ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3140/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3140/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 182 din 23 ianuarie
2013 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâta
Comuna P. prin Primar împotriva deciziei nr. 6 din 20 martie 2012 a Curții de
Apel Suceava, secția I civilă, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre
rejudecare la aceeași instanță de apel.
Împotriva acestei
decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul M.D.M.A., invocând
dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., întrucât instanța de recurs a
depășit limitele investirii pronunțându-se asupra unor lucruri care nu s-au
cerut.
Față de dispozițiile
art. 137 C. proc. civ., conform cărora instanța are obligația de a se pronunța
mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond
a pricinii, Înalta Curte va analiza, cu prioritate, excepția invocată cu
privire la inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Potrivit art. 322
alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs
se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea
unei alte stări de fapt decât cea care fusese în fazele de judecată anterioare,
fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră
stabilite în oricare din ipoteze, urmând să se dea o altă dezlegare raportului
juridic dedus judecății, decât cea care fusese aleasă până la acel moment.
Prin urmare, din
analiza textului legal citat, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri
date de instanța de recurs, legiuitorul a impus o condiție imperativă și anume,
ca această instanță să fi evocat fondul.
Hotărârile
instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit
recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte
hotărârea recurată, nefăcând obiectul cererii de revizuire deciziile prin care
recursul a fost admis, iar cauza trimisă spre rejudecare, în această ipoteză
calea de atac fiind inadmisibilă.
Dacă s-ar admite
formularea unei cereri de revizuire și împotriva deciziilor pronunțate în
recurs prin care nu s-a evocat fondul, s-ar ajunge să se încalce principiul
legalității căilor de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi
exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile prevăzute de
aceasta.
În speță, cererea de
revizuire a fost formulată împotriva unei decizii pronunțată de o instanță de
recurs, decizie prin care recursul a fost admis, iar decizia casată cu
trimitere spre rejudecare, fără a se putea reține faptul că instanța de recurs
a pronunțat ea însăși o hotărâre asupra fondului cauzei.
Pentru argumentele
expuse, cererea de revizuire se va respinge ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de
revizuire formulată de revizuentul M.D.M.A. împotriva deciziei nr. 182 din 23
ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă,
pronunțată în Dosarul nr. 3744/86/2008*.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie
2013.