AFFAIRE TUNCAY ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

14.11.2006

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de P1-1;Dommage matériel - réparation pécuniaire;Préjudice moral - constat de violation suffisant;Remboursement partiel frais et dépens - procédure nationale;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE TUNCAY ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2006)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL TUNCAY ȘI ALTELE ȘI 12 AFACERI c. TURCIA (solicitările nr. 11898/03, 11899/03, 119900/03, 11901/03, 11903/03, 11904/03, 11908/03, 11909/03, 11912/03 și 11913/03) adoptă această versiune în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curții la 1 martie 2007. Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 alineatul (2) din convenție. Poate fi supusă unor modificări de formă. În 13 cauze împotriva Turciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa, președinte, Cabral Barreto, Türmen, Ugrekhelidze, Mularoni, Fura-Sandström, Popović, judecători și M. Dolle; graffière de secțiune După ce ați intenționat în camera Consiliului la 24 octombrie 2006, se pronunță hotărârea adoptată la această dată de procedură La originea cauzelor se găsesc 13 cereri îndreptate împotriva Republicii Turcia și dintre care 29 de cetățeni ai acestui stat ( În anexarea la prezenta hotărâre, au sesizat Curtea la 11 martie 2003 în temeiul articolului 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a Libertăților Fundamentale ( La 20 ianuarie 2005, Curtea a decis să comunice cererile guvernului. În temeiul articolului 29 alineatul (3), Curtea a decis că va fi examinată, în același timp, admisibilitatea și temeinicia cauzelor. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANȚELOR SPECIALE Reclamanții își au reședința în Sölütlü, o municipalitate din Sakarya. Prin decizia din 27 octombrie 1999, administrația departamentală din Sakarya ( administrația a expropriat bunuri imobile aparținând reclamanților, cu sediul la Södütlü. Indemnizațiile de expropriere stabilite de o comisie de experți a administrației au fost plătite reclamanților la data transferului de proprietate. În martie 2001, în dezacord cu privire la sumele indemnizațiilor astfel stabilite, reclamanții au introdus, pentru fiecare proprietate imobiliară, o acțiune în creștere a indemnizațiilor de expropriere în fața Tribunalului de Mare Instanță din Söćütlü. Prin hotărârile din 15 iunie 2001, Tribunalul le-a acordat reclamanților câștig de cauză și a condamnat administrația să le plătească indemnizații suplimentare de expropriere, însoțite de dobânzi moratoriu simple la rata legală. În lipsa recursului în casare, hotărârile au devenit definitive la datele indicate în anexa II anexa II anexa la prezenta hotărâre. Ulterior, la cererea reclamanților, oficiul de urmărire penală a datoriilor Sakarya notifia către administrația ordinelor de plată, care au rămas incurabile. Potrivit reclamanților, la 11 aprilie 2003, în cadrul unei reuniuni organizate de administrație, responsabilii acesteia din urmă au solicitat părților interesate să renunțe la creanțele lor corespunzătoare sumelor datorate, însoțite de dobânzi moratorii stabilite de instanță. 10. La 26 august 2004, administrația a efectuat plățile în cauză, ale căror sume sunt indicate în anexa II anexa II anexată, fără a plăti totuși dobânda datorată. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNĂ PERTINENTE 11. Dreptul și practica internă relevantă sunt descrise în Hotărârile Akkușc. Turcia (hotărârea din 9 iulie 1997, Recuperarea hotărârilor și a deciziilor 1997 IV, pp. 1305-1306, § 13-16), Aka c. Turcia (hotărârea din 23 septembrie 1998, Rec., 1998 VI, p. 2674 2676, § 17-25) și Tunç c. Turcia, n 54040/00, 24 mai 2005). ÎN DREPT JONCȚIA AFACERILOR 12. