ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3450/2013

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 175 din 21 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. 6442/112/2011, a fost condamnat inculpatul M.L., la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți comerciale) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 320 1 C. proc. pen.; 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc.

pen.; 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals în declarații prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 292 C. pen., art. 320 1 C. proc. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. Conform art. 34 lit. b), 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți comerciale) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă văzând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți comerciale) C. pen.

Conform art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei. S-a stabilit conform art. 82 C. pen. un termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate în situația comiterii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare. S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 84 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei. A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.P. SRL Bistrița, reprezentată de lichidatorul judiciar U.I.

Bistrița să plătească părții civile Statul Român prin ANAF - București, reprezentat în cauză de DGFP - Bistrița-Năsăud, despăgubiri civile în sumă de 130.980 RON (referitor la infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005) și în sumă de 28.367 RON (referitor la infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, art. 41 alin. (2) C. pen.) la care se vor adăuga accesorii care se vor calcula conform art. 119 și urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată, până la plata integrală a debitului. Au fost respinse celelalte pretenții civile formulate de partea civilă. Conform art. 14, 170, 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea actelor false (declarațiile nr. 100 și 102 aferente lunii ianuarie 2008 privind obligațiile de plată la Bugetul de stat și Bugetele asigurărilor sociale).

A fost menținută măsura sechestrului asigurător instituit în cursul urmăririi penale în baza Ordonanței din 07 ianuarie 2011, în vederea recuperării prejudiciului. Conform art. 7, 21 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii de condamnare la rămânerea ei definitivă, la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului. Conform art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea, la data rămânerii definitive a hotărârii, a dispozitivului hotărârii de condamnare la Oficiul Național al Registrului Comerțului, precum și la cazierul fiscal, conform art. 6 din O.G. nr. 75/2001 republicată. A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul M.L. a fost administratorul SC G.P. SRL Bistrița, care a avut ca obiect principal de activitate "producerea altor tipuri de mobilier". În prezent, societatea se află în lichidare judiciară, fiind numit lichidator judiciar - U.I. Bistrița. În perioada 09 - 10 martie 2011 comisari din cadrul Gărzii Financiare, secția Bistrița-Năsăud, împreună cu organele de poliție au efectuat un control de specialitate la SC G.P. SRL Bistrița, constatând că inculpatul M.L., în calitate de administrator, a încheiat două contracte de vânzare-cumpărare prin care a vândut două imobile aparținând societății - către persoanele fizice C.P.C. și I.L. în schimbul sumei totale de 706.000 RON, venit pe care nu l-a înregistrat în evidența contabilă.

S-a concluzionat că, neîntocmind facturi fiscale cu privire la aceste vânzări și neînregistrând astfel în evidența contabilă veniturile realizate, inculpatul a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 112.722 RON, reprezentând TVA de plată. Având în vedere aspectele sesizate, Garda Financiară, secția Bistrița-Năsăud, a solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud efectuarea unei inspecții fiscale generale la SC G.P. SRL Bistrița, în vederea stabilirii cu exactitate a prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului. În urma acestei sesizări, organele fiscale din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud au efectuat o inspecție fiscală la SC G.P.

SRL Bistrița, concluziile fiind materializate în Raportul de inspecție fiscală din 10 august 2009 înregistrat sub nr. 1571 din 18 august 2009. Din verificările de specialitate efectuate de către organele de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud a rezultat faptul că nu s-au înregistrat în evidența contabilă a societății veniturile obținute ca urmare a înstrăinării, în anul 2008, a imobilelor proprietatea SC G.P. SRL Bistrița constând în apartamentul cu nr. de inventar 3002 din str. G., cu valoarea de inventar de 206.000 RON și casa de locuit din str. Ș., cu valoarea de inventar de 500.000 RON. S-a reținut că a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 850 din 24 iulie 2008, prin care apartamentul menționat mai sus a fost vândut persoanei fizice C.P.C.

la prețul de 206.000 RON, precum și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 843 din 3 iulie 2008, prin care casa de locuit a fost vândută persoanei fizice I.L. în schimbul sumei de 500.000 RON. În acest fel, inculpatul M.L. a obținut venituri în valoare totală de 706.000 RON, pe care nu le-a înregistrat în evidența contabilă a SC G.P. SRL, organele de inspecție fiscală stabilind un prejudiciu în valoare de 130.980 RON, din care TVA în valoare de 112.722 RON și impozit pe profit în valoare de 18.258 RON. Aspectele stabilite de către organele de inspecție fiscală au fost confirmate de martorii C.C.P. și I.L., care au declarat, pe parcursul cercetărilor, că, într-adevăr, au achiziționat imobilele respective de la SC G.P.

