ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3450/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3450/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 175 din 21 decembrie

2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. 6442/112/2011, a

fost condamnat inculpatul M.L., la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă

vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți

comerciale) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de

art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 320

1

C. proc.

pen.; 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de reținere și nevărsare,

cu intenție, la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu

reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen.; 3 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals în declarații prev.

de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 292 C. pen., art. 320

1

C.

proc. pen.

S-a constatat că

infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.

Conform art. 34 lit.

b), 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și

dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 an

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta

din urmă vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți

comerciale) C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă văzând

interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți comerciale) C.

pen.

Conform art. 81 C.

pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei.

S-a stabilit conform

art. 82 C. pen. un termen de încercare de 4 ani.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării

condiționate în situația comiterii unei noi infracțiuni pe durata termenului de

încercare.

S-au pus în vedere

inculpatului dispozițiile art. 84 C. pen.

Conform art. 71 alin.

(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului

de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei.

A fost obligat

inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.P. SRL Bistrița,

reprezentată de lichidatorul judiciar U.I. Bistrița să plătească părții civile

Statul Român prin ANAF - București, reprezentat în cauză de DGFP -

Bistrița-Năsăud, despăgubiri civile în sumă de 130.980 RON (referitor la

infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005) și în

sumă de 28.367 RON (referitor la infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr.

241/2005, art. 41 alin. (2) C. pen.) la care se vor adăuga accesorii care se

vor calcula conform art. 119 și urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată, până la

plata integrală a debitului.

Au fost respinse

celelalte pretenții civile formulate de partea civilă.

Conform art. 14, 170,

348 C. proc. pen. s-a dispus anularea actelor false (declarațiile nr. 100 și

102 aferente lunii ianuarie 2008 privind obligațiile de plată la Bugetul de

stat și Bugetele asigurărilor sociale).

A fost menținută

măsura sechestrului asigurător instituit în cursul urmăririi penale în baza

Ordonanței din 07 ianuarie 2011, în vederea recuperării prejudiciului.

Conform art. 7, 21

din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii de condamnare la

rămânerea ei definitivă, la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă

Tribunalul Bistrița-Năsăud, în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni în

registrul comerțului.

Conform art. 13 din

Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea, la data rămânerii definitive a

hotărârii, a dispozitivului hotărârii de condamnare la Oficiul Național al

Registrului Comerțului, precum și la cazierul fiscal, conform art. 6 din O.G.

nr. 75/2001 republicată.

A fost obligat

inculpatul să plătească în favoarea statului 350 RON cu titlu de cheltuieli

judiciare.

Pentru a pronunța

această soluție instanța a reținut că inculpatul M.L. a fost administratorul SC

G.P. SRL Bistrița, care a avut ca obiect principal de activitate

"producerea altor tipuri de mobilier". În prezent, societatea se află

în lichidare judiciară, fiind numit lichidator judiciar - U.I. Bistrița.

În perioada 09 - 10

martie 2011 comisari din cadrul Gărzii Financiare, secția Bistrița-Năsăud,

împreună cu organele de poliție au efectuat un control de specialitate la SC

G.P. SRL Bistrița, constatând că inculpatul M.L., în calitate de administrator,

a încheiat două contracte de vânzare-cumpărare prin care a vândut două imobile

aparținând societății - către persoanele fizice C.P.C. și I.L. în schimbul

sumei totale de 706.000 RON, venit pe care nu l-a înregistrat în evidența

contabilă. S-a concluzionat că, neîntocmind facturi fiscale cu privire la

aceste vânzări și neînregistrând astfel în evidența contabilă veniturile

realizate, inculpatul a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în valoare de

112.722 RON, reprezentând TVA de plată.

Având în vedere

aspectele sesizate, Garda Financiară, secția Bistrița-Năsăud, a solicitat

Direcției Generale a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud efectuarea unei

inspecții fiscale generale la SC G.P. SRL Bistrița, în vederea stabilirii cu

exactitate a prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului.

În urma acestei

sesizări, organele fiscale din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice

Bistrița-Năsăud au efectuat o inspecție fiscală la SC G.P. SRL Bistrița,

concluziile fiind materializate în Raportul de inspecție fiscală din 10 august

2009 înregistrat sub nr. 1571 din 18 august 2009.

