ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3568/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3568/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față;

Prin

sentința penală nr. 68 din 23 aprilie 2013, Tribunalul Teleorman, secția penală,

în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru

care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei fapte) și art. 37 lit. a) și b) C.

pen. și art. 320

1

C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul O.I. la

pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. s-a revocat liberarea

condiționată dispusă prin sentința penală nr. 567/2012 pronunțată de Judecătoria

Giurgiu, privind pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.

476 din 10 iunie 2011 a Tribunalului București și s-a contopit restul de

executat, de 427 zile, cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre,

aplicându-se un spor de 6 (șase) luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa

de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C.

pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive, de

la 27 februarie 2013 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a

menținut arestarea preventivă a inculpatului O.I.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr.

143/2000 raportat

la art. 118 lit. f) C. pen. s-a

dispus confiscarea cantităților de 7,01 grame cannabis și 1,50 grame cannabis rămase după efectuarea analizelor de laborator, predate la camera corpuri delicte

a I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovada seria X din 08 martie 2013 și dovada seria Y

din 08 martie 2013.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea

143/2000 raportat la art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la

inculpat a sumei de 60 lei

obținută de inculpat în schimbul cantității de cannabis

vândută și a unui telefon marca Ferrari

predat la

camera corpuri delicte a I.P.J. Teleorman cu dovada X din 29 martie 2013

.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a

confiscat de la inculpat un telefon mobil marca I., metalic, culoare negru,

model X, seria X cu cartelă SIM C., cu nr. X, două mini cântare electronice

(unul de culoare negru și unul argintiu), proveniență China,

predate la camera corpuri delicte a I.P.J. Teleorman cu

dovada X din 29 martie 2013

.

În baza art. 191 C. proc. pen. a

fost obligat inculpatul la plata sumei de 6.500 lei reprezentând cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

La data de 29 octombrie 2012, a fost înregistrat la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism - Biroul Teritorial Teleorman, Dosarul cu numărul 67/D/P/2012, privind

pe inculpatul O.I., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de

risc. Cauza a fost înființată urmare unui denunț formulat de către numitul A.C.M.,

trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 30/D/P/2012 din data de 13 decembrie

2012, al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman.

Față de inculpatul O.I., a fost începută

urmărirea penală la data de 21 februarie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii

de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reținându-se că acesta, începând cu luna

octombrie 2012, în mod repetat, a desfășurat activități de procurare,

cumpărare, deținere și vânzare de droguri de risc fără drept, pe raza

municipiului București.

Prin încheierea nr. 6 din 22 februarie 2013, a Secției Penale a Tribunalului Teleorman, a fost admisă propunerea formulată de Biroul

Teritorial Teleorman din cadrul D.I.I.C.O.T. și a fost autorizată efectuarea

percheziției domiciliare, în municipiul București, Str. Breaza, unde locuia

inculpatul O.I., emițându-se autorizația de percheziție nr. 23 din data de 22

februarie 2013.

Prin ordonanța nr. 67/D/P/2012 din data de 27

februarie 2013, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul O.I.

iar prin ordonanța cu același număr, din aceeași dată, s-a dispus reținerea

acestuia pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 27 februarie 2013, ora

16

16

, până la data de 28 februarie 2013, ora 16

16

.

Prin referatul nr. 67/D/P/2012 din data de 28

februarie 2013, s-a solicitat Tribunalului Teleorman, luarea măsurii arestării

preventive față de inculpat, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de

28 februarie 2013, iar prin încheierea nr. 9 din data de 28 februarie 2013, a Secției Penale a Tribunalului Teleorman, a fost admisă propunerea și s-a dispus arestarea

preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 28

februarie 2013 și până la data de 29 martie 2013, inclusiv, emițându-se

mandatul de arestare preventivă nr. 5/ U.P.

Din probele administrate în faza de urmărire

penală, respectiv, declarații martori, declarații inculpat, proces verbal de

percheziție domiciliară, raport de constatare tehnico-științifică din data de

01 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogului din

cadrul I.G.P. Române - Direcția de Combatere a Criminalității Organizate,

raport de constatare tehnico-științifică din data de 01 martie 2013, al

Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogului din cadrul I.G.P. Române

- Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, raport de constatare

tehnico-științifică din data de 06 martie 2013, al Laboratorului Central de

Analiză și Profil al Drogului din cadrul I.G.P. Române - Direcția de Combatere

a Criminalității Organizate, procese verbale și note de redare a convorbirilor

telefonice purtate de către inculpatul O.I., alte înscrisuri, a rezultat

următoarea situație de fapt:

Inculpatul O.I. a fost liberat condiționat,

în luna martie 2012 și a locuit la domiciliul părinților săi din municipiul

București, împreună cu aceștia, soția, cei doi copii minori ai săi, fratele

său, soția fratelui său și copilul acestora.

