ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2840/2012

Asupra recursului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 2275/63/2012, în baza art. 300

2

cu referire la art. 160

b

C. proc. pen., s-a menținut starea de arest față de inculpații F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, în esență, că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, existând în continuare indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, infracțiuni pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani. De asemenea, Curtea de Apel Craiova a constatat că este îndeplinită și cea de-a doua condiție prevăzută de art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv existența probelor că lăsarea inculpaților în stare de libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Și aceasta întrucât, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles și ca o reacție colectivă față de acele fapte care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice al respectului față de lege, stimulând temerea că împotriva unor fapte periculoase organele judiciare nu reacționează eficient. De asemenea, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dedus și din împrejurările în care se comite fapta, natura și gravitatea acesteia, elementele care caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpați, starea de neliniște și sentimentul de insecuritate din rândul colectivității generate de rezonanța faptei comise. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare a societății de natură să justifice o detenție preventivă pentru un termen limitat, cât timp ordinea publică este efectiv amenințată. La legea măsurii preventive criteriile personale invocate de inculpați, trebuie apreciate prin raportare la interesul general al societății, în sensul că nici una dintre cele două componente ale echilibrului social nu trebuie să primeze în detrimentul celeilalte.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 31 august 2011, Tribunalul Dolj a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Serviciul Teritorial Craiova și a dispus arestarea inculpaților F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 31 august 2011 până la data de 29 septembrie 2011 inclusiv. Pentru a lua această măsură s-a reținut că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 68

1

C. proc. pen., art. 148 lit. a) și f) precum și cerințele prevăzute de art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenția Europeană, în ceea ce privește faptul că există probe suficiente din care rezultă că inculpații au produs sau au achiziționat în țară aparatură de skimming (falsificare instrumente de plată electronică) pe care au folosit-o pe teritoriul Italiei (îndeosebi în magazine, prin amplasarea pe POS-uri), Franței, Olandei sau Spaniei pentru a copia fraudulos datele de identificare a mijloacelor de plată electronice utilizate de rezidenți la diferite terminale ATM/POS.

Datele obținute au fost folosite pentru producerea unor mijloace de plată electronică false cu ajutorul cărora au fost extrase sume mari de bani din conturile titularilor, activități desfășurate de regulă în Columbia (unde se află în prezent o "echipă" coordonată de T.L.M. și C.E.), Republica Dominicană, S.U.A. sau Mexic. O parte din banii astfel obținuți în străinătate au fost trimiți rudelor (inclusiv soților) sau altor persoane interpuse, prin intermediul serviciilor de transfer internațional de bani sau prin curieri, în scopul reciclării. De asemenea, au fost învestiți în metale și pietre prețioase, automobile de lux, alte bunuri mobile de valoare, transferate apoi în România unde au fost vândute sau puse sub vânzare sub prețul de achiziție.

Activitatea infracțională a presupus organizare, planificare, o împărțire a sarcinilor, roluri prestabilite -producere sau achiziționare de aparatură de skimming, activități ilicite comise îndeosebi de liderii F.I.O., B.C., G.E.G. și T.L.M.

Paguba produsă a fost estimată la o sumă ce depășește echivalentul a 300.000 euro.

Măsura a fost menținută și prelungită, iar prin Sentința penală nr. 303 din 13 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 2275/63/2012, inculpații au fost condamnați după cum urmează:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul F.I.O. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor de plată în formă continuată, prev. de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor de plată în formă continuată (varianta normativă de punere în circulație a instrumentelor de plată falsificate), prev. de art. 24 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul F.I.O. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 27 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul F.I.O. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestării preventive a inculpatului din 30 august 2011 la zi.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. rap. la art. 13 alin. (2) și (3) din Legea nr. 39/2003 a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 8.006 dolari SUA.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul B.C. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept a unui dispozitiv, program informatic, în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prev. de art. 42 - 45, infracțiune prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor de plată în formă continuată, prev. de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul B.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 27 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul B.C. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive a inculpatului din 30 august 2011 la zi.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. rap. la art. 13 alin. (2) și (3) din Legea nr. 39/2003 a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 19.989 dolari SUA.

A menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța nr. 218/D/P/2010 din 2 septembrie 2011 asupra sumei de 1.350 euro.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul T.L.M. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 23 lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 2 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 24 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 2 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 27 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul T.L.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive a inculpatului din 30 august 2011 la zi.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. rap. la art. 13 alin. (2) și (3) din Legea nr. 39/2003 a confiscat de la inculpat suma de 49.283 dolari SUA.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea unui laptop.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G.E.G. pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor în formă continuată prev. de art. 23 lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G.E.G. pentru săvârșirea infracțiunii de acces fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice, în formă continuată prev. de art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G.E.G. pentru săvârșirea infracțiunii de falsificarea instrumentelor de plată electronică în formă continuată prev. de art. 24 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G.E.G. pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor de plată în formă continuată prev. de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G.E.G. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire de grup infracțional prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul G.E.G. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 a condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul G.E.G. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive a inculpatului din 30 august 2011 la zi.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea unui hard-disk.