SRL, reprezentată de către inculpatul M.L. în calitate de administrator, căruia i-au înmânat, cu ocazia întocmirii contractului de vânzare-cumpărare, sumele de bani menționate în actele respective, la întocmirea documentelor. De asemenea, în urma controlului fiscal s-a stabilit că societatea a înregistrat în evidența contabilă și a declarat în fișele fiscale eferente anului 2008 (înregistrate la Administrația Finanțelor Publice Bistrița sub nr. 10393 din 28 februarie 2009) sume care nu corespund cu cele declarate lunar în perioada 01 ianuarie 2008 - 30 iunie 2008 prin declarațiile 100 și 102 depuse la organul fiscal teritorial, Inspecția Teritorială de Muncă Bistrița-Năsăud, C.A.S., Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale Bistrița-Năsăud și la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Bistrița-Năsăud.

S-a concluzionat că sumele înregistrate în evidența contabilă reprezentând salariile angajaților, așa cum sunt cuprinse în balanțele de verificare listate de pe computerul existent la sediul societății la data de 22 iunie 2009, cu ocazia începerii inspecției fiscale, corespund cu fișele fiscale depuse pentru anul 2008 și cu bilanțul aferent anului 2008 (înregistrat la Administrația Finanțelor Publice Bistrița sub nr. 1386 din 29 mai 2009) dar că aceste sume nu corespund cu sumele declarate lunar la organul fiscal teritorial și nici cu cele declarate la Inspecția Teritorială de Muncă Bistrița-Năsăud.

În urma controlului fiscal s-a concluzionat că pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 30 iunie 2008, conform fișelor fiscale, societatea a înregistrat în evidența contabilă un venit brut salarial de 20.000 RON lunar pentru inculpatul M.L., pentru care a calculat și înregistrat în evidența contabilă impozitul și contribuțiile aferente, dar nu a declarat în întregime, diminuându-se astfel nejustificat impozitul și contribuțiile datorate bugetului de stat cu suma de 66.469 RON. În concret, în perioada de referință, societatea a declarat la organul fiscal prin declarațiile privind obligațiile la bugetul de stat 100 și 102, impozite și contribuții cu reținere la sursă mai mici decât valoarea reținută în balanțele de verificare și bilanțul contabil.

Astfel, de exemplu, în luna ianuarie 2008, societatea a declarat un impozit pe veniturile din salarii în valoare totală de 483 RON (impozit aferent salariilor angajaților societății) când, conform fișei fiscale, numai pentru salariul inculpatului M.L., societatea trebuia să declare un impozit lunar calculat și reținut în valoare de 2.672 RON.

În raportul de inspecție fiscală s-a arătat că, în urma analizei balanței de verificare încheiată la 30 septembrie 2008, a rezultat că soldul contului 421 "personal salarii datorate" este zero, salariile fiind achitate integral până la această dată, în sumă totală de 226.150 RON (conform rulajului creditor al contului 421), sumă în care este inclus salariul lunar de 20.000 RON, pentru fiecare lună în perioada 1 ianuarie 2008 - 31 august 2008. Organele fiscale au apreciat că salariul învinuitului în cuantum de 20.000 RON lunar a fost realmente încasat de acesta în perioada ianuarie - iunie 2008, luând în considerare balanțele de verificare listate la 22 iunie 2009 și aspectul că sumele consemnate în acestea se regăsesc în fișa fiscală a inculpatului aferentă anului 2008, precum și bilanțul contabil al anului respectiv.

Se mai precizează în actul de acuzare că, pe parcursul inspecției fiscale, organelor de control fiscal li s-a prezentat un set de balanțe de verificare aferente perioadei ianuarie - iunie 2008 în care existau diferențe în raport cu balanțele de verificare listate la 22 iunie 2009, sub aspectul cuantumului total al salariilor angajaților și pe cale de consecință sub aspectul impozitului pe salarii și contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale. În balanțele prezentate, aceste sume erau mai reduse (incluzând un salariu al inculpatului de doar 1.000 RON lunar) și corespundeau raportat la aceste consemnări cu