ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2092/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 162/A din 21 noiembrie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a admis apelul declarat de pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA București prin Sucursala de Transport Feroviar de Călători Cluj împotriva Sentinței civile nr. 1984/F din 14 august 2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția I civilă, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. Împotriva acestei decizii definitive, reclamantul C.V.V. a declarat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și menținerea ca temeinică și legală a Sentinței nr. 1984/F din 14 august 2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 4 februarie 2014, și repartizat spre soluționare completului 7. În temeiul art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., instanța a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Raportul a fost comunicat părților, în vederea depunerii în termen de 10 zile de la comunicare a punctelor de vedere asupra acestuia, în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Părțile nu au depus puncte de vedere la raport. Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc.

civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente: Prin Decizia civilă nr. 162/A din 21 noiembrie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a admis apelul declarat de pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA București prin Sucursala de Transport Feroviar de Călători Cluj împotriva Sentinței civile nr. 1984/F din 14 august 2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția I civilă, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. Decizia este definitivă. Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de muncă, respectiv contestație împotriva deciziei de suspendare a contractului individual de muncă, întemeiată pe dispozițiile Codului muncii. Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale nu sunt supuse recursului. Totodată, potrivit art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului." Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. În raport de dispozițiile legale anterior menționate, Decizia nr. 162/A din 21 noiembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul C.V.V. împotriva Deciziei nr. 162/A din 21 noiembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă. Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților. Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 iunie 2014. Procesat de GGC - NN