Din verificările de

specialitate efectuate de către organele de inspecție fiscală din cadrul

Direcției Generale a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud a rezultat faptul că nu

s-au înregistrat în evidența contabilă a societății veniturile obținute ca

urmare a înstrăinării, în anul 2008, a imobilelor proprietatea SC G.P. SRL

Bistrița constând în apartamentul cu nr. de inventar 3002 din str. G., cu

valoarea de inventar de 206.000 RON și casa de locuit din str. Ș., cu valoarea

de inventar de 500.000 RON.

S-a reținut că a fost

întocmit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 850 din 24 iulie

2008, prin care apartamentul menționat mai sus a fost vândut persoanei fizice

C.P.C. la prețul de 206.000 RON, precum și contractul de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 843 din 3 iulie 2008, prin care casa de locuit a fost

vândută persoanei fizice I.L. în schimbul sumei de 500.000 RON.

În acest fel,

inculpatul M.L. a obținut venituri în valoare totală de 706.000 RON, pe care nu

le-a înregistrat în evidența contabilă a SC G.P. SRL, organele de inspecție

fiscală stabilind un prejudiciu în valoare de 130.980 RON, din care TVA în

valoare de 112.722 RON și impozit pe profit în valoare de 18.258 RON.

Aspectele stabilite

de către organele de inspecție fiscală au fost confirmate de martorii C.C.P. și

I.L., care au declarat, pe parcursul cercetărilor, că, într-adevăr, au

achiziționat imobilele respective de la SC G.P. SRL, reprezentată de către

inculpatul M.L. în calitate de administrator, căruia i-au înmânat, cu ocazia

întocmirii contractului de vânzare-cumpărare, sumele de bani menționate în

actele respective, la întocmirea documentelor.

De asemenea, în urma

controlului fiscal s-a stabilit că societatea a înregistrat în evidența

contabilă și a declarat în fișele fiscale eferente anului 2008 (înregistrate la

Administrația Finanțelor Publice Bistrița sub nr. 10393 din 28 februarie 2009)

sume care nu corespund cu cele declarate lunar în perioada 01 ianuarie 2008 -

30 iunie 2008 prin declarațiile 100 și 102 depuse la organul fiscal teritorial,

Inspecția Teritorială de Muncă Bistrița-Năsăud, C.A.S., Casa Națională de

Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale Bistrița-Năsăud și la Agenția

Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Bistrița-Năsăud.

S-a concluzionat că

sumele înregistrate în evidența contabilă reprezentând salariile angajaților,

așa cum sunt cuprinse în balanțele de verificare listate de pe computerul

existent la sediul societății la data de 22 iunie 2009, cu ocazia începerii

inspecției fiscale, corespund cu fișele fiscale depuse pentru anul 2008 și cu

bilanțul aferent anului 2008 (înregistrat la Administrația Finanțelor Publice

Bistrița sub nr. 1386 din 29 mai 2009) dar că aceste sume nu corespund cu

sumele declarate lunar la organul fiscal teritorial și nici cu cele declarate

la Inspecția Teritorială de Muncă Bistrița-Năsăud.

În urma controlului

fiscal s-a concluzionat că pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 30 iunie 2008,

conform fișelor fiscale, societatea a înregistrat în evidența contabilă un

venit brut salarial de 20.000 RON lunar pentru inculpatul M.L., pentru care a

calculat și înregistrat în evidența contabilă impozitul și contribuțiile

aferente, dar nu a declarat în întregime, diminuându-se astfel nejustificat

impozitul și contribuțiile datorate bugetului de stat cu suma de 66.469 RON.

În concret, în

perioada de referință, societatea a declarat la organul fiscal prin

declarațiile privind obligațiile la bugetul de stat 100 și 102, impozite și

contribuții cu reținere la sursă mai mici decât valoarea reținută în balanțele

de verificare și bilanțul contabil. Astfel, de exemplu, în luna ianuarie 2008,

societatea a declarat un impozit pe veniturile din salarii în valoare totală de

483 RON (impozit aferent salariilor angajaților societății) când, conform fișei

fiscale, numai pentru salariul inculpatului M.L., societatea trebuia să declare

un impozit lunar calculat și reținut în valoare de 2.672 RON.