În baza art. 118 lit. f) C. pen. a dispus confiscarea corpurilor delicte găsite în locuința inculpatului respectiv: un terminal, marca S., un terminal marca V., partea frontală dintr-o carcasă de tastatură marca V., placă de cablaj imprimat de culoare verde, un afișaj electronic, două cabluri de culoare neagră.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.E. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 23 lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 2 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 24 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 2 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 27 alin. (2) teza I din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul C.E. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive a inculpatului din 30 august 2011 la zi.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații F.I.O., B.C., T.L., G.E.G. și C.E., iar la termenul din data de 10 septembrie 2012, instanța de control judiciar, procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive luată inițial față de inculpați, a menținut starea de arest a acestora.

Împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care a fost menținută ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive, inculpații au declarat recurs, solicitând, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, motivat de împrejurarea că nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Au precizat de asemenea, că la termenul la care s-a discutat menținerea stării de arest, nu au fost asistați de apărătorii aleși, ci de avocați din oficiu care nu cunoșteau dosarul. Mai mult, pentru inculpații care aveau interese contrare au răspuns aceeași apărători din oficiu, prin aceasta încălcându-se dreptul la apărare.

Înalta Curte, examinând recursurile declarate de inculpați, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:

Deși există probe și indicii temeinice, conform art. 143 alin. (1) C. proc. pen., că inculpații au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, s-au schimbat temeiurile care au determinat inițial arestarea lor preventivă, astfel că se impune, potrivit art. 139 alin. (1) C. proc. pen., înlocuirea măsurii respective cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, și anume obligarea de a nu părăsi țara. Curtea constată că nu se mai poate susține în această fază procesuală, pe bază de probe, că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta, în concret, vreun pericol pentru ordinea publică. Astfel, în lipsa oricăror alte date, aprecierea asupra acestui pericol s-a făcut până în prezent exclusiv în raport cu gravitatea faptelor ce fac obiectul acuzațiilor aduse inculpaților și cu împrejurările în care acestea ar fi fost comise. Or, dacă inițial gravitatea acuzațiilor a putut justifica într-adevăr arestarea preventivă, după aproximativ 13 luni de la luarea măsurii, menținerea inculpaților în stare de detenție nu se mai poate întemeia exclusiv pe simplul motiv al gravității faptelor, cu atât mai mult cu cât pentru o parte din infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată s-a dispus și achitarea inculpaților F.I.O., B.C. și G.E.G.. De asemenea, nu se poate afirma - în mod rezonabil - că, aflându-se în stare de libertate, inculpații ar constitui într-adevăr un pericol real, și totodată actual pentru comunitate. De asemenea, inculpații nu au întreprins nicio acțiune pentru obstrucționarea sau tergiversarea cercetării penale, neexistând nicio dovadă că pe viitor aceștia ar intenționa să se sustragă procesului penal. Totodată, un element deloc de neglijat îl reprezintă, așa cum am arătat anterior, și faptul că inculpații F.I.O., B.C. și G.E.G. au fost achitați pentru o parte din infracțiuni, dar și împrejurarea că instanța de fond a aplicat celor cinci inculpați pedepse relativ mici, cuprinse între 4 ani și 5 ani și 6 luni închisoare.

Așa fiind, în acord cu prevederile art. 139 alin. (1) C. proc. pen., Curtea constată că temeiurile arestării preventive s-au schimbat și că măsura arestării preventive nu mai este necesară față de scopurile urmărite prin privarea de liberate și a fost depășit termenul rezonabil al arestării preventive. Termenul rezonabil al arestării preventive în cursul judecății se examinează prin prisma art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ținând seama de criteriile stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, constând în complexitatea cauzei, comportamentul inculpatului și al autorităților. Înalta Curte constată că, în raport cu criteriile menționate, termenul rezonabil al arestării preventive a fost încălcat, impunându-se astfel, conform art. 139 alin. (1) C. proc. pen., înlocuirea măsurii arestării preventive luată în temeiul art. 148 alin. (1) lit. f) cu măsura privind obligarea de a nu părăsi țara. Și aceasta întrucât încălcarea termenului rezonabil al arestării preventive are semnificația schimbării temeiului care a determinat luarea măsurii, prevăzut în art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., și anume a condiției referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică.

În ceea ce privește cererile formulate de apărătorii aleși ai inculpaților, de revocare a măsurii arestării preventive, acestea nu pot fi primite întrucât măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, respectiv art. 143 C. proc. pen., art. 149

1

C. proc. pen. și art. 148 lit. f) C. proc. pen. Or, revocarea măsurii arestării preventive este măsura procesuală prin care se revine asupra măsurii arestării preventive a învinuitului sau inculpatului, când aceasta a fost luată, prelungită sau menținută cu încălcarea prevederilor legale sau dacă nu mai există vreun temei care să justifice privarea de libertate. Faptul că inculpații au fost asistați la termenul din 10 septembrie 2012 (termen când s-a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive), de către același avocat din oficiu deși inculpații aveau interese contrare, nu poate constitui un temei pentru a se dispune revocarea măsurii arestării preventive. Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 51/2005 "avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauză". Dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 nu sunt incidente, în cazul în care avocatul, acordă asistență juridică unor coinculpați cu interese contrare în procedura verificării și legalității măsurii arestării preventive, întrucât într-un asemenea caz inculpații au interese comune, apărarea unuia dintre coinculpați neurmărind învinuirea coinculpatului, întrucât pledoaria avocatului nu este formulată împotriva acestuia. Astfel s-a întâmplat și în situația analizată, dovadă în acest sens stând concluziile avocaților din oficiu care au solicitat instanței, pentru toți cei cinci inculpați, revocarea măsurii arestării preventive.

