Skorzybot împotriva Poloniei

CUARTA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 3858/05 de către Michał SKÓRZYBÓT împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 21 noiembrie 2006 în calitate de Cameră compusă de: Sir Nicolas Bratza Președintele Bonello Pellonpää Traja Garlicki Mijović Šikuta, judecători și dl T.L. Grefierul secțiunii inițiale având în vedere cererea depusă la 10 ianuarie 2005, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăsc după cum urmează: Reclamantul, dl Michał Skórzybót, este un național polonez care s-a născut în 1919 și trăiește în Wroclaw.

El este reprezentat în fața Curții de către fiul său, dl Stanisław Skórzybut. Guvernul contestat este reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Minsiteriei Afacerilor Externe. Circumstanțele cauzei Cauza, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. a) Procedura civilă La 14 aprilie 2001, reclamantul și soția sa au depus la Curtea de district Wrocław o acțiune de expulzare a fiicei lor (căsătorită cu fiul lor A.S. care și-a părăsit familia în 1996). La 1 mai 2004, soția reclamantului a murit. La 20 mai 2004, procedurile au rămas în așteptarea rezultatului procedurii de moștenire, care s-au încheiat la 20 aprilie 2005. Prin hotărârea din 30 septembrie 2005, Curtea de District a respins cererea reclamanților.

Reclamanții au apelat. La 18 iulie 2006, Curtea Regională Wroclaw a modificat hotărârea și a ordonat expulziarea acuzatului. b) Procedura în temeiul legii 2004 la 3 iunie 2005, reclamantul a depus o plângere cu privire la lungimea excesivă a procedurii. La 13 iulie 2005, Curtea Regională Wroclaw a respins plângerea din cauza faptului că nu s-a întârziat nejustificat în cadrul procedurii între data intrării în vigoare a Actului la 17 septembrie 2004 și 3 iunie 2005, atunci când reclamantul și-a depus plângerea. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurii în cazul său. Reclamantul s-a plâns, de asemenea, de presupusă nedreptate a procedurii civile, în special de evaluarea eronată a probelor de către instanțe interne.

În plus, reclamantul a presupus încălcări ale articolelor 5, 8 și 14 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 de către instanță internă, în sensul că a prelungit în mod deliberat procedurile pentru a-și ruina sănătatea. La 11 iulie 2006, Curtea a hotărât să comunice cererea Guvernului. La 24 octombrie 2006, Curtea a primit următoarea declarație semnată, în numele reclamantului, de reprezentantul său: „I, Michał Skórzybót, reclamantul, menționează că guvernul Poloniei sunt pregătite să-mi plătească suma de 8.000 PLN în vederea asigurării unei soluții prietenoase suma care este destinată acoperirii oricărei prejudiciu material și moral, precum și a costurilor și cheltuielilor, va fi eliberată de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declar că aceasta constituie o rezoluție finală a cazului.” La 23 octombrie 2006, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului, declar că Guvernul Poloniei propune să plătească 8 000 PLN domnului Michał Skórzybót, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale.

Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții). În consecință, art. 29 § 3 din Convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție; decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri.

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 3858/05 by Michał SKÓRZYBÓT against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 21 November 2006 as a Chamber composed of: Sir Nicolas Bratza , President , Mr G. Bonello , Mr M. Pellonpää , Mr K. Traja , Mr L. Garlicki , Ms L. Mijović , Mr J. Šikuta, judges , and Mr T.L. Early , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 10 January 2005, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Michał Skórzybót, is a Polish national who was born in 1919 and lives in Wroclaw.

He is represented before the Court by his son Mr Stanisław Skórzybut. The respondent Government are represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz of the Minsitry of Foreign Affairs. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. a) The civil proceedings On 14 April 2001 the applicant and his wife lodged with the Wrocław District Court an action for eviction of their daughter-in-law (married to their son A.S. who had left his family in 1996). On 1 May 2004 the applicant’s wife died. On 20 May 2004 the proceedings were stayed pending the outcome of inheritance proceedings, which were terminated on 20 April 2005. By a judgment of 30 September 2005 the District Court dismissed the plaintiffs’ claim.

The plaintiffs appealed. On 18 July 2006 the Wroclaw Regional Court amended the judgment and ordered the eviction of the defendant. b) The proceedings under the 2004 Act On 3 June 2005 the applicant lodged a complaint about the excessive length of the proceedings. On 13 July 2005 the Wroclaw Regional Court dismissed the complaint on the ground that there had been no undue delay in the proceedings between the date of entry into force of the Act on 17 September 2004 and 3 June 2005, when the applicant lodged his complaint. COMPLAINTS The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of the proceedings in his case. The applicant also complained about alleged unfairness of the civil proceedings, in particular about erroneous assessment of evidence by the domestic courts.

Further, the applicant alleged breaches of Articles 5, 8 and 14 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 by the domestic court in that it prolonged the proceedings deliberately in order to ruin her health. THE LAW On 11 July 2006 the Court decided to communicate the application to the Government. On 24 October 2006 the Court received the following declaration signed, on behalf of the applicant, by his representative: “I, Michał Skórzybót, the applicant, note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of 8,000 PLN with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts of this application.

I declare that this constitutes a final resolution of the case.” On 23 October 2006 the Court received the following declaration from the Government: “I, Jakub Wołąsiewicz, Agent of the Government, declare that the Government of Poland offer to pay 8,000 PLN to Mr Michał Skórzybót with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” The Court takes note of the agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court). Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously Decides to discontinue the application of Article 29 § 3 of the Convention; Decides to strike the application out of its list of cases. T.L. Early Nicolas Bratza Registrar President