În raportul de inspecție

fiscală s-a arătat că, în urma analizei balanței de verificare încheiată la 30

septembrie 2008, a rezultat că soldul contului 421 "personal salarii

datorate" este zero, salariile fiind achitate integral până la această

dată, în sumă totală de 226.150 RON (conform rulajului creditor al contului

421), sumă în care este inclus salariul lunar de 20.000 RON, pentru fiecare

lună în perioada 1 ianuarie 2008 - 31 august 2008. Organele fiscale au apreciat

că salariul învinuitului în cuantum de 20.000 RON lunar a fost realmente

încasat de acesta în perioada ianuarie - iunie 2008, luând în considerare

balanțele de verificare listate la 22 iunie 2009 și aspectul că sumele

consemnate în acestea se regăsesc în fișa fiscală a inculpatului aferentă

anului 2008, precum și bilanțul contabil al anului respectiv.

Se mai precizează în

actul de acuzare că, pe parcursul inspecției fiscale, organelor de control

fiscal li s-a prezentat un set de balanțe de verificare aferente perioadei

ianuarie - iunie 2008 în care existau diferențe în raport cu balanțele de

verificare listate la 22 iunie 2009, sub aspectul cuantumului total al

salariilor angajaților și pe cale de consecință sub aspectul impozitului pe

salarii și contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale. În balanțele prezentate,

aceste sume erau mai reduse (incluzând un salariu al inculpatului de doar 1.000

RON lunar) și corespundeau raportat la aceste consemnări cu aspectele înscrise

în declarațiile 100 și 102 depuse în perioada ianuarie - iunie 2008.

Apreciind că salariul

inculpatului a fost în realitate de 20.000 RON lunar, așa cum rezultă din

balanțele de verificare listate de pe computer, fișa fiscală aparținând

inculpatului M.L. și bilanțul contabil al anului 2008, organele fiscale au

apreciat că inculpatul a executat o evidență contabilă dublă, cu mențiunea că

balanțele de verificare ce conțineau sume diminuate erau cele nereale, acestea

fiind întocmite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Coroborând probele

dosarului cu statele de plată aferente perioadei ianuarie - iunie 2008, depuse

de SC G.P. SRL la ITM Bistrița-Năsăud, a rezultat cu certitudine că inculpatul

a avut salariul majorat doar în luna ianuarie 2008 și că, de altfel, societatea

nici nu a depus acte adiționale pentru modificarea contractului individual de

muncă al inculpatului M.L. De asemenea, numitul S.M., care întocmea situațiile

financiare semestriale și anuale ale societății a declarat că avea cunoștință

despre faptul că inculpatul și-a majorat efectiv salariul doar pentru luna ianuarie

2008, deoarece intenționa să contracteze un credit bancar iar pentru aceasta

era necesar să aibă venituri ridicate, declarația acestuia coroborându-se cu

statele de plată întocmite.

Având în vedere

această împrejurare, instanța a apreciat că balanțele de verificare ce conțin

sume reduse și ale căror consemnări sunt conforme cu aspectele cuprinse în

declarațiile 100 și 102 sunt cele reale, fiind întocmite, cel mai probabil,

pentru a susține existența unui salariu care să-i permită inculpatului obținerea

unui credit.

Întrucât balanțele de

verificare duble nu au fost întocmite în vederea sustragerii de la plata

obligațiilor fiscale, ci în alt scop, așa cum s-a arătat mai sus, față de

inculpat s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală sub aspectul comiterii

infracțiunii de evaziune fiscală constând în executarea de evidențe contabile

duble, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul

laturii subiective.

În consecință, s-a

reținut în baza probelor existente la dosar, că datele cuprinse în declarațiile

100 și 102 aferente semestrului I 2008 sunt reale, cu excepția celor consemnate

în declarația 100 aferentă lunii ianuarie 2008 care învederează organelor

fiscale că societatea datorează un impozit pe veniturile din salarii în valoare

de 483 RON (impozit aferent salariilor angajaților societății), în timp ce

numai pentru salariul inculpatului M.L. (care în acea lună a fost de 20.000 RON

lunar conform probelor administrate) societatea trebuia să declare un impozit

calculat și reținut în valoare de 2.672 RON (conform mențiunii din fișa

fiscală). Aceeași situație se regăsește și în cazul declarației 102 aferente

lunii ianuarie 2008, în care se regăsesc contribuții datorate - mai reduse

decât cele care ar fi trebuit consemnate luând în considerare un salariu al

inculpatului de 20.000 RON lunar.

