închisoare.

Reduce pedepsele aplicate pentru 3

infracțiuni prevăzute de art. 273 din Legea nr. 86/2006 de la câte 4 ani la

câte 3 ani închisoare pentru fiecare.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b)

pedeapsa cea mai grea de

3 ani închisoare.

Conform art. 86

1

– 86

2

încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare,

inculpatul trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

3

alin. (1) C. pen., respectiv:

a) să se prezinte în prima

zi de luni din fiecare trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Brașov;

b)

să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, dacă este cazul;

d)

să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

Conform

art. 359 C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

În

baza art. 71 alin. (5) C. pen., suspendă executarea pedepselor accesorii

aplicate inculpatului.

Constată

că inculpatul a executat din pedeapsa aplicată în arest preventiv perioada

cuprinsă între 17 martie 2006 la 27 septembrie 2006.

Menține

celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 18

martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 385/2014
baza art. 85 C. pen. a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 175/S din 25 februarie 2008 a Tribunalului Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 980 din 18 ma
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4092/2011
să de executat - 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, și lit. b).C. pen. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului L.I., zis „N.
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4092/2011
să de executat - 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, și lit. b).C. pen. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului L.I., zis „N.
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4197/2011
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 235 din 19 mai 2010 a Tribunalului Brașov s-a dispus condamnarea inculpatului G.N.Z.: - în temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 la pe
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3499/2012
(doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, și lit. b) C. pen. Pedeapsă de executat = 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de
Sursă