ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.05.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5286/2013

HOTĂRÂRE
17.05.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5286/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 953 din 17 octombrie

2012 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a

respins excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 11 pct. 5 din O.M.J. nr.

399/2007 și art. 4 din Decizia Directorului General al Administrației Naționale

a Penitenciarelor nr. 307 din 25 ianuarie 2007, invocată de reclamantul C.N.,

împotriva pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și

Libertăților Cetățenești, Administrația Națională a Penitenciarelor și

Penitenciarul Craiova.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că dispozițiile

criticate sunt în concordanță cu prevederile cuprinse în actele normative cu

forță juridică superioară în temeiul și în executarea cărora au fost emise,

atât Ordinul nr. 399/C/2007, cât și Decizia nr. 307/2007, respectiv Legea nr.

293/2002 și O.G. nr. 64/2006.

Astfel, dispozițiile

a căror nelegalitate s-a invocat prevăd modul în care se calculează orele

lucrate suplimentar în cazul lucrului în ture, precum și cum se remunerează

acestea.

Instanța de fond a

constatat că atât ordinul, conținând normele metodologice de aplicare a

Ordonanței Guvernului nr. 64/2006, cât și decizia contestată oferă soluții

concrete pentru punerea în executare a prevederilor legale privind salarizarea

funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, fără a se

putea concluziona că instituie o procedură diferită de calcul al orelor sau

zilelor lucrate suplimentar.

Împotriva hotărârii

instanței de fond reclamantul C.N. a declarat recurs, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de recurs

se critică soluția ca fiind nelegală întrucât dispozițiile art. 11 pct. 5 din

O.M.J. nr. 339/2007 și a art. 4 din Decizia Directorului General al A.N.P. nr.

307/2007 sunt nelegale, venind în contradicție și adăugând la lege, în speța de

față fiind vorba de O.U.G. nr. 64/2006 și Legea nr. 293/2006.

În art. 11 din O.M.J.

nr. 399/2007, mai exact pct. 5 și art. 4 alin. (3) și (4) din Decizia nr. 307/2007

se ajunge la o situație aberantă, întrucât recurentul-reclamant are un număr de

ore lucrate suplimentar dar acestea sunt transformate în zile lucrate

suplimentar, iar dintr-o tură de 12 ore sau un multiplu de 12 ore se împarte la

8 ore, apărând zile suplimentare, iar fracțiile de zile rezultate suplimentar

se neglijează.

S-a susținut că nu se

transformă orele lucrate suplimentar în zile lucrate suplimentar, iar instanța

de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile legii întrucât a acceptat ca

un mod de calcul să fie contrar dispozițiilor legale.

Atâta timp cât legea

stipulează într-un anumit sens nu este admis ca alte acte normative, inferioare

în grad legii, să dispună contrariul, să adauge sau să modifice, ci doar

trebuie să vină în aplicarea legii.

Examinând cauza și

sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de

recurs invocate, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv

cu cele ale art. 304

1

recursul este fondat.

Pentru a ajunge la

această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare

arătate.

Excepția de

nelegalitate a dispozițiilor art. 11 pct. 5 din O.M.J. nr. 399/2007 și a

dispozițiilor art. 4 alin. (3) și (4) din Decizia nr. 307/25 ianuarie 2007

emisă de Direcția Generală a Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost

invocată pentru că ar contraveni dispozițiilor Legii nr. 293/2004 și O.G. nr.

64/2006.

Potrivit art. 16 din

O.G. nr. 64/2006 "pentru orele prestate de funcționarii publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare peste durata normală a

timpului de lucru, în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în

care, potrivit legii, nu se lucrează, sunt aplicabile prevederile art. 43 din

Legea nr. 293/2004, cu modificările și completările ulterioare".

Art. 43 din Legea nr.