Din probatoriul

administrat în cauză rezultă că, în acea perioadă, responsabil de conducerea și

organizarea evidenței contabile era inculpatul M.L., acesta neavând un contabil

angajat în acest sens. Deși de întocmirea situațiilor financiare anuale

(bilanțul contabil) se ocupa numitul S.M., întocmindu-se în acest sens și un

contract de prestări servicii între acesta și SC G.P. SRL la finalul anului

2008, acesta nu avea atribuții în sensul de a efectua înregistrări în evidența

contabilă, ci doar uneori întocmea unele acte precum declarațiile 100 și 102,

însă în baza documentelor puse la dispoziție de către inculpat și fără a

cunoaște dacă împrejurările consemnate în acele documente contabile erau sau nu

reale.

Astfel, declarațiile

100 și 102 aferente lunii ianuarie 2008 au fost întocmite de către numitul S.M.

la solicitarea inculpatului, în baza documentelor contabile puse la dispoziție

de către acesta. S.M. le-a semnat în locul administratorului M.L. și le-a depus

la organul fiscal teritorial.

Neexistând probe din

care să rezulte că S.M. a acționat cu intenție infracțională, s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de acesta sub aspectul infracțiunii de fals

în declarații, nefiind întrunite elementele constitutive.

În sarcina

inculpatului s-a reținut, însă, participația improprie la infracțiunea de fals

în declarații.

Raportat la fapta de

întocmire a balanțelor de verificare listate la 22 iunie 2009, ce conțin date

nereale sub aspectul cuantumului salariului inculpatului în perioada februarie

- iunie 2008, nu s-a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea de fals în

înscrisuri sub semnătură privată deoarece nu există probe cu privire la

existența laturii obiective, mai precis nu s-a putut stabili dacă a fost

folosită în scopul producerii consecinței infracționale pentru care au fost

întocmite (obținerea creditului).

Prin probațiunea

administrată nu s-a putut stabili cine a întocmit fișa fiscală a inculpatului

pentru anul 2008 iar în ce privește bilanțul contabil aferent aceluiași an, s-a

stabilit că acesta a fost întocmit de către S.M. Raportat la fapta de întocmire

a acestor documente contabile cu date nereale, nu s-a reținut prin actul de

acuzare infracțiunea de fals în înscrisuri, deoarece s-a apreciat că această

situație a putut fi generată de preluarea din eroare a datelor din balanțele de

verificare ce includeau un salariu de 20.000 RON lunar pentru perioada ianuarie

- iunie 2008 în loc să fie preluate datele din balanțele reale. În acest

context este de subliniat că s-a solicitat Direcției Generale a Finanțelor

Publice Bistrița-Năsăud să precizeze dacă prin consemnarea în fișa fiscală a

inculpatului precum și în bilanțul contabil a unui salariu brut de 20.000 RON

pentru perioada februarie - iunie 2008, s-a cauzat bugetului de stat vreun

prejudiciu, Organele fiscale, nu au indicat producerea vreunui prejudiciu sau a

vreunei alte consecințe.

Pe parcursul

cercetărilor, organele de cercetare penală au stabilit, în urma analizării

fișelor sintetice totale ale societății, că în perioada 25 octombrie 2007 - 25

septembrie 2008 societatea a reținut și nu a virat la termenul stabilit

impozite și contribuții cu reținere la sursă pe care nu le-a achitat în termen

de 30 de zile de la scadență în valoare totală de 27.382 RON, din care a fost

recuperată suma de 8.938 RON, rămânând nerecuperată o diferență în valoare de

18.444 RON.

Prin adresa din 30

mai 2011, organele fiscale și-au însușit constatările organelor de cercetare

penală cu privire la reținerile la sursă neachitate în termen de 30 de zile de

la scadență, cu mențiunea că, în conformitate cu evidențele fiscale, debitele

care au rămas nerecuperate reprezentând contribuții cu reținere la sursă se

ridică la suma de 17.236 RON. Ulterior, după sesizarea instanței, partea

civilă, prin "note de ședință", a precizat din nou că își însușește

această constatare, arătând că suma de 17.236 RON rezultă din fișa de plătitor

a contribuabilului pe perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008.

Conform probelor

administrate, inculpatul M.L., în calitate de administrator al SC G.P. SRL

Bistrița, a reținut în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozite

și contribuții cu reținere la sursă în valoare totală de 17.236 RON pe care nu

le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadență. În urma controlului fiscal

s-a stabilit faptul că până la data de 30 septembrie 2008 a achitat salarii

către angajații societății și a realizat reținerile salariale, le-a declarat

organului fiscal, însă nu le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadență.

