ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4555/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4555/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 519 din 7 februarie 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de reclamanta N.M. împotriva Deciziei civile nr. 163 din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta N.M., în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., invocând un înscris nou, respectiv Hotărârea nr. 307/2007 a Comisiei Județene Hunedoara, care anulează Hotărârea nr. 25/3003 a aceleiași comisii. Acest act nou nu a putut fi prezentat pe parcursul soluționării cauzei și este hotărâtor pentru judecarea corectă a cauzei. Față de dispozițiile art. 137 C. proc.
civ., conform cărora instanța are obligația de a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, Înalta Curte va analiza, cu prioritate, excepția invocată cu privire la inadmisibilitatea cererii de revizuire. Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite în oricare din ipoteze, urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decât cea care fusese aleasă până la acel moment.
Prin urmare, din analiza textului legal citat, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus o condiție imperativă și anume, ca această instanță să fi evocat fondul. Hotărârile instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins, în această ipoteză calea de atac fiind inadmisibilă. Dacă s-ar admite formularea unei cereri de revizuire și împotriva deciziilor pronunțate în recurs prin care nu s-a evocat fondul, s-ar ajunge să se încalce principiul legalității căilor de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile prevăzute de aceasta.
În speță, cererea de revizuire a fost formulată împotriva unei decizii pronunțată de o instanță de recurs, decizie prin care recursul a fost respins ca nefondat, fără a se putea reține faptul că instanța de recurs a pronunțat ea însăși o hotărâre asupra fondului cauzei, fiind analizate doar motivele de casare invocate prin cererea de recurs și menținându-se decizia atacată. Pentru argumentele expuse, cererea de revizuire se va respinge ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta N.M. împotriva Deciziei nr. 519 din 7 februarie 2013 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 15325/1/2006*. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2013. Procesat de GGC - AS
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.