ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6093/2012

Din examinarea

lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 12844 din 10 noiembrie

2010, Dosar nr. 15214/197/2010, Judecătoria Brașov a declinat competența de

soluționare a plângerii formulată de SC H. SRL în contradictoriu cu

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor în favoarea Judecătoriei Oradea.

Deși în

procesul-verbal contestat în cauză nu se menționează expres locul săvârșirii

contravenției, s-a apreciat că acesta este în sfera de competență a județului

Bihor, pentru considerentul că inspectoratele teritoriale de muncă au

competențe numai pe raza teritorială a județului în care sunt organizate.

În consecință,

competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Oradea, conform art. 32

alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, ce dispune în sensul că plângerile

contravenționale sunt de competența judecătoriei în a cărei circumscripție

teritorială a fost săvârșită contravenția.

Prin Sentința nr.

6059 din 19 aprilie 2012, Judecătoria Oradea a declinat, la rândul său,

competența în favoarea primei instanțe sesizate și, constatând ivit conflict

negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție

pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Această instanță a

constatat că, prin procesul-verbal împotriva căruia s-a formulat prezenta

plângere din 19 mai 2010 emis de ITM Bihor, petenta a fost sancționată cu

amendă contravențională în cuantum de 6000 RON pentru fapta prevăzută de art. 8

alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 4 alin. (5) din H.G. nr. 161/2006 (în

forma în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de contravenție),

reținându-se în sarcina petentei faptul că nu a transmis la I.T.M. Brașov, cel

târziu în ziua lucrătoare anterioară datei începerii activității, Registrul

general de evidență a salariaților în format electronic, completat cu

contractele individuale de muncă a 4 salariați.

Totodată, petenta a

fost sancționată contravențional cu avertisment pentru săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003, republicată,

reținându-se că nu a acordat unei salariate repausul săptămânal de două zile

libere consecutive, faptă ce încalcă prevederile art. 132 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 53/2003, republicată.

Judecătoria Oradea a

apreciat că angajatorului îi revine obligația de a transmite registrul general

de evidență a salariaților, în format electronic, la ITM, fiind cel care are și

obligația de a încheia contractele de muncă, și nu punctul de lucru, care nu

poate avea calitatea de angajator.

Întrucât

neîndeplinirea obligației nu se poate săvârși decât la sediul angajatorului,

competența revine instanței în a cărei rază își are sediul acesta, și anume

Judecătoriei Brașov, conform art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește

cea de a doua contravenție, Judecătoria Oradea a reținut, pe de o parte, că și

aceasta este susceptibilă a fi săvârșită de către angajator la sediul social al

acestuia, cât și că petenta nu a contestat legalitatea procesului-verbal de

contravenție din acest punct de vedere.

Totodată, a reținut

că dispozițiile H.G. nr. 161/2006, deși au fost abrogate prin H.G. nr.

500/2011, sunt reluate de către noul act normativ care reglementează

metodologia de întocmire și completare a registrului general de evidență a

salariaților.

Cu privire la

conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele:

Într-adevăr, astfel

cum s-a reținut în cauză, art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 dispune în

sensul că plângerile contravenționale sunt de competența judecătoriei în a

cărei circumscripție teritorială a fost săvârșită contravenția.

A stabili locul

săvârșirii contravenției, ca element necesar în determinarea competenței

teritoriale, înseamnă a statua asupra conținutului contravenției.

În cauză, petenta a

solicitat anularea procesului-verbal de contravenție atacat și înlăturarea

sancțiunii contravenționale aplicate, prin precizarea formulată la Judecătoria Oradea

menționând că, în ceea ce privește sancțiunea avertismentului aplicată pentru

neacordarea repausului săptămânal, nu contestă această sancțiune.

Așa fiind,

contravenția în raport cu care se dispută, în speță, competența teritorială,

astfel cum s-a reținut în procesul-verbal, este cea prevăzută de art. 8 alin.

(1) lit. d) din H.G. nr. 161/2006 (în vigoare la data emiterii

procesului-verbal) și constă în "neînregistrarea contractelor individuale

de muncă în registrul general de evidență a salariaților anterior începerii

activității".

Conform art. 4 alin.

(5) din același act normativ, în cazul menționat la art. 3 alin. (2), registrul

se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială

își are sediul sau domiciliul angajatorul, cel târziu în ziua lucrătoare

anterioară începerii activității de către salariat (respectiv la data încetării

contractului de muncă).

Art. 3 alin. (2

1

)

dispune în sensul că "la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute

la alin. (2) lit. a) - d) se înregistrează în registru cel târziu în ziua

lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză",

angajatorii fiind cei care au obligația de a transmite registrul, în formă

electronică, la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială

își au sediul, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității

de către primul salariat", potrivit art. 4 alin. (1) din același act

normativ.

Prin urmare, din

dispozițiile legale citate reiese că legiuitorul a sancționat contravențional

netransmiterea registrului general de evidență a salariaților, cuprinzând

datele acestora, inclusiv pe cele ale noilor angajați, la inspectoratul

teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își are sediul angajatorul.

Obligația de

transmitere a registrului incumbă angajatorului, situația de excepție

reglementată la art. 2 alin. (3), constând în delegarea competenței înființării

registrului, urmare a delegării competenței încadrării personalului prin

încheierea contractelor individuale de muncă, nefiind dovedită în speță.

În cauză, contractele

individuale de muncă au fost încheiate de angajator, reprezentat legal prin

administrator, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul

Judecătoriei Oradea la dosar, obligația ce îi revine angajatorului conform art.

16 din Legea nr. 53/2003 fiind, deci, îndeplinită de acesta.

Cum netransmiterea

registrului general de evidență a salariaților constă în inacțiunea imputată

angajatorului, contravenția se săvârșește, ca loc, acolo unde acțiunea, obligația,

ar fi trebuit să fie îndeplinită, în speță, la sediul angajatorului, căruia îi

revenea îndatorirea transmiterii registrului cuprinzând datele noilor angajați.

Față de cele ce

preced, locul săvârșirii contravenției este municipiul Brașov, unde își are sediul

angajatorul, iar competența teritorială de soluționare a plângerii

contravenționale aparține, în consecință, Judecătoriei Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 8 octombrie 2012.

Procesat de GGC - NN