În perioada de referință, conform balanțelor de verificare, societatea a avut

suficient disponibil pentru plata acestor obligații și mai mult, societatea a

avut inclusiv venituri în valoare de 706.000 RON, pe care inculpatul M.L. nu le-a

înregistrat în evidența contabilă, venituri rezultate din vânzarea celor două

imobile arătate mai sus.

Astfel, inculpatul,

deși a dispus de disponibil iar societatea a avut resurse financiare, nu a

achitat, cu intenție, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă aferente

salariile angajaților pentru perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008,

cauzând, în acest fel, un prejudiciu bugetului consolidat al statului în

valoare totală de 28.367 RON. Această sumă se compune din 17.236 RON reprezentând

impozite și contribuții cu reținere la sursă acumulate în perioada 25 octombrie

2007 - 25 septembrie 2008, aferente angajaților societății, la care se adaugă

11.131 RON reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă pentru

salariul inculpatului în cuantum de 20.000 RON brut doar pentru luna ianuarie

2008.

Starea de fapt

descrisă mai sus și vinovăția inculpatului rezultă din următoarele probe:

procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare,

procesul-verbal încheiat de DGFP Bistrița-Năsăud - Activitatea de Inspecție

Fiscală la 7 august 2009, declarațiile martorilor M.L., I.L., C.P.C., C.A.R.,

S.M., contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 850 din 24 iulie

2008, precum și sub nr. 834 din 03 iulie 2008, Raportul de constatare

tehnico-științifică grafică, adresele emise de DGFP - Bistrița-Năsăud,

declarațiile 100 și 102, balanța de verificare, fișe fiscale, decizia de

impunere, Raportul de inspecție fiscală nr. 1571 din 18 august 2009 și anexele,

adresele nr. 5780 din 19 iulie 2011 și nr. 7461 din 13 octombrie 2010 emise de

ITM - Bistrița-Năsăud, statele de plată, procesul-verbal de aplicare a

sechestrului asigurător.

Fapta inculpatului

M.L. de a nu înregistra în evidența contabilă veniturile în valoare de 706.000

RON rezultate din vânzarea a două imobile proprietatea SC G.P. SRL Bistrița și

de a cauza astfel bugetului de stat un prejudiciu de 130.980 RON (compus din

impozit pe profit suplimentar în sumă de 18.258 RON și TVA suplimentară în sumă

de 112.722 RON) întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii

de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Fapta inculpatului de

a reține și de a nu vărsa, în mod repetat, în perioada 25 octombrie 2007 - 25

septembrie 2008 impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă și de a cauza

astfel un prejudiciu de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON) întrunește, în

drept, elementele constitutive ale infracțiunii de stopaj la sursă prev. de

art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului de

a determina pe numitul S.M. (care a acționat fără vinovăție) să întocmească și

să depună declarații necorespunzătoare adevărului (declarația 100 privind

obligațiile de plată la bugetul de stat și Declarația 102 privind obligațiile

de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor speciale, ambele

aferente lunii ianuarie 2008) la organele fiscale în vederea sustragerii de la

obligația de a achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă,

declarații care, odată depuse, servesc, potrivit legii, pentru producerea

acestor consecințe, întrunește, în drept, elementele constitutive ale

infracțiunii de participație improprie la fals în declarații prev. de art. 31

alin. (2) C. pen. rap. la art. 292 C. pen.

Procedând la

individualizarea pedepselor ce au fost aplicate, instanța a avut în vedere

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., după reducerea limitelor speciale cu

1/3, având în vedere că inculpatul a solicitat să fie judecat conform art. 320

1

C. proc. pen. Așadar, la individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere

limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârșite,

urmările cauzate, prejudiciul produs și neacoperit până la pronunțarea

sentinței, precum și datele care caracterizează persoana inculpatului. Raportat

la circumstanțele concrete în care au fost săvârșite faptele și împrejurarea că

inculpatul nu a recuperat nici măcar parțial prejudiciul, instanța nu va reține

în favoarea acestuia circumstanțe atenuante.

Așa fiind, s-a dispus

condamnarea inculpatului la: pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă

vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți

comerciale) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de

art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 320

1

C. proc.

pen.; la 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de reținere și

nevărsare, cu intenție, la scadență a sumelor reprezentând impozite sau

contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen.; la 3

luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la

fals în declarații prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 292 C. pen.,

art. 320

1

C. proc. pen.

Constatând că

infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.,

s-a dispus contopirea pedepselor conf. art. 34 lit. b), 35 alin. (1) C. pen., urmând

ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare

și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b)

și c) (acesta din urmă vizând interdicția de a avea calitatea de administrator

la societăți comerciale) C. pen.

