ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2059/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2059/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Hunedoara la nr. 0585/195/2006, în baza Deciziei nr. 14/2008 a
Curții de Apel Alba Iulia și respectiv a Deciziei nr. 263/2007 a Tribunalului
Hunedoara, reclamantul L.N. a chemat în judecată pe numitul S.A. solicitând
obligarea acestuia la plata sumei de 800.000.000 lei, despăgubiri civile și la
250.000 euro, daune morale.
În motivarea cererii,
reclamantul a arătat că, în calitate de președinte al A.C.U.H.R.D. Valea Brad,
a făcut demersuri legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor împădurite, deținute de membrii asociației și justificate în
temeiul Legii nr. 1/2000 și respectiv Legii 18/1991, cu acte și documente de
proprietate, fiind în audiență în acest scop de nenumărate ori la pârât, în
perioada cât acesta avea funcția de prefect al Județului Hunedoara.
S-a mai arătat că în
aceste împrejurări și în special cu prilejul audiențelor, pârâtul, care cumula
funcția de prefect al județului cu cea de președinte al comisiilor județene de
fond funciar, i-a dat toate asigurările că asociației composesorale îi va fi
atribuită întreaga suprafață de 320 ha teren forestier, pe care o justifica cu
acte de proprietate.
Prin sentința civilă nr.
252 din 10 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a
fost respinsă acțiunea reclamantului L.N.
Pentru a pronunța
această sentință, prima instanță, a reținut, în esență, următoarele:
În cauză, reclamantul
nu și-a putut dovedi calitatea procesuală activă, câtă vreme din nicio probă nu
rezultă că reclamantul ar fi fost obligat sau împuternicit de către membrii A.C.U.H.R.D.
Valea Brad, ori, fie numai de către o parte din aceștia, sau pentru a face
demersuri pe lângă autoritățile competente.
Multiplele audiențe,
ca și toate celelalte eforturi întreprinse de reclamant pe lângă pârâtul din
cauză, în considerarea calităților ce le cumula în perioada de mandat, se
înscriu în sfera diligențelor firești și legale, ceea ce implică exercițiul de
bună-credință a unei gestiuni de afaceri.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând anularea sentinței și
judecarea pe fond a procesului, pe baza actelor existente la dosar. S-a arătat
că hotărârea este dată cu încălcarea Constituției și a legilor în vigoare.
Pârâtul a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului precum și
cererea de aderare la apelul reclamantului, prin care a solicitat obligarea
acestuia din urmă la plata cheltuielilor de judecată în fața instanței de fond,
respectiv 3500 lei.
Prin Decizia nr. 74/ A
din 9 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă a
fost respins apelul declarat de reclamantul L.N. împotriva sentinței civile nr.
252 din 10 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara; a admis cererea
de aderare la apel formulată de pârâtul Seraficeanu Aurelian împotriva
aceleiași sentințe; a schimbat în parte hotărârea atacată numai sub aspectul
obligării reclamantului la plata sumei de 3.500 lei cheltuieli de judecată
efectuate de pârât în fața instanței de judecată; a obligat pe reclamant să
plătească pârâtului suma de 1.190 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel, a reținut următoarele:
În mod corect,
instanța de fond, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc.
civ., verificând calitatea procesuală a reclamantului, respectiv identitatea
care trebuie să existe între persoana reclamantului și titularul unui drept
subiectiv dedus judecății, condiție esențială pentru exercitarea dreptului la
acțiune. În cauză reclamantul nu și-a putut dovedi calitatea procesuală activă
pentru recuperarea unui prejudiciu al său, personal, civil și moral.
La termenul de
judecată din data de 26 martie 2008 (fila 73 - dosar tribunal) reclamantul și-a
precizat acțiunea arătând că acționează în numele A.C.U.H.R.D., însă nu a făcut
dovada că reprezintă în mod legal această asociație.
Instanța a făcut
aplicarea art. 161 C. proc. civ., și a pus în vedere reclamantului să facă
dovada calității de reprezentant al asociației pentru a putea acționa în numele
său, în conformitate cu dispozițiile O.G. nr. 26/2000.
În ceea ce privește
cererea de aderare la apelul reclamantului formulată de pârâtul S.A. a
considerat-o întemeiată, întrucât în mod greșit instanța de fond a apreciat că
acesta nu ar fi depus înscrisurile justificate în original, motivând în drept
pe dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Împotriva acestei din
urmă hotărâri a declarat recurs reclamantul L.N. criticând-o ca nelegală,
susținând că atât instanța de fond cât și cea de apel nu au avut în vedere
actele justificative existente la dosar.
A mai arătat că a
fost ales de adunarea de constituire ca Președinte al A.C.U.H.R.D. Valea Brad,
fără niciun vot contra, împuternicindu-l să reprezinte interesele
composesoratului.
Că prin sentința
civilă nr. 1/AC/2001 a Judecătoriei Brad, s-a autorizat constituirea A.C.U.H.R.D.
cu sediul în Brad și că a făcut parte din comitetul asociației, acest aspect
fiind confirmat prin declarația autentificată a numitului M.I.
S-a mai arătat, că a
fost de nenumărate ori în audiență la Prefectura Județului Hunedoara, la
prefectul A.S., că a depus actele de proprietate și alte acte ce reveneau composesoratului
urbarial, că pârâtul avea drept de „veto” și ar fi anulat orice hotărâre.
A susținut că și-a
dovedit calitate procesuală activă cu actele depuse.
Pârâtul-intimat S.A.
a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru
nemotivarea lui conform art. 302
1
C. proc. civ., și în subsidiar a
solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând
legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate - și de
dispozițiile legale aplicate, Înalta Curte constată că recursul declarat este
nefondat pentru considerentele ce succed:
Este adevărat că
recurentul-reclamant nu a indicat cazurile de casare sau de modificare
prezentate de art. 304 C. proc. civ., dar criticile formulate fac posibilă
încadrarea în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel încât
excepția nulității recursului invocată de pârâtul-intimat nu este întemeiată.
Amplu motivat și bine
argumentat ambele instanțe au stabilit judicios că reclamantul-recurent nu și-a
dovedit calitatea procesuală activă în promovarea acțiunii de față.
După cum rezultă din
actele și lucrările dosarului, reclamantul a formulat cererile sale în nume
propriu susținând că acționează în numele A.C.U.H.V.R. Valea Brad fără a face
însă dovada reprezentării acestei asociații în mod legal.
Nici în precizarea de
acțiune formulată la data de 26 martie 2008, când reclamantul a arătat că
acționează în numele A.C.U.H.R.D.” nu a făcut dovada că reprezintă legal
această asociație.
Prin Decizia nr. 263/
A din 21 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, rămasă irevocabilă
prin respingerea recursului declarat, s-a reținut că reclamantul nu a făcut
dovada reprezentării legale a composesoratului.
Pe de altă parte,
prima instanță a pus în vedere în mod repetat reclamantului să depună o procură
de reprezentare din partea asociației composesorale, pe care pretinde că o
reprezintă, însă recurentul nu s-a conformat.
Nici în faza apelului
și nici în recurs reclamantul nu a făcut dovada calității de reprezentant al
asociației composesorale.
Față de cele expuse,
în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca
nefondat.
Ca parte căzută în
pretenții potrivit art. 274 alin. (3) C. proc. civ., reclamantul va fi obligat
să plătească pârâtului suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamantul L.N. împotriva Deciziei civile nr. 74/
A din 9 aprilie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia.
Obligă pe
recurentul-reclamant la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată, către
intimatul-pârât S.A., în condițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 martie 2010.