ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 72/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 72/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 429 din 27 aprilie
2012 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a
respins excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. 11.5. din Ordinul Ministerului
Justiției nr. 399/2007 și art. 4 alin. (3) și (4) din decizia Directorului
General al A.N.P. din 25 ianuarie 2007, invocată de reclamantul N.S. în
contradictoriu cu pârâții Penitenciarul Craiova, Ministerul Justiției, A.N.P.
și Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și
fiscal a reținut, în esență, că dispozițiile criticate sunt în concordanță cu
prevederile cuprinse în actele normative cu forță juridică superioară în
temeiul și în executarea cărora au fost emise, atât Ordinul nr. 399/C/2007, cât
și decizia din 25 ianuarie 2007, respectiv Legea nr. 293/2002 și O.G. nr.
64/2006.
Astfel, dispozițiile
a căror nelegalitate s-a invocat prevăd modul în care se calculează orele
lucrate suplimentar în cazul lucrului în ture, precum și cum se remunerează
acestea.
Instanța de fond a
constatat că atât ordinul, conținând normele metodologice de aplicare a O.G.
nr. 64/2006, cât și decizia contestată oferă soluții concrete pentru punerea în
executare a prevederilor legale privind salarizarea funcționarilor publici din A.N.P.,
fără a se putea concluziona că instituie o procedură diferită de calcul al
orelor sau zilelor lucrate suplimentar.
Împotriva hotărârii
instanței de fond a declarat recurs reclamantul N.S., criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
În motivele de recurs
se critică soluția ca fiind nelegală întrucât dispozițiile art. 11 pct. 5 din Ordinul
Ministerului Justiției nr. 339/2007 și a art. 4 din decizia Directorului
General al A.N.P. din 25 ianuarie 2007 sunt nelegale, venind în contradicție și
adăugând la lege, în speța de față fiind vorba de O.U.G. nr. 64/2006 și Legea
nr. 293/2006.
În art. 11 Ordinul Ministerului
Justiției nr. 399/2007, mai exact pct. 5 și art. 4 alin. (3) și (4) din decizia
din 25 ianuarie 2007 se ajunge la o situație aberantă, întrucât
recurentul-reclamant are un număr de ore lucrate suplimentar dar acestea sunt
transformate în zile lucrate suplimentar, iar dintr-o tură de 12 ore sau un
multiplu de 12 ore se împarte la 8 ore, apărând zile suplimentare, iar
fracțiile de zile rezultate suplimentar se neglijează.
S-a susținut că nu se
transformă orele lucrate suplimentar în zile lucrate suplimentar, iar instanța
de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile legii întrucât a acceptat ca
un mod de calcul să fie contrar dispozițiilor legale.
Atâta timp cât legea
stipulează într-un anumit sens nu este admis ca alte acte normative, inferioare
în grad legii, să dispună contrariul, să adauge sau să modifice, ci doar
trebuie să vină în aplicarea legii.
Intimații
Penitenciarul Craiova, A.N.P. și Ministerul Justiției au formulat întâmpinare
și au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând cauza și
sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele
invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii,
inclusiv cele ale art. 304
1
din C. proc. civ., Înalta Curte constată
că recursul este fondat.
Pentru a putea ajunge
la această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare
arătate.
Excepția de
nelegalitate a dispozițiilor art. 11 pct. 5 din Ordinul Ministerului Justiției nr.
399/2007 și a dispozițiilor art. 4 alin. (3) și (4) din decizia din 25 ianuarie
2007 emisă de Direcția Generală a A.N.P. a fost invocată pentru că ar contraveni
dispozițiilor Legii nr. 293/2004 și O.G. nr. 64/2006.
Potrivit art. 16 din
O.G. nr. 64/2006 „pentru orele prestate de funcționarii publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare peste durata normală a
timpului de lucru, în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în
care, potrivit legii, nu se lucrează, sunt aplicabile prevederile art. 43 din
Legea nr. 293/2004, cu modificările și completările ulterioare”.
Art. 43 din Legea nr.
293/2004 la care face trimitere art. 16 din O.G. nr. 64/2006 are, în actuala
reglementare, nr. 45 și prevede că: „(1) Durata normală a programului de lucru
este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. (2) Programul de lucru al
personalului din compartimentele a căror activitate impune prezența în serviciu
mai mult de 8 ore se stabilește de către directorii unităților, în raport cu
necesitățile operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru legal. (3)
În cazul în care, pentru anumite categorii profesionale, durata programului
normal de lucru este stabilită prin dispoziții legale specifice, se vor aplica
aceste dispoziții legale. (4) Orele prestate de funcționarii publici din
sistemul administrației penitenciare peste durata normală a timpului de lucru
se compensează cu timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea muncii
suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilă în următoarele 30
de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti, în luna
următoare, cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:
a) 75% din salariul
de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;
b) 100% din salariul
de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate
în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate
cu reglementările în vigoare, nu se lucrează”.
În baza acestor texte
a fost emis Ordinul Ministerului Justiției nr. 399/C/2007 privind aprobarea
normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 64/2006 privind salarizarea și
alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciarelor, aprobată prin Legea nr. 462/2006 care, la pct.
11.5, prevede că: „În cazul lucrului în ture, orele prestate peste durata
normală a timpului de lucru, conform pontajului lunar, se vor plăti astfel: a)
Total ore lucrate conform pontaj - total ore lucrătoare din lună = ore lucrate
suplimentar; b) Ore lucrate suplimentar/8 ore pe zi = număr de zile lucrate
suplimentar; c) Primele două ore din fiecare zi lucrată suplimentar se plătesc
cu un spor de 75% din salariul de bază iar diferența până la opt ore se
plătește cu un spor de 100% din salariul de bază. Fracțiunile de zile rezultate
ca lucrate suplimentar se neglijează”.