Luând cunoștință de activitățile

infracționale desfășurate de către inculpatul O.I., la începutul lunii

octombrie 2012, tatăl său l-a alungat din locuință, inculpatul fiind determinat

să închirieze un apartament în municipiul București, în Cartierul Vitan, Str.

Breaza.

Deoarece nu avea surse de existență,

inculpatul O.I. a decis să revină la vechea sa ocupație, pentru care anterior a

fost condamnat, adică traficul de droguri.

În declarația sa, inculpatul a arătat că

imediat după ce a fost alungat de tatăl său din locuință și până la data

efectuării percheziției domiciliare, a cumpărat cannabis, în scop de revânzare,

de la două persoane, cu privire la care nu a dat relații, precizând că va

formula denunț, pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă.

La data de 26 februarie 2013, în jurul orelor

15

00

, lucrătorii de poliție se aflau în zona Complexului Comercial

„P.” situat la intersecția Calea 13 Septembrie cu Str. Sebastian, București,

unde au procedat la supravegherea permanentă a inculpatului O.I., care se afla

în incinta complexului, însoțit de o persoană neidentificată.

Totodată, lucrătorii de poliție au observat

că la intrarea în complex, inculpatul O.I. și însoțitorul său s-au întâlnit cu

alți doi tineri, aceștia fiind numitul I.A.V. și martorul V.I. și aflându-se în

apropierea acestora, în supraveghere, la aproximativ doi metri, lucrătorii de

poliție au observat cum inculpatul O.I. a predat învinuitului I.A.V. un

pliculeț, primind în schimb, o sumă de bani.

Numitul I.A.V. și martorul V.I. au fost

lăsați să se îndepărteze de zona tranzacției, pentru a nu deconspira

activitățile față de inculpatul O.I., la locuința căruia urma să fie efectuată

o percheziție domiciliară. Când au ajuns în zona Stației P.P. Ghencea, situată

la intersecția Str. Antiaeriană cu B-dul Ghencea, numitul I.A.V. și martorul V.I.

s-au întâlnit cu martora C.L.

După intervenția lucrătorilor de poliție, la

solicitarea acestora, învinuitul I.A.V. a scos din buzunarul de la piept al

gecii, un pliculeț din plastic, transparent, ce conținea fragmente vegetale de

culoare verde, cu privire la care a declarat că l-a cumpărat de la un cunoscut

pe nume „N.”, apelativul cu care era cunoscut inculpatul O.I., din zona „P.”,

cu prețul de 60 de lei.

Asupra lui I.A.V. a fost depistat un

dispozitiv din metal argintiu, folosit la mărunțirea plantei de cannabis,

despre care a declarat că îi aparține și a fost ridicat în vederea continuării

cercetărilor.

Conform raportului de constatare

tehnico-științifică din 06 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză și

Profil al Drogului din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității

Organizate a Inspectoratului General al Poliției Române, a rezultat că

materialul vegetal ridicat de la numitul I.A.V. a reprezentat 0,48 grame și în care a fost pus în evidență tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă

biosintetizată din planta cannabis, care face parte din Tabelul anexă nr. III din

Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului

ilicit de droguri.

Tot la data de 26 februarie 2013, în jurul

orei 21,00, lucrătorii de poliție, în timp ce se aflau pe Str. Breaza, în

apropierea Bl. X, sector 3 București, unde locuia inculpatul O.I., au observat

un autoturism taxi marca „D.L.” cu nr. de înmatriculare X care a parcat în

apropierea blocului respectiv și din care a coborât martorul N.E. și a intrat

în scara blocului unde locuia inculpatul O.I.

După circa cinci minute, martorul N.E. a

revenit și a urcat în autoturism, care s-a deplasat pe traseul Calea Vitan –

Str. Octavian Goga – Pasajul Mărășești, iar la intersecția cu Splaiul Unirii,

lucrătorii de poliție fiind în urmărirea acestora, au procedat la blocarea în

trafic a autoturismului în care se aflau martorii N.E. și N.A., autoturism

condus de către martorul N.M.

Cu ocazia controlului corporal sumar efectuat

asupra martorului N.E. zis „M.”, au fost găsite trei pliculețe din plastic,

transparente, care conțineau fragmente vegetale de culoare verde, despre care

martorul a declarat că le-a luat de la inculpatul O.I. și că în schimbul

pliculețelor, a dat un telefon mobil marca „F.”, de culoare roșie.

Fragmentele vegetale de culoare verde-oliv

ridicate de la martorul N.E. și ambalate în trei punguțe din material plastic,

au reprezentat 2,07 grame, iar potrivit Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 708290 din data de 01 martie 2013, al Laboratorului

Central de Analiză și Profil al Drogului din cadrul Direcției de Combatere a

Criminalității Organizate a Inspectoratului General al Poliției Române, în

proba înaintată, s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă

biosintetizată din planta cannabis, care face parte din Tabelul anexă nr. III

din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și

consumului ilicit de droguri.

