ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 388/2014
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 388/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând
asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată
pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub număr de Dosar nr. 5977/97/2010, și
precizată ulterior (filele 32-35), reclamantul B.l.T. a chemat în judecată pe
pârâții D.C., Cotidianul Regional Ziarul V.J. și societatea care îl editează, respectiv
SC Z.V.J. SRL Petroșani, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va
pronunța, să se dispună obligarea în solidar la plata sumei de 500.000 lei, cu
titlu de daune morale, precum și obligarea pârâților să publice pe propria
cheltuială hotărârea judecătorească, atât în propriu cotidian, cât și într-un
cotidian de largă răspândire.
Prin sentința
civilă nr. 79 din 10 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția
I civilă, a fost admisă în parte acțiunea precizată, formulată de reclamantul B.l.T.
împotriva pârâților D.C. și SC Z.V.J. SRL Petroșani și, în consecință, au fost
obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 7.000 lei cu titlu de
pretenții, reprezentând daune morale și suma de 1.000 lei cheltuieli parțiale de
judecată. Au fost obligați pârâții să publice hotărârea pe cheltuiala proprie,
în Cotidianul Regional Ziarul V.J.. A fost respinsă în rest acțiunea.
Împotriva
acestei sentințe, pârâtul D.C. a declarat apel, care, prin Decizia civilă nr. 77
din 20 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția I civilă,
a fost admis. A fost anulată hotărârea atacată și trimisă cauza pentru
judecarea cauzei în fond la Judecătoria Petroșani, reținându-se, în esență,
incidența dispozițiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ., în raport de obiectul
acțiunii, respectiv pretenții care nu depășesc pragul valoric de 500.000 lei.
În termen
legal, împotriva deciziei instanței de apel, pârâtul D.C. a declarat recurs,
invocând, în drept, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cum problema
timbrajului este prioritară oricăror excepții, cereri sau motive de casare, Înalta
Curte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) -
(3) din Legea nr. 146/1997, modificată și completată, și la dispozițiile art. 302
1
alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora „la cererea de recurs se va atașa
dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepția
netimbrării cererii de recurs și a reținut:
Prin art. 1 din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul
potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești
sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe
datorate, atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se
plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de
instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 20
alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul
stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii", iar conform
dispozițiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile
pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate,
dacă nu sunt timbrate corespunzător. În cazul nerespectării dispozițiilor
prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare
referitoare la taxa de timbru".
Recurentul -
pârât D.C. a fost legal citat pentru termenul de astăzi, 5 februarie 2014, cu
mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 și 0,15 lei
timbru judiciar (fila 6 dosar recurs), dar acesta, în mod nejustificat, nu și-a
îndeplinit obligația legală a timbrării recursului.
Constatând că
prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurentul nu s-a
conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul
de judecată din 5 februarie 2014, când procedura a fost legal îndeplinită, că
în cauză nu operează scutirea de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să
dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv
celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii și ale
art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și va anula ca netimbrat recursul declarat de pârâtul
D.C. împotriva Deciziei civile nr. 77 din 20 decembrie 2012 pronunțată de
Curtea de Apel Alba lulia, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca
netimbrat recursul declarat de pârâtul D.C. împotriva Deciziei civile nr. 77/2012
din 20 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 5 februarie 2014.