Nici critica referitoare la asistarea inculpaților de către apărători din oficiu, în condițiile în care aceștia aveau angajați apărători aleși, cu consecința nulității încheierii din 10 septembrie 2012, întrucât inculpaților le-a fost încălcat dreptul la apărare, nu poate fi reținută de către Înalta Curte. Astfel, deși nu aveau depuse la dosar decât împuterniciri pentru declararea căilor de atac, instanța în fața căreia s-a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a făcut demersurile necesare pentru ca apărătorii inculpaților să fie prezenți la termenul de judecată din data de 10 septembrie 2012. Întrucât acest lucru nu a fost posibil, s-a procedat la desemnarea unor avocați din oficiu, care le-au asigurat inculpaților pe care-i asistau o apărare efectivă. În cauză nu a avut loc nicio încălcare a dreptului la apărare, întrucât dispozițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. prevăd că nulitatea absolută a unei hotărâri intervine doar în situația în care asistarea inculpatului a lipsit, atunci când aceasta era prevăzută în mod obligatoriu de către textul de lege. Cu atât mai mult, o încălcare a dreptului la apărare prin neasistarea inculpaților de către apărători aleși nu poate fi considerat un temei care să ducă la constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive astfel cum a solicitat apărătorul ales al recurentului inculpat C.E.. Încetarea de drept a măsurilor preventive are loc în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 140 C. proc. pen., motivul invocat de recurentul inculpat C.E., prin avocat, neregăsindu-se în cuprinsul textului de lege menționat.

În ceea ce privește susținerea apărătorului ales al recurentului inculpat G.E.G. conform căreia în cauză se impune revocarea măsurii arestării preventive întrucât inculpatul pe care-l asistă a fost condamnat în primă instanță, prin Sentința penală nr. 303 din 13 iulie 2012 a Tribunalului Dolj, secția penală la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, deci mai mică decât cea prevăzută de textul art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., Înalta Curte respinge această susținere cu motivarea următoare: textul de lege menționat face vorbire despre săvârșirea de către inculpat a unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Atâta timp cât art. 148 alin. (1) lit. f) teza I C. proc. pen. prevede că pedeapsa mai mare de 4 ani trebuie să fie cea prevăzută de legiuitor, aplicarea unei pedepse de 4 ani de către instanța de judecată în primă instanță nu echivalează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului. Doar în situația în care instanța ar fi dispus condamnarea inculpatului în primă instanță pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea nu prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, s-ar fi impus revocarea arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 160

b

alin. (2) C. proc. pen.

Față de considerentele expuse anterior, Înalta Curte va admite recursurile declarate de recurenții inculpați F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 2275/63/2012.

Va casa încheierea atacată și rejudecând, în baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., va înlocui măsura arestării preventive luată față de inculpații F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art. 145

1

alin. (1) raportat art. 145 alin. (1) C. proc. pen.

În baza art. 145

1

alin. (2) raportat la art. 145 alin. (1

1

) lit. a) - d) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. vor fi obligați să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b) să se prezinte la organul de poliție de la domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145

1

alin. (2) raportat la art. 145 alin. (2

2

) C. proc. pen. se va atrage atenția inculpaților F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

Va dispune punerea în libertate a inculpaților: - F.I.O. - fost J. de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011.

- B.C. - zis "P.",  de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011;

- G.E.G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011;

- C.E. de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011;

- T.L.M. de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați în sumă de câte 25 RON să fie avansat din fondul Ministerului Justiției, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. împotriva încheierii din 10 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 2275/63/2012.

Casează încheierea atacată și, rejudecând:

În baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., înlocuiește măsura arestării preventive luată față de inculpații F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art. 145

1

alin. (1) raportat art. 145 alin. (1) C. proc. pen.

În baza art. 145

1

alin. (2) raportat la art. 145 alin. (1

1

) lit. a) - d) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. sunt obligați să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b) să se prezinte la organul de poliție de la domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145

1

alin. (2) raportat la art. 145 alin. (2

2

) C. proc. pen. atrage atenția inculpaților F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M. că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

Dispune punerea în libertate a inculpaților:

- F.I.O. - fost J.,  de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011.

- B.C. - zis "P.", de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011;

- G.E.G.  de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011;

- C.E. de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011;

- T.L.M. de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 august 2011 emis de Tribunalul Dolj în Dosar nr. 17320/63/2011, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați F.I.O., B.C., G.E.G., C.E. și T.L.M., în sumă de câte 25 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 18 septembrie 2012.

Procesat de GGC - CL