ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6610/2013

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

1.1. Cererea de

revizuire

Prin cererea adresată Înaltei Curți la data

de 6 martie 2013, T.A.O. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 977 din

5 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 14250/63/2012.

Revizuentul a invocat

ca temei al revizuirii formulate dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

susținând că decizia atacată este în contradicție cu Decizia nr. 665 din 29

ianuarie 2013 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. 5106/63/2012,

astfel încât sunt întrunite condițiile triplei identități prevăzute de

dispozițiile legale: de obiect, cauză și părți.

1.2. Apărarea

intimatului

Prin întâmpinarea

depusă la dosar de Comisariatul

General al Gărzii Financiare a fost invocată excepția inadmisibilității

cererii de revizuire, susținându-se faptul că pentru a fi admisibilă o cerere

de revizuire este necesar ca hotărârea supusă revizuirii să evoce fondul.

S-a susținut că nu

sunt întrunite în cauza de față dispozițiile prevăzute de art. 322 C. proc.

civ., nefiind vorba de o hotărâre care evocă fondul.

Totodată, s-a

susținut că nu sunt întrunite nici condițiile prevăzute de pct. 7 al art. 322 C.

proc. civ., întrucât în cauza dedusă judecății prin Decizia nr. 655 din 29

ianuarie 2013 invocată de revizuent ca fiind contradictorie, a fost casată

sentința atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

invocate ca fiind potrivnice

2.1.Hotărârea instanței

de recurs atacată cu revizuire

Prin

Decizia nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova pronunțată în Dosarul

nr. 14250/63/2012 a fost respins recursul formulat de T.A.O. împotriva

sentinței nr. 5139 din 6 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Dolj.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea introductivă

formulată de recurentul-reclamant s-a solicitat obligarea intimatului

Comisariatul General al Gărzii Financiare să comunice informațiile de interes

public cerute, cu plata unor despăgubiri, respectiv tabelul nominal cu

persoanele care primesc preaviz și statul de funcții pentru Garda Financiară

Dolj.

Instanța

de recurs a constatat că instanța de fond a dat o interpretare corectă

dispozițiilor Legii nr. 16/1996, întrucât înscrisurile solicitate nu reprezintă

acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise,

proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice

și alte asemenea mărturii, matrice sigilate, precum și înregistrări foto,

video, audio și informatice, cu valoare istorică, realizate în țară sau de

către creatori români în străinătate.

Instanța

de recurs a constatat că intimata a comunicat recurentului documentele

solicitate, în forma finală ce a rezultat în urma modificărilor operate pe

parcursul întocmirii acestora, nefiind vorba de un refuz nejustificat de

soluționare a unei cereri, cum corect a stabilit instanța de fond.

2.2. Hotărârea

instanței de recurs considerată potrivnică.

Prin Decizia nr. 665

din 29 ianuarie 2013 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. 5106/63/2012

a fost admis recursul formulat de reclamantul T.A.O. împotriva sentinței nr. 2871

pronunțată la data de 28 iunie 2012 de către Tribunalul Dol, secția contencios

administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimații pârâți Comisariatul

General al Gărzii Financiare și Garda Financiară, secția Județeană Dolj, având

ca obiect comunicare informații de interes public, fiind casată hotărârea

instanței de fond cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.

Prin cererea introductivă

formulată, reclamantul a solicitat documentul, transmis ca anexă la data de 23

iunie 2011, referitor la persoanele care primesc preaviz, cu precizarea dacă se

regăsea înscris numele său și dacă în documentul din 23 iunie 2011, transmis la

data de 23 iunie 2011, se regăsea, în statul de funcții anexat, înscrisă

funcția de „ expert clasa I, grad profesional principal '', prin cererea din 22

martie 2012 de la G.F. Dolj și prin cererea din 21 martie 2012 de la Comisariatul General al Gărzii Financiare.

Prin Adresa din 02

aprilie 2012 Comisariatul General al Gărzii Financiare a comunicat

reclamantului documentele solicitate, respectiv Adresa din 23 iunie 2011,

precum și statul de funcții atașat adresei.

În ceea ce privește

lista persoanelor pentru care s-a stabilit emiterea preavizului în data de 23

iunie 2011 la Garda Financiară, secția Dolj, aceste informații au fost depuse în

dosarul cauzei, împreuna cu tabelul nominal cu persoanele ce primesc preaviz la

data de 23 iunie 2011.

