ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4555/2013

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 519 din 7 februarie

2013 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de

reclamanta N.M. împotriva Deciziei civile nr. 163 din 21 decembrie 2011 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta N.M., în temeiul art. 322

pct. 5 C. proc. civ., invocând un înscris nou, respectiv Hotărârea nr. 307/2007

a Comisiei Județene Hunedoara, care anulează Hotărârea nr. 25/3003 a aceleiași

comisii. Acest act nou nu a putut fi prezentat pe parcursul soluționării cauzei

și este hotărâtor pentru judecarea corectă a cauzei.

Față de dispozițiile

art. 137 C. proc. civ., conform cărora instanța are obligația de a se pronunța

mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond

a pricinii, Înalta Curte va analiza, cu prioritate, excepția invocată cu

privire la inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Potrivit art. 322

alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs

se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea

unei alte stări de fapt decât cea care fusese în fazele de judecată anterioare,

fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră

stabilite în oricare din ipoteze, urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic

dedus judecății, decât cea care fusese aleasă până la acel moment.

Prin urmare, din

analiza textului legal citat, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri

date de instanța de recurs, legiuitorul a impus o condiție imperativă și anume,

ca această instanță să fi evocat fondul.

Hotărârile

instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit

recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte

hotărârea recurată, nefăcând obiectul cererii de revizuire deciziile prin care

recursul a fost respins, în această ipoteză calea de atac fiind inadmisibilă.

Dacă s-ar admite

formularea unei cereri de revizuire și împotriva deciziilor pronunțate în

recurs prin care nu s-a evocat fondul, s-ar ajunge să se încalce principiul

legalității căilor de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi

exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile prevăzute de

aceasta.

În speță, cererea de

revizuire a fost formulată împotriva unei decizii pronunțată de o instanță de

recurs, decizie prin care recursul a fost respins ca nefondat, fără a se putea

reține faptul că instanța de recurs a pronunțat ea însăși o hotărâre asupra

fondului cauzei, fiind analizate doar motivele de casare invocate prin cererea

de recurs și menținându-se decizia atacată.

Pentru argumentele

expuse, cererea de revizuire se va respinge ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta N.M. împotriva Deciziei

nr. 519 din 7 februarie 2013 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția I

civilă, pronunțată în Dosarul nr. 15325/1/2006*.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 octombrie 2013.

Procesat de GGC - AS