Pedeapsa accesorie a

fost aplicată inculpatului în conținutul prevăzut de art. 71 rap. la art. 64

lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă vizând interdicția de a avea

calitatea de administrator la societăți comerciale) C. pen.

Apreciind că scopul

pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins și fără executare în regim de

detenție și constatând îndeplinite cerințele art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de

încercare de 4 ani, stabilit conf. art. 82 C. pen.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării

condiționate în situația comiterii unei noi infracțiuni pe durata termenului de

încercare. De asemenea, s-a atenționat inculpatul asupra dispozițiilor art. 84

C. pen. referitoare la neplata despăgubirilor civile.

Având în vedere

modalitatea în care a fost individualizată executarea pedepsei, s-a dispus,

conf. art. 71 alin. (5) C. pen., suspendarea executării pedepsei accesorii pe

durata termenului de încercare al suspendării condiționate a executării

pedepsei.

În latura civilă a

cauzei, apreciind că sunt îndeplinite cerințele răspunderii civile delictuale,

inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.P.

SRL Bistrița, reprezentata de lichidatorul judiciar U.I. Bistrița să plătească

părții civile Statul Român prin ANAF - București, reprezentat în cauză de DGFP

- Bistrița-Năsăud, despăgubiri civile în sumă de 130.980 RON (referitor la

infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005) și în

sumă de 28.367 RON (referitor la infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr.

241/2005, art. 41 alin. (2) C. pen.) la care s-au adăugat accesorii care se vor

calcula conform art. 119 și urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată, până la

plata integrală a debitului. Au fost respinse celelalte pretenții civile

formulate de partea civilă.

La soluționarea

laturii civile s-a avut în vedere că SC G.P. SRL Bistrița a fost introdusă în

cauză în calitate de parte responsabilă civilmente la solicitarea părții civile

și că această societate se află în lichidare judiciară, derularea acestei

proceduri făcând obiectul Dosarului nr. 2784/112/2008 al Tribunalului

Bistrița-Năsăud.

Instanța nu și-a

însușit integral constituirea de parte civilă depusă în cauză întrucât, prin

formularea ei s-a urmărit recuperarea tuturor debitelor datorate statului de SC

G.P. SRL (exp: șomaj, sănătate, CAS - asigurați, concediu, etc) și nu doar a

prejudiciului cauzat prin faptele deduse judecății (respectiv TVA și impozit pe

profit în cazul infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

241/2005 și sumele reținute și nevărsate din impozitele și contribuțiile cu

reținere la sursă).

În ce privește

despăgubirile acordate referitor la infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 241/2005, inculpatul a fost de acord cu plata sumei de 130.980

RON menționată în rechizitoriu, compusă din 112.722 RON TVA suplimentar și

18.250 RON impozit pe profit suplimentar, aspect consemnat în practicaua

sentinței și ulterior în concluziile scrise. Referitor la prejudiciul cauzat

prin această infracțiune (prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

241/2005), partea civilă nu a formulat obiecțiuni, arătând prin "notele de

ședință" depuse la dosar că se compune din "impozit pe profit în

valoare de 18.258 RON și TVA în valoare de 112.722 RON".

În ce privește

prejudiciul cauzat prin infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005

dedusă judecății, instanța a reținut că se compune din suma de 17.236 RON

reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă nevărsate în termenul

legal aferente perioadei 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 la care se

adaugă suma de 11.131 RON, rezultată din reținerea și neachitarea impozitelor și

contribuțiilor aferente unui salariu de 20.000 RON doar pentru luna ianuarie

contestat suma de 17.236 RON, cu motivarea că acest "cuantum a fost

evidențiat din fișa de plătitor a contribuabilului pentru perioada 25 octombrie

2007 - 25 septembrie 2008". În schimb, atât în faza de urmărire penală cât

și în fața instanței, partea civilă a susținut că inculpatul M.L. a realizat un

salariu brut de 20.000 RON lunar în intervalul ianuarie - iunie 2008 și a

solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 66.469 RON cu titlu de impozite