S-a constatat,

astfel, că informațiile solicitate prin cele două cereri ce fac obiectul

cauzei, în temeiul Legii nr. 544/2001, au fost comunicate reclamantului prin

Adresa din 2012, iar in tabelul nominal anexat figurează și numele

reclamantului.

Pentru aceste

considerente instanța de fond a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs reclamantul T.A.O. criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Analizând recursul

declarat, Curtea a reținut, prin decizia invocată în cauza pendinte ca fiind

potrivnică, că recursul este întemeiat, întrucât instanța de fond nu a lămurit

pe deplin cauza dedusă judecății, reținându-se faptul că nu s-a verificat dacă

actele comunicate reclamantului, și statul de funcții anexat la adresa din 23

iunie 2011, sunt cele primite de către Garda Financiară Dolj prin poșta

electronică de la Comisariatul General al Gărzii Financiare București pe data

de 23 iunie 2011, verificare cerută expres de către reclamant prin completarea la

acțiune depusă la data de 10 mai 2012, reclamantul susținând că actele ce i-au

fost comunicate nu sunt cele solicitate.

Această verificare se

impunea, cu atât mai mult cu cât chiar pârâtele menționează, pe de o parte, că

„lista.xls” nu este informație de interes public, care să poată fi comunicată

reclamantului, iar pe de altă parte, prin adresa din 28 iunie 2012, că actele

solicitate de reclamant au fost documente de lucru, adresate conducerii Gărzii

Fianciare, secția Județeană Dolj, care au suferit modificări ulterioare și care

nu au fost salvate sau arhivate ca fișiere.

I. Decizia instanței

de revizuire

Înalta Curte

analizând excepția de inadmisibilitate întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin.

(1) pct. 7 C. proc. civ., invocată de intimat, a constatat că este

neîntemeiată, având în vedere faptul că în cauza dedusă judecății sunt

întrunite condițiile de admisibilitate ale cererii, în sensul că sunt hotărâri

pronunțate de instanțe de recurs care au evocat fondul cauzei, având în vedere

motivarea dată în recurs de instanța care a pronunțat decizia atacată cu

revizuire și, evocarea fondului, prin admiterea recursului cu trimitere spre

rejudecare, în cazul deciziei față de care s-a invocat contradictorialitatea.

În conformitate cu

dispozițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei

hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a

unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate

cere dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de

grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având

aceeași calitate.

Pentru a fi

aplicabile dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca

hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului

judecat, să fie vorba de aceeași pricină, aceleași părți, în aceași calitate,

însă în cauza de față hotărârile invocate ca fiind potrivnice nu conțin

elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat, întrucât în cauza

în care a fost pronunțată soluția față de care a fost invocată

contradictorialitatea, nu a fost soluționat încă fondul cauzei.

Înalta Curte reține

că rațiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii

lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite,

dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Având în vedere că

instanța învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire în temeiul art. 322

pct. 7 nu poate face nici o apreciere asupra temeiniciei și legalității

soluțiilor date prin cele două hotărâri arătate ca fiind potrivnice, ci

procedează strict la verificarea faptului dacă ultima hotărâre ( în cazul de

față Decizia nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova din Dosarul nr.

14250/63/2012) a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii de lucru

judecat, Înalta Curte a constatat faptul că în dosarele, care au fost

soluționate cu hotărârile ce sunt invocate ca fiind contradictorii, nu a fost

afectat principiul autorității de lucru judecat.

Și aceasta pentru că

prin Decizia nr. 665/2013 a fost casată cu trimitere spre rejudecare la aceeași

instanță, ceea ce repune partea în situația inițială de cercetare a fondului

cauzei deduse judecății, deci se poate aprecia că nu a fost soluționat

definitiv fondul pricinii în Dosarul nr. 5106/63/2012.

Pentru aceste

considerente, cererea de revizuire de față va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția

inadmisibilității cererii invocată de intimatul Comisariatul General al Gărzii

Financiare București.

Respinge cererea de

revizuire formulată de T.A.O. împotriva Deciziei nr. 977 din 5 februarie 2013 a

Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 octombrie 2013.