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALEGATĂ A ARTICOLULUI 1 DIN PROTOCOLUL nr. 13. Reclamanții se plâng de neexecutarea hotărârilor care au dobândit forță de lucru judecat și care condamnă administrația să le plătească indemnizații suplimentare de expropriere. Ei invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 astfel de formulare Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru reglementarea utilizării bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Curtea constată că cererile nu sunt în mod evident nefondate în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție; în plus, acestea nu se confruntă cu niciun alt motiv de inadmisibilitate; prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. Curtea constată că, în urma acțiunilor reclamanților, Tribunalul de Mare Instanță a decis să aloce persoanelor interesate indemnizații suplimentare, însoțite de dobânzi moratorii. Cu toate acestea, la aproximativ trei ani de la data la care aceste hotărâri au devenit definitive, administrația expropriantă s-a mulțumit să plătească indemnizațiile suplimentare fără niciun interes moratoriu. Pe de altă parte, până în prezent, Curtea nu a efectuat nicio plată cu privire la dobânzile datorate pentru a da efect acestor hotărâri. 16. Curtea amintește că a tratat în repetate rânduri cazuri care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 1 din Protocolul nr 1 (în ceea ce privește întârzierea efectuării plății, a se vedea în special Akkuș, citată anterior, și Aka , citată anterior; în ceea ce privește neexecutarea hotărârilor, a se vedea în special Tunç, citată anterior). 17. Curtea a examinat circumstanțele speței și consideră că guvernul nu a furnizat niciun fapt sau argument convingător care să conducă la o concluzie diferită. Comisia constată că întârzierea legată de plata indemnizațiilor suplimentare acordate de instanțele interne și neplata dobânzilor datorate sunt imputabile administrației expropriante, care le-a cauzat proprietarilor un prejudiciu distinct care se adaugă la exproprierea bunurilor lor. Această întârziere și neplata dobânzilor datorate determină Curtea să considere că reclamanții au trebuit să suporte o sarcină specială și exorbitantă care a încălcat echilibrul corect dintre cerințele de interes general și protecția dreptului la respectarea bunurilor. 18. Prin urmare, s-a încălcat art. 1 din Protocolul nr. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 19. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se elimine numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, după caz, o satisfacție echitabilă. Pagube materiale și morale 20. Reclamanții solicită diferite sume pentru prejudiciile materiale și morale pe care le-ar fi suferit. 21. Guvernul se opune cererilor reclamanților. 22. Având în vedere modul de calcul adoptat în Hotărârea Akkuș (citată, §§ 36 și 39) și având în vedere datele economice relevante, Curtea acordă reclamanților pentru prejudicii materiale sumele indicate în euro (EUR) în tabelul de mai jos al cererii Numele reclamanților Sumele 11898/03 Mustafa TUNCAY AYSE TUNCAY Nevriye ACAR Cevriye ÖMÜR Fevziye AKYOL 222 comun 11899/03 182 în comun 11900/03 maiye BAȘAK HATice HATICIE BAȘAK FATMA KUVAN ARIF BAȘAK Refik BAȘAK Mehmet BAȘAK 770 comun 11901/03 HATice HATice HATice Nazmi TUNA Remzi TUNA 946 comun 11912/03 Cemile KOLCU Cemile çALIȘKAN Sebile CANDAN AYSE 1 reprezintă în sine o satisfacție echitabilă suficientă. Cheltuieli și cheltuieli de judecată 24. Reclamanții solicită, de asemenea, diferite sume pentru cheltuielile și cheltuielile efectuate în fața instanțelor interne și în fața Curții. 25. Guvernul contestă cererile lor. 26. Curtea amintește că, pe teren de la art. 41 din convenție, aceasta rambursează numai cheltuielile de care reclamanții au stabilit că au fost efectiv și în mod necesar expuși și sunt rezonabile (a se vedea, printre altele, Nikolova c. Bulgaria [GC], n 31195/96, § 79, CEDO 1999 II 27. În cazul de față, deși cererile lor nu sunt documentate în mod corespunzător, Curtea consideră că, în temeiul articolului 60 din Regulamentul său de procedură, ar trebui să li se acorde reclamanților, în fiecare dintre cauzele în cauză, suma de 500 EUR, adică în total 6 500 EUR. În cazul în care există mai mulți solicitanți în aceeași cerere, această sumă trebuie plătită în comun reclamanților. Interese moratorii 28. