ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6610/2013

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual 1.1. Cererea de revizuire Prin cererea adresată Înaltei Curți la data de 6 martie 2013, T.A.O. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 977 din 5 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 14250/63/2012. Revizuentul a invocat ca temei al revizuirii formulate dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susținând că decizia atacată este în contradicție cu Decizia nr. 665 din 29 ianuarie 2013 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. 5106/63/2012, astfel încât sunt întrunite condițiile triplei identități prevăzute de dispozițiile legale: de obiect, cauză și părți.

1.2. Apărarea intimatului Prin întâmpinarea depusă la dosar de Comisariatul General al Gărzii Financiare a fost invocată excepția inadmisibilității cererii de revizuire, susținându-se faptul că pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire este necesar ca hotărârea supusă revizuirii să evoce fondul. S-a susținut că nu sunt întrunite în cauza de față dispozițiile prevăzute de art. 322 C. proc. civ., nefiind vorba de o hotărâre care evocă fondul. Totodată, s-a susținut că nu sunt întrunite nici condițiile prevăzute de pct. 7 al art. 322 C. proc. civ., întrucât în cauza dedusă judecății prin Decizia nr. 655 din 29 ianuarie 2013 invocată de revizuent ca fiind contradictorie, a fost casată sentința atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

2. Hotărârile invocate ca fiind potrivnice 2.1.Hotărârea instanței de recurs atacată cu revizuire Prin Decizia nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova pronunțată în Dosarul nr. 14250/63/2012 a fost respins recursul formulat de T.A.O. împotriva sentinței nr. 5139 din 6 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Dolj. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea introductivă formulată de recurentul-reclamant s-a solicitat obligarea intimatului Comisariatul General al Gărzii Financiare să comunice informațiile de interes public cerute, cu plata unor despăgubiri, respectiv tabelul nominal cu persoanele care primesc preaviz și statul de funcții pentru Garda Financiară Dolj.

Instanța de recurs a constatat că instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor Legii nr. 16/1996, întrucât înscrisurile solicitate nu reprezintă acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice și alte asemenea mărturii, matrice sigilate, precum și înregistrări foto, video, audio și informatice, cu valoare istorică, realizate în țară sau de către creatori români în străinătate. Instanța de recurs a constatat că intimata a comunicat recurentului documentele solicitate, în forma finală ce a rezultat în urma modificărilor operate pe parcursul întocmirii acestora, nefiind vorba de un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, cum corect a stabilit instanța de fond.

2.2. Hotărârea instanței de recurs considerată potrivnică. Prin Decizia nr. 665 din 29 ianuarie 2013 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. 5106/63/2012 a fost admis recursul formulat de reclamantul T.A.O. împotriva sentinței nr. 2871 pronunțată la data de 28 iunie 2012 de către Tribunalul Dol, secția contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimații pârâți Comisariatul General al Gărzii Financiare și Garda Financiară, secția Județeană Dolj, având ca obiect comunicare informații de interes public, fiind casată hotărârea instanței de fond cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.

Prin cererea introductivă formulată, reclamantul a solicitat documentul, transmis ca anexă la data de 23 iunie 2011, referitor la persoanele care primesc preaviz, cu precizarea dacă se regăsea înscris numele său și dacă în documentul din 23 iunie 2011, transmis la data de 23 iunie 2011, se regăsea, în statul de funcții anexat, înscrisă funcția de „ expert clasa I, grad profesional principal '', prin cererea din 22 martie 2012 de la G.F. Dolj și prin cererea din 21 martie 2012 de la Comisariatul General al Gărzii Financiare. Prin Adresa din 02 aprilie 2012 Comisariatul General al Gărzii Financiare a comunicat reclamantului documentele solicitate, respectiv Adresa din 23 iunie 2011, precum și statul de funcții atașat adresei.

În ceea ce privește lista persoanelor pentru care s-a stabilit emiterea preavizului în data de 23 iunie 2011 la Garda Financiară, secția Dolj, aceste informații au fost depuse în dosarul cauzei, împreuna cu tabelul nominal cu persoanele ce primesc preaviz la data de 23 iunie 2011. S-a constatat, astfel, că informațiile solicitate prin cele două cereri ce fac obiectul cauzei, în temeiul Legii nr. 544/2001, au fost comunicate reclamantului prin Adresa din 2012, iar in tabelul nominal anexat figurează și numele reclamantului. Pentru aceste considerente instanța de fond a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul T.A.O. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Analizând recursul declarat, Curtea a reținut, prin decizia invocată în cauza pendinte ca fiind potrivnică, că recursul este întemeiat, întrucât instanța de fond nu a lămurit pe deplin cauza dedusă judecății, reținându-se faptul că nu s-a verificat dacă actele comunicate reclamantului, și statul de funcții anexat la adresa din 23 iunie 2011, sunt cele primite de către Garda Financiară Dolj prin poșta electronică de la Comisariatul General al Gărzii Financiare București pe data de 23 iunie 2011, verificare cerută expres de către reclamant prin completarea la acțiune depusă la data de 10 mai 2012, reclamantul susținând că actele ce i-au fost comunicate nu sunt cele solicitate.

Această verificare se impunea, cu atât mai mult cu cât chiar pârâtele menționează, pe de o parte, că „lista.xls” nu este informație de interes public, care să poată fi comunicată reclamantului, iar pe de altă parte, prin adresa din 28 iunie 2012, că actele solicitate de reclamant au fost documente de lucru, adresate conducerii Gărzii Fianciare, secția Județeană Dolj, care au suferit modificări ulterioare și care nu au fost salvate sau arhivate ca fișiere. I. Decizia instanței de revizuire Înalta Curte analizând excepția de inadmisibilitate întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc.

civ., invocată de intimat, a constatat că este neîntemeiată, având în vedere faptul că în cauza dedusă judecății sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale cererii, în sensul că sunt hotărâri pronunțate de instanțe de recurs care au evocat fondul cauzei, având în vedere motivarea dată în recurs de instanța care a pronunțat decizia atacată cu revizuire și, evocarea fondului, prin admiterea recursului cu trimitere spre rejudecare, în cazul deciziei față de care s-a invocat contradictorialitatea. În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat, să fie vorba de aceeași pricină, aceleași părți, în aceași calitate, însă în cauza de față hotărârile invocate ca fiind potrivnice nu conțin elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat, întrucât în cauza în care a fost pronunțată soluția față de care a fost invocată contradictorialitatea, nu a fost soluționat încă fondul cauzei. Înalta Curte reține că rațiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Având în vedere că instanța învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire în temeiul art. 322 pct. 7 nu poate face nici o apreciere asupra temeiniciei și legalității soluțiilor date prin cele două hotărâri arătate ca fiind potrivnice, ci procedează strict la verificarea faptului dacă ultima hotărâre ( în cazul de față Decizia nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova din Dosarul nr. 14250/63/2012) a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii de lucru judecat, Înalta Curte a constatat faptul că în dosarele, care au fost soluționate cu hotărârile ce sunt invocate ca fiind contradictorii, nu a fost afectat principiul autorității de lucru judecat. Și aceasta pentru că prin Decizia nr. 665/2013 a fost casată cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță, ceea ce repune partea în situația inițială de cercetare a fondului cauzei deduse judecății, deci se poate aprecia că nu a fost soluționat definitiv fondul pricinii în Dosarul nr. 5106/63/2012.

Pentru aceste considerente, cererea de revizuire de față va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de intimatul Comisariatul General al Gărzii Financiare București. Respinge cererea de revizuire formulată de T.A.O. împotriva Deciziei nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 octombrie 2013.