293/2004 la care face trimitere art. 16 din O.G. nr. 64/2006 are, în actuala

reglementare, nr. 45 și prevede că: "(1) Durata normală a programului de

lucru este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. (2) Programul de lucru

al personalului din compartimentele a căror activitate impune prezența în

serviciu mai mult de 8 ore se stabilește de către directorii unităților, în

raport cu necesitățile operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru

legal. (3) În cazul în care, pentru anumite categorii profesionale, durata

programului normal de lucru este stabilită prin dispoziții legale specifice, se

vor aplica aceste dispoziții legale. (4) Orele prestate de funcționarii publici

din sistemul administrației penitenciare peste durata normală a timpului de

lucru se compensează cu timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea

muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilă în

următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor

plăti, în luna următoare, cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:

a) 75% din salariul

de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;

b) 100% din salariul

de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate

în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate

cu reglementările în vigoare, nu se lucrează".

În baza acestor texte

a fost emis O.M.J. nr. 399/C/2007 privind aprobarea normelor metodologice de

aplicare a O.G. nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciarelor, aprobată prin Legea nr. 462/2006 care, la pct. 11.5, prevede

că: "În cazul lucrului în ture, orele prestate peste durata normală a

timpului de lucru, conform pontajului lunar, se vor plăti astfel: a) Total ore

lucrate conform pontaj - total ore lucrătoare din lună = ore lucrate

suplimentar; b) Ore lucrate suplimentar/8 ore pe zi = număr de zile lucrate

suplimentar; c) Primele două ore din fiecare zi lucrată suplimentar se plătesc

cu un spor de 75% din salariul de bază iar diferența până la opt ore se

plătește cu un spor de 100% din salariul de bază. Fracțiunile de zile rezultate

ca lucrate suplimentar se neglijează."

A fost emisă, însă,

și Decizia Directorului General al ANP nr. 307 din 25 ianuarie 2007 privind

plata orelor suplimentare efectuate de către funcționarii publici cu statut

special și personalul civil din sistemul administrației penitenciarelor care,

la art. 4 alin. (3) și 4, au următorul conținut: Alin. (3) "În cazul

lucrului în ture, numărul orelor prestate peste durata normală a timpului de

lucru, conform pontajului lunar, se calculează astfel: Total ore lucrate conform

pontaj - total ore lucrătoare din lună = ore lucrate suplimentar; Ore lucrate

suplimentar/8 ore pe zi = număr de zile lucrate suplimentar". Alin. (4)

"Primele două ore din fiecare zi lucrată suplimentar se plătesc cu un spor

de 75% din salariul de bază iar diferența până la opt ore se plătește cu un

spor de 100% din salariul de bază. Fracțiunile de zile se neglijează".

În cadrul procedurii

excepției de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004,

legalitatea unui act administrativ trebuie analizată în funcție de actele

normative cu forță juridică superioară în baza cărora au fost emise în raport

cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, principiu

consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr.

24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative, republicată.

Instanța de fond a

respins excepțiile de nelegalitate apreciind că acestea sunt conforme cu actele

normative în baza cărora au fost adoptate.

Însă, nu vor fi

reținute susținerile instanței de fond potrivit cărora prin art. 11 din O.M.J.

nr. 399/2007 s-ar stabili un mod de calcul pentru situația specială a lucrului

în ture, pentru determinarea orelor suplimentare, întrucât dacă s-ar aprecia că

organizarea programului de lucru în ture ar reclama o modalitate diferită de

calcul a drepturilor salariale cuvenite pentru munca prestate peste durata

normală a timpului de lucru, atunci normele metodologice tot trebuie să

respecte dispozițiile legale incidente.

De altfel, chiar în

art. 43 alin. (3) din Legea nr. 293/2004 (actual 45 alin. (3)) se prevede că

"În cazul în care pentru anumite categorii profesionale durata programului

normal de lucru este stabilită prin dispoziții legale specifice, se vor aplica aceste

dispoziții legale".