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA UNANIMITATE, hotărăște să unească cererile Declară cererile admisibile A declarat că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în fiecare dintre cazuri afirmă că constatarea încălcării articolului 1 din Protocolul nr 1 constituie, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de solicitanți A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, următoarele sume pentru daune materiale cererea n 11898/03, 18 222 EUR (18 mii două sute douăzeci și două de euro) împreună cu Mustafa Tuncay, Ayșe Tuncay, Nevriye Acar, Cevriye Ömür și Fevziye Akyol ii. cererea n 11899/03, 48 182 EUR (48,8 mii o sută nouăzeci și două de euro) împreună cu .lmiye Bașak, Hatice .lhan, Fatma Kuvan, Arif Bașak, Refik Bașak și Mehmet Bașak. cererea nr 11900/03, 13 770 EUR (treisprezece mii șapte sute șaptezeci de euro) în comun cu .lmiye Bașak, Hatice .lhan, Fatma Kuvan, Arif Bașak, Refik Bașak și Mehmet Bașak iv. cerere n 11901/03, 13 107 EUR (treisprezece mii o sută șapte euro) în comun cu Hatice olhan, olmiye Bașak, Fatma Kuvan, Arif Bașak, Refik Bașak și Mehmet Bașak cererea n 11902/03, 36 273 EUR (trente- șase mii două sute șaptezeci și trei de euro) la Ömer Cin vi. cererea n 11903/03, 42 890 EUR (cvaante- două mii opt sute nouăzeci de euro) la Arif Orhan vii. cererea nr. 11904/03, 17 140 EUR (șaptesprezece mii o sută patruzeci de euro) la Hayri Candan viii. cererea nr. 11907/03, 33 276 EUR (trente-trei mii două sute șaptezeci și șase de euro) la Latif etal 946 EUR (patruzeci și șase de mii nouă sute patruzeci și șase de euro) împreună cu Zühre Zorlu [2] , Nazmi Tuna și Remzi Tuna xii. cererea nr. 11912/03, 29 297 EUR (29 de mii două sute nouăzeci și șapte de euro) împreună cu Cemile Kolcu, Cemile destal 734 EUR (doisprezece mii șapte sute treizeci și patru de euro) împreună cu Hayriye Acar, Nezaket Ya 500 EUR (șase mii cinci sute EUR) în total pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată; în cazurile în care există mai mulți reclamanți, suma de 500 EUR va fi plătită în comun reclamanților plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit pe care aceste sume trebuie să o transforme în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului că, de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 14 noiembrie 2006 în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 77 alineatul (3) din Regulamentul de procedură. Dolle J.-P. Costa Module președinte Anexa I Lista numelor și datelor nașterii reclamanților prin cerere n 11898/03 Mustafa Tuncay (1945) Ayse Tuncay (1926) Nevriye Acar (1952) Cevriye Ömür (1958) Fevziye Akyol (1943) Cerere n 11899/03 Refik Bașak (1948) Mehmet Bașak (1962) Cerere nr 11900/03 Hayri Candan (1945) Cerere n 11907/03 Latif qualal. (1940) Interogare n 11908/03 Adil Iși. (1952) 10. Cerere n 11909/03 Nail Tdhukez (1952) 11. Cerere n 11909/03 Zühre Zorlu [3] (1937) Nazmi Tuna (1940) Remzi Tuna (1945) 12. Cerere n 11912/03 Cemile Kolcu (1924) Cemile gladiale gladiale (1949) Sebile Candan (1950) Ayșe main (1957) Ahmet Kolcu (1953) 13. Cerere n 11913/03 Hayye Acar (1926) Nezaket Yaibasan (1948) Kaznam Acar (1951) Nazćm Acar (1953) ANEXA II Cererea Data hotărârii definitive Valoarea despăgubirii suplimentare stabilite de Tribunal în noi cărți turcești (YTL) Data plății Valoarea plății în YTL/EUR (fără dobânzi datorate) Valoarea dobânzii datorate în YTL/EUR 11898/03 11.10.2001 934,74 26.8.2004 934,74 (aproximativ 5 716 EUR) 861,96 EUR (aproximativ 18 222 EUR) 11899/03 31.12.2001 681,84 26.8.2004 681,84 (aproximativ 16 044 EUR) 137,15 (aproximativ 48 182 EUR) 11900/03 31.12.2001 639,63 26.8.2004 639,63 (aproximativ 4518,50 EUR) 326,91 (aproximativ 13 770 EUR) 11901/03 11.10.2001 7 891 26.8.2004 891 (aproximativ 4 144 EUR) 948,88 (aproximativ 13 107 EUR) 11902/03 11.10.2001 644,39 26.8.2004 644,39 (aproximativ 11 359 EUR) 131,05 (aproximativ 36 273 EUR) 11903/03 11.10.2001 701,94 26.8.2004 701,94 (de exemplu aproximativ 13 486 EUR) 741,06 (de exemplu aproximativ 42 890 EUR) 11904/03 11.10.2001 214,47 26.8.2004 214,47 (de exemplu aproximativ 5 344 EUR) 799,96 (de exemplu aproximativ 17 140 EUR) 11907/03 11.10.2001 922,56 26.8.2004 922,56 (de exemplu aproximativ 10 464 EUR) 63 33322,02 (de exemplu aproximativ 33 276 EUR) 11908/03 31.12.2001 946,85 26.8.2004 946,85 (aproximativ 4 706 EUR) 988 (aproximativ 13 685 EUR) 11209/03 31.12.2001 431,31 26.8.2004 431,31 (aproximativ 1 281 EUR) 676 (aproximativ 4 046 EUR) 1119/03 11.10.2001 517,20 26.8.2004 517,20 (aproximativ 13 906 EUR) 150,61 (aproximativ 48 946 EUR) 11912/03 11.10.2001 589,60 26.8.2004 589,60 (aproximativ 9 235 EUR) 798,98 (aproximativ 29 297 EUR) 11913/03 11.10.2001 580,28 26.8.2004 580,28 (aproximativ 3 978 EUR) 264,58 (aproximativ 12 734 EUR) Rectificat la 1 martie 2007 numele Zühre Zorlu a fost formulat după cum urmează: Zöhre Zorlu Rectitificat la 1 martie 2007. Numele Zühre Zorlu a fost formulat după cum urmează: Zöhre Zorlu Rectitificat la 1 martie 2007.