A fost emisă, însă,
și decizia Directorului General al A.N.P. din 25 ianuarie 2007 privind plata
orelor suplimentare efectuate de către funcționarii publici cu statut special
și personalul civil din sistemul administrației penitenciarelor care, la art. 4
alin. (3) și (4), au următorul conținut: Alin. (3) „În cazul lucrului în ture,
numărul orelor prestate peste durata normală a timpului de lucru, conform
pontajului lunar, se calculează astfel: Total ore lucrate conform pontaj –
total ore lucrătoare din lună = ore lucrate suplimentar; Ore lucrate
suplimentar/8 ore pe zi = număr de zile lucrate suplimentar”. Alin. (4)
„Primele două ore din fiecare zi lucrată suplimentar se plătesc cu un spor de
75% din salariul de bază iar diferența până la opt ore se plătește cu un spor
de 100% din salariul de bază. Fracțiunile de zile se neglijează”.
În cadrul procedurii
excepției de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004,
legalitatea unui act administrativ trebuie analizată în funcție de actele
normative cu forță juridică superioară în baza cărora au fost emise în raport
cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, principiu
consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr.
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, republicată.
Instanța de fond a
respins excepțiile de nelegalitate apreciind că acestea sunt conforme cu actele
normative în baza cărora au fost adoptate.
Însă, nu vor fi
reținute susținerile instanței de fond potrivit cărora prin art. 11 din Ordinul
Ministerului Justiției nr. 399/2007 s-ar stabili un mod de calcul pentru
situația specială a lucrului în ture, pentru determinarea orelor suplimentare,
întrucât dacă s-ar aprecia că organizarea programului de lucru în ture ar
reclama o modalitate diferită de calcul a drepturilor salariale cuvenite pentru
munca prestate peste durata normală a timpului de lucru, atunci normele
metodologice tot trebuie să respecte dispozițiile legale incidente.
De altfel, chiar în
art. 43 alin. (3) din Legea nr. 293/2004 (actual art. 45 alin. (3)) se prevede
că „În cazul în care pentru anumite categorii profesionale durata programului
normale de lucru este stabilită prin dispoziții legale specifice, se vor aplica
aceste dispoziții legale”.
Dacă ar fi existat
dispoziții legale specifice pentru programul de lucru în ture, atunci trebuiau
precizate acele dispoziții pentru a putea verifica dacă normele metodologice de
aplicare sunt conforme acestora, dar pentru că nu au fost indicate astfel de
dispoziții legale specifice, nu se poate aprecia decât că prin Ordinul Ministerului
Justiției nr. 399/2007 trebuiau aprobate normele metodologice de punere în
aplicare a art. 453 din Legea nr. 293/2004, text care nu face nicio referire la
lucrul în ture.
Dacă legiuitorul ar
fi dorit să reglementeze în mod diferit plata pentru munca prestată peste
durata normală a timpului de lucru în cazul „lucrului în ture” ar fi putut să o
facă, mai ales că O.G. nr. 64/2006 privea salarizarea și alte drepturi ale
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciarelor.
În lipsa unei
mențiuni exprese în O.G. nr. 64/2006 sau în art. 43 din Legea nr. 293/2006
privind plata pentru munca prestată peste durata normală a timpului de lucru în
ture, nici în Normele metodologice sau într-o decizie a Directorului General al
ANP nu se putea stabili o modalitate diferită decât cea prevăzută de lege.
Cum art. 43 din Legea
nr. 293/2004 nu precizează că vreo fracțiune de zile rezultate ca lucrate
suplimentar s-ar neglija, nici actele administrative de punere în aplicare a
acestei legi nu puteau conține o astfel de reglementare.
Deși instanța de fond
încearcă să demonstreze că nici teza ultimă a textelor a căror nelegalitate a
fost invocată: „Fracțiile de zile rezultate ca lucrate suplimentar se
neglijează” nu este în afara prevederilor legale, totuși din verificarea
textelor legale care au stat la baza emiterii actelor administrative contestate
- art. 16 din O.G. nr. 64/2006 și art. 43 alin. (4) din Legea nr. 293/2004,
rezultă că nu există o asemenea prevedere.
Prin această
reglementare se ajunge la situația ca o parte din munca prestată peste durata
normală a timpului de lucru să nu poată fi plătită, deși sunt respectate
dispozițiile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 293/2004, iar scopul legii este
acela de a plăti orele suplimentare.
Pentru că hotărârea
instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs
prevăzut de art. 304 pct.9 C. proc. civ., în baza art. 312 C. proc. civ. și
art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată, va fi admis recursul, va fi
modificată sentința atacată în sensul că se va admite excepția de nelegalitate
și se va constata nelegalitatea dispozițiilor art. 11 pct. 5 din Ordinul Ministerului
Justiției nr. 399/2007 emis de către Directorul General al A.N.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de N.S. împotriva sentinței nr. 429 din 27 aprilie 2012 a Curții de
Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată, în sensul că, admite excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 11
pct. 5 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 399/2007 și art. 4 alin. (3) și
(4) din decizia Directorului General al A.N.P. din 25 ianuarie 2007 invocată de
reclamantul N.S. în contradictoriu cu pârâții Penitenciarul Craiova, Ministerul
Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și A.N.P.
Constată nelegalitatea dispozițiilor art. 11
pct. 5 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 399/2007 și a dispozițiilor art.
4 alin. (3) și (4) din decizia din 25 ianuarie 2007 emisă de Directorul General
al A.N.P.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11
ianuarie
2013.