și contribuții cu reținere la sursă, astfel cum s-a stabilit prin RIF nr. 1571

din 10 august 2009. În acest context este de subliniat că, în cuprinsul

rechizitoriului, a fost examinată solicitarea părții civile iar în final

inculpatul a fost trimis în judecată numai pentru cauzarea unui prejudiciu

generat de reținerea și neachitarea impozitelor și contribuțiilor aferente unui

salariu de 20.000 RON doar pe luna ianuarie 2008, în cuantum de 11.131 RON. Cum

în sarcina inculpatului nu se reține încasarea a câte 20.000 RON brut lunar în

intervalul ianuarie - iunie 2008, solicitarea părții civile de a-i fi acordată

suma de 66.469 RON este neîntemeiată. Ulterior, prin alte note de ședință,

partea civilă a precizat defalcat, potrivit RIF nr. 1571 din 10 august 2009,

cuantumul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale aferente venitului

brut de 20.000 RON pentru fiecare lună calendaristică din intervalul 01

ianuarie 2008 - 31 august 2008. Din această adresă rezultă că pentru un salariu

de 20.000 RON, încasat de inculpat în luna ianuarie 2008, cuantumul

contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale este de 11.131 RON.

Pentru aceste

considerente s-a apreciat că prejudiciul cauzat prin infracțiunea prev. de art.

6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este de 28.367

RON (17.236 RON + 11.131 RON).

La sumele acordate cu

titlu de despăgubiri au fost acordate accesorii conf. art. 119 și urm. din

O.U.G. nr. 92/2003 până la stingerea efectivă a prejudiciului, astfel cum s-a

solicitat prin constituirea de parte civilă și notele de ședință, al căror

cuantum nu trebuie dovedit, din moment ce sunt datorate în temeiul legii.

În temeiul art. 14,

170, 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea actelor falsificate (declarațiile

nr. 100 și 102 aferente lunii ianuarie 2008 privind obligațiile de plată la

bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale).

S-a menținut măsura

sechestrului asigurător instituită în cursul urmăririi penale în baza

Ordonanței din 07 ianuarie 2011, în vederea recuperării prejudiciului.

Conf. art. 7, 21 din

Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii de condamnare la rămânerea

ei definitivă la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud

în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni la registrul comerțului.

Conform art. 13 din

Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea, la data rămânerii definitive a

hotărârii, a dispozitivului hotărârii de condamnare la Oficiul Național al Registrului

Comerțului, precum și la cazierul fiscal, conform art. 6 din O.G. nr. 75/2001

republicată.

Conform art. 191 C.

proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului 350 RON

cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel în termen legal Agenția Națională de Administrare

Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Bistrița-Năsăud,

criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea apelului

său, partea civilă a învederat faptul că, în mod greșit instanța de fond a

admis doar în parte acțiunea civilă formulată în cauză, în condițiile în care

se impunea obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente

la plata întregului cuantum bănesc solicitat.

Analizând hotărârea

atacată prin prisma motivelor de apel formulate, a actelor și lucrărilor

dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea de apel a

reținut următoarele:

În urma administrării

unui probatoriu util, pertinent și concludent și a interpretării atente și

detaliate a acestuia coroborată cu declarația de recunoaștere a comiterii

faptelor dată de inculpat în condițiile art. 320

1

C. proc. pen.,

instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

A mai constatat

instanța de apel pe deplin dovedită vinovăția inculpatului care nu a

înregistrat în evidența contabilă veniturile în valoare de 706.000 RON

rezultate din vânzarea a două imobile proprietatea SC G.P. SRL Bistrița și a

cauzat astfel bugetului de stat un prejudiciu de 130.980 RON (compus din

impozit pe profit suplimentar în sumă de 18.258 RON și TVA suplimentară în sumă

de 112.722 RON) și care a reținut și nu vărsat, în mod repetat, în perioada 25

octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozitele și contribuțiile cu reținere la

sursă și de a cauza astfel un prejudiciu de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131

RON) și care, de asemenea a determinat pe numitul S.M. (care a acționat fără

vinovăție) să întocmească și să depună declarații necorespunzătoare adevărului

(declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat și Declarația

102 privind obligațiile de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor

speciale, ambele aferente lunii ianuarie 2008) la organele fiscale în vederea

sustragerii de la obligația de a achita impozitele și contribuțiile cu reținere

la sursă, declarații care, odată depuse, servesc, potrivit legii, pentru

producerea acestor consecințe.