Dacă ar fi existat

dispoziții legale specifice pentru programul de lucru în ture, atunci trebuiau

precizate acele dispoziții pentru a putea verifica dacă normele metodologice de

aplicare sunt conforme acestora, dar pentru că nu au fost indicate astfel de

dispoziții legale specifice, nu se poate aprecia decât că prin O.M.J. nr.

399/2007 trebuiau aprobate normele metodologice de punere în aplicare a art.

453 din Legea nr. 293/2004, text care nu face nicio referire la lucrul în ture.

Dacă legiuitorul ar

fi dorit să reglementeze în mod diferit plata pentru munca prestată peste

durata normală a timpului de lucru în cazul "lucrului în ture" ar fi

putut să o facă, mai ales că O.G. nr. 64/2006 privea salarizarea și alte

drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciarelor.

În lipsa unei

mențiuni exprese în O.G. nr. 64/2006 sau în art. 43 din Legea nr. 293/2006

privind plata pentru munca prestată peste durata normală a timpului de lucru în

ture, nici în Normele metodologice sau într-o decizie a Directorului General al

ANP nu se putea stabili o modalitate diferită decât cea prevăzută de lege.

Cum art. 43 din Legea

nr. 293/2004 nu precizează că vreo fracțiune de zile rezultate ca lucrate

suplimentar s-ar neglija, nici actele administrative de punere în aplicare a

acestei legi nu puteau conține o astfel de reglementare.

Deși instanța de fond

încearcă să demonstreze că nici teza ultimă a textelor a căror nelegalitate a

fost invocată: "Fracțiile de zile rezultate ca lucrate suplimentar se

neglijează" nu este în afara prevederilor legale, totuși din verificarea

textelor legale care au stat la baza emiterii actelor administrative contestate

- art. 16 din O.G. nr. 64/2006 și art. 43 alin. (4) din Legea nr. 293/2004,

rezultă că nu există o asemenea prevedere și că prin această reglementare se

ajunge la situația ca o parte din munca prestată peste durata normală a

timpului de lucru să nu poată fi plătită, deși sunt respectate dispozițiile

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 293/2004, iar scopul legii este acela de a

plăti orele suplimentare.

Pentru că hotărârea

instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în baza art. 312 C. proc. civ. și

art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată, va fi admis recursul, va fi

modificată sentința atacată în sensul că se va admite excepția de nelegalitate

și se va constata nelegalitatea dispozițiilor art. 11 pct. 5 din O.M.J. nr.

399/2007 și art. 4 din Decizia nr. 307/207, emise de către Directorul General

al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Admite recursul

declarat de reclamantul C.N. împotriva Sentinței nr. 953 din 17 octombrie 2012

a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că, admite excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 11

pct. 5 din O.M.J. nr. 399/2007 și art. 4 din Decizia Directorului General al

A.N.P. nr. 307/2007 invocată de reclamantul C.N. în contradictoriu cu pârâții

Penitenciarul Craiova, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și

Administrația Națională a Penitenciarelor.

Constată

nelegalitatea dispozițiilor art. 11 pct. 5 din O.M.J. nr. 399/2007 și a

dispozițiilor art. 4 din Decizia nr. 307 din 25 ianuarie 2007 emisă de

Directorul General al A.N.P.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 17 mai 2013.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-12-13
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5346/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 434 din 27 aprilie 2012 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a d
ÎCCJ 2013-01-11
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 72/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 429 din 27 aprilie 2012 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a d
ÎCCJ 2013-02-08
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 636/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 631 din 7 iunie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a
ÎCCJ 2012-12-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5287/2012
erea excepției de nelegalitate, ca neîntemeiată. Referitor la inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, analizată cu prioritate, prima instanță a reținut că aceasta nu poate fi primită, având în vedere că dacă legiuitorul a creat un mijl
ÎCCJ 2012-12-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5286/2012
respingerea excepției de nelegalitate, ca neîntemeiată. Referitor la inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, analizată cu prioritate, prima instanță a reținut că aceasta nu poate fi primită, având în vedere că dacă legiuitorul a creat
Sursă