ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4532/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin procesul-verbal de constatare a contravenției din 3 octombrie 2011 contravenienta W.T.D.T. SRL a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 5 aprilie 2011, vehiculul categoria D aparținând acesteia, a circulat pe autostrada A1 Km 70 + 460 m pe raza localității Petrești, jud. Dâmbovița, fără a deține rovinietă valabilă. Prin plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi la data de 4 noiembrie 2011, petenta W.T.D.T.

SRL a solicitat instanței anularea procesului-verbal de contravenție din data de 3 octombrie 2011, întocmit de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, Centrul de studii tehnice rutiere și informatică, prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1.750 RON și a fost obligată să achite și tariful de despăgubire în valoare de 560 euro, adică 2.420,21 RON, considerându-se, în mod greșit, faptul că autovehiculul, proprietatea sa, a circulat la data de 5 aprilie 2011, orele 15.34, pe autostrada A1, Km 70 + 460 m Petrești, jud. Dâmbovița, fără a deține rovinietă valabilă.

Prin Sentința civilă nr. 3457 din data de 10 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 6591/198/2011, Judecătoria Brezoi, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, având în vedere dispozițiile art. 32 din Legea nr. 2/2001, întrucât, din procesul-verbal de contravenție din 3 octombrie 2011, precum și din documentația aferentă acestuia, rezultă faptul că aceasta a fost săvârșită pe autostrada A1, Km 70 + 460 m, pe raza teritorială a localității Petrești, arondată Judecătoriei Găești, din județul Dâmbovița. Prin rezoluția din data 21 februarie 2013, Judecătoria Găești, în temeiul dispozițiilor art. XXIII alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., raportat la art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002, referitor la aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, pe cale administrativă, a trimis dosarul spre competentă soluționare, Judecătoriei Deva. Prin Sentința nr. 2987 din data de 11 iunie 2013, Judecătoria Deva a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, reținând că, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, plângerea, împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială a fost săvârșită contravenția. Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul dispozițiilor art. 21 C. proc.

civ., a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. De asemenea, a mai reținut faptul că legea reglementează o competență teritorială exclusivă, iar, raportat la acest aspect, este competentă să soluționeze plângerea doar instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 159 pct. 3 din C. proc. civ., necompetența teritorială, în acest caz, este de ordine publică, fără a exista posibilitatea ca părțile să convină ca litigiul să fie soluționat de o altă instanță. Au fost avute în vedere și dispozițiile H.G. nr. 337/1993, care stabilesc faptul că localitatea Petrești se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Găești.

Înalta Curte constată intervenit conflictul negativ de competență între Judecătoria Găești și Judecătoria Deva, care și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii. Astfel, Judecătoria Găești, trimițând dosarul pe cale administrativă la Judecătoria Deva, cu motivarea că nu este instanța competentă teritorial, s-a dezînvestit cu soluționarea cauzei, ceea ce înseamnă că și-a declinat competența, această situație având drept consecință ivirea conflictului de competență între cele două judecătorii.

Cu privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele: Obiectul cauzei este plângerea prin care a fost contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, din 3 octombrie 2011, întocmit de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin care s-a reținut că la data de 5 aprilie 2011, orele 15.34, vehiculul a circulat pe autostrada A1, Km 70 + 460 m Petrești, jud. Dâmbovița, fără a deține rovinietă valabilă. În temeiul dispozițiilor art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a plângerii formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, revine judecătoriei în raza teritorială a căreia a fost săvârșită contravenția.

Potrivit prevederilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, contravențiilor prevăzute la art. 8 din acest act normativ le sunt aplicabile dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Prin art. III alin. (2) din Legea nr. 2/2013, după dispozițiile art. 10 din O.G. nr. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art. 10 1 , potrivit căruia: "prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (..) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul". Dispozițiile art. 10 1 mai sus arătate, în lipsa unor norme tranzitorii instituite prin dispozițiile Legii nr. 2/2013, în raport de prevederile art. 725 alin. (2) C. proc.

civ. 1865, sunt aplicabile doar proceselor începute după intrarea în vigoare a noii norme de competență, nu și celor în curs de soluționare. Soluția se impune și în raport de interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. XXIII alin. (1) - (4) din Legea nr. 2/2013, care se referă în mod restrictiv doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal (nu și în materia contravențională) și cu indicarea instanțelor pe rolul cărora se află astfel de procese, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal și curțile de apel. În speță, se constată că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi anterior adoptării Legii nr. 2/2013 și anume la data de 4 noiembrie 2011, caz în care competența teritorială de soluționare revine, potrivit prevederilor art. 10 din O.G.

nr. 15/2002 coroborate cu ale art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Întrucât contravenția a fost săvârșită în localitatea Petrești, jud. Dâmbovița, aflată în circumscripția Judecătoriei Găești, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, jud. Dâmbovița. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2013. Procesat de GGC - AS