S-a mai reținut de

instanța de apel că instanța de fond a procedat la o corectă individualizare

judiciară a pedepselor, a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C.

pen. astfel că, pedepsele stabilite, cuantumul acestora reflectă pericolul

social concret al infracțiunilor comise, fiind în măsură să contribuie la

sancționarea și reeducarea inculpatului.

În ceea ce privește

latura civilă a cauzei, s-a reținut de instanța de apel raportat la actele

justificative depuse în cauză, la constituirea de parte civilă a ANAF -

Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, că instanța de fond a

procedat corect, obligând inculpatul doar la plata sumelor datorate de către

acesta ca urmare a comiterii infracțiunilor reținute în sarcina lui și nu a

tuturor sumelor datorate de SC G.P. SRL, astfel că, în mod corect a statuat că

inculpatul datorează doar sumele calculate cu titlu de TVA și impozit pe profit

în cazul infracțiunilor prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

241/2005 și sumele reținute și nevărsate din impozitele și contribuțiile cu

reținere la sursă.

De asemenea, instanța

de apel și-a însușit întru totul argumentația detaliată și pertinentă a

instanței de fond, care, în procedura simplificată prev. de art. 320

1

C. proc. pen. (în condițiile în care inculpatul a recunoscut în totalitate

comiterea faptelor descrise în actul de sesizare a instanței) a arătat că

pretențiile formulate de partea civilă și precizate prin "notele de

ședință" depuse la dosar nu sunt întemeiate, fiind contrazise de probele

de la dosar și chiar de calculele inițiale efectuate în cauză.

Prin Decizia penală

nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de

minori, a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcția

Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud împotriva Sentinței penale nr.

175/F din 21 decembrie 2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Împotriva Deciziei

penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală

și de minori, la data de 12 februarie 2013 a declarat recurs Agenția Națională

de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud,

solicitând admiterea recursului, și în temeiul art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen., casarea deciziei atacate și, rejudecarea cauzei și pe cale de

consecință să se dispună obligarea inculpatului la plata întregului cuantum

bănesc, cu titlu de despăgubiri civile, astfel cum acesta a fost evidențiat

prin constituirea recurentei ca parte civilă.

La data de 12 iunie

2013 recurenta parte civilă a transmis la dosarul cauzei un memoriu scris

privind motivele de recurs prin care a solicitat în temeiul art. 14 și 346 C.

proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. obligarea inculpatului în solidar cu partea

responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile așa cum au fost

evidențiate prin cererea de constituire de parte civilă.

Se reține că la

soluționarea laturii civile s-a avut în vedere că SC G.P. SRL Bistrița a fost

introdusă în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente la solicitarea

părții civile și că această societate se află în lichidare judiciară, derularea

acestei proceduri făcând obiectul Dosarului nr. 2784/112/2008 al Tribunalului

Bistrița-Năsăud.

În mod judicios

ambele instanțe nu și-au însușit integral constituirea de parte civilă depusă

în cauză de către Agenția Națională de Administrare Fiscală întrucât, prin

întocmirea acesteia s-a avut în vedere recuperarea tuturor debitelor datorate

statului de SC G.P. SRL (exp: șomaj, sănătate, CAS - asigurați, concediu, etc)

și nu doar a prejudiciului cauzat prin faptele deduse judecății (respectiv TVA

și impozit pe profit în cazul infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 241/2005 și sumele reținute și nevărsate din impozitele și

contribuțiile cu reținere la sursă).

Pe de altă parte

ambele instanțe în mod judicios au constatat că din întreg materialul probator

administrat prejudiciul cauzat prin infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr.

241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este de 28.367 RON (17.236 RON

+ 11.131 RON).

De asemenea corect

s-a reținut de ambele instanțe că la sumele acordate cu titlu de despăgubiri au

fost acordate accesorii conf. art. 119 și urm. din O.U.G. nr. 92/2003 până la

stingerea efectivă a prejudiciului, astfel cum s-a solicitat prin constituirea

de parte civilă și notele de ședință, al căror cuantum nu trebuie dovedit, din

moment ce sunt datorate în temeiul legii.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte, în baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C.

proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat partea civilă Agenția

Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Bistrița-Năsăud împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a

Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de către partea civilă Agenția Națională de

Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Bistrița-Năsăud împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a

Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.L. în sumă de 200

RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile

judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de partea civilă

Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor

Publice Bistrița-Năsăud, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 noiembrie 2013.

Procesat

de GGC - NN