La data de 27 februarie 2013, la locuința

inculpatului O.I., din municipiul București, Str. Breaza, sector 3, a fost efectuată o percheziție domiciliară.

Cu prilejul percheziției domiciliare, au fost

depistate 8 pliculețe transparente ce conțineau fragmente vegetale de culoare

verde; un mini cântar electronic, folosit de către inculpatul O.I. pentru

cântărirea drogurilor; un carton pe care se afla scris cu creionul „Vreau să

vând iarbă”; un telefon mobil marca „I.”; un mini cântar argintiu; mai multe

pliculețe transparente din plastic, autosigilante, fără conținut; un fragment

vegetal de culoare verde, depistat pe masa din sufrageria apartamentului; o

țigară tip „joint” depistată pe aceeași masă; un telefon mobil marca „F.”,

având o formă de autoturism „F.” și care provenea de la martorul N.E. și a

reprezentat bunul dat la schimb pentru cele trei pliculețe cu cannabis găsite

asupra acestuia, cu ocazia controlului.

Față de situația de fapt reținută, s-a

constatat că faptele inculpatului O.I. care la data de 26 februarie 2013, în

două rânduri a vândut droguri de risc (cannabis) fără drept, către două

persoane (I.A.V. și N.E.) și a procurat și deținut la domiciliu, droguri de

risc (cannabis) fără drept, pe raza municipiului București, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr.

143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (trei fapte).

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel

inculpatul O.I.

Prin decizia penală nr. 165/ A din 18 iunie 2013,

Curtea de Apel București, secția I a penală, a respins,

ca nefondat, apelul

declarat de apelantul-inculpat O.I. împotriva sentinței penale nr. 68 din 23

aprilie 2013 a Tribunalului Teleorman.

A dedus din pedeapsa aplicată prin sentința

apelată perioada detenției preventive, de la 27 februarie 2013, la zi.

A menținut arestarea preventivă a

apelantului-inculpat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a

fost obligat apelantul inculpat la 300 lei, cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi

avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs,

în termenul legal de 10 zile, prevăzut de art. 385

3

C. proc. pen.,

inculpatul O.I.

Criticile formulate de recurentul inculpat

vizează netemeinicia pedepsei aplicate, solicitând aplicarea unei pedepse în

cuantum redus.

În susținerea acestei critici, inculpatul O.I.

invocă dispozițiile art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen.

Analizând decizia penală atacată în raport de

dispozițiile art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora

instanța de recurs analizează cauza numai în limitele motivelor de casare

prevăzute de art. 385

9

C. proc. pen., Înalta Curte constată că

recursul declarat de inculpatul O.I. este nefundat, urmând a fi respins ca

atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

Înalta Curte amintește că decizia penală nr. 165,

împotriva căreia inculpatul a declarat recurs, a fost pronunțată la data de 18

iunie 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri

pentru degrevarea instanțelor judecătorești, lege prin care a fost modificat

conținutul art. 385

9

C. proc. pen., prin abrogarea unor cazuri de

casare și prin modificarea conținutului cazurilor de casare rămase în vigoare.

În cauza dedusă judecății, recurentul

inculpat O.I. solicită aplicarea unui regim sancționator mai blând, invocând în

susținerea recursului dispozițiile art. 385

9

pct. 17

2

C.

proc. pen.

Înalta cauză reține că, în cauză, nu este

incident cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C.

proc. pen.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen. se referă la situația în care hotărârea este

contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Nici una din aceste situații reglementate de

dispozițiile legale evocate nu se regăsește în cauza dedusă judecății.

Recurentul inculpat critică modul de

individualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului, ori, din acest punct de

vedere apreciază Înalta Curte că nu poate supune analizei acest motiv de recurs

prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct. 17

2

C. proc.

pen., caz de casare care se referă doar la ”chestiuni de drept”, iar greșita

individualizare a pedepsei, ca atribut exclusiv al instanței de judecată, nu

constituie o astfel de chestiune de drept care să fie aptă să atragă incidența

cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc.

pen.

De altfel, din expunerea de motive a Legii nr.

2/2013 rezultă că una din necesitățile ce au determinat emiterea acestei legi a

fost transformarea Înaltei Curți în Curte de Casație, astfel încât este lipsit

de sens de a proroga incidența unor cazuri de casare asupra unor probleme ce

exced conținutului acestora.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în

temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.I., conform

dispozitivului.

Se va deduce din pedeapsă timpul arestării

preventive.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de

inculpatul O.I. împotriva deciziei penale nr. 165/ A din 18 iunie 2013 a Curții

de Apel București, secția I penală.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 27 februarie 2013

la 15 noiembrie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din

oficiu pentru verificarea legalității măsurii arestării preventive pentru

termenul din 14 august 2013, în cuantum de 100 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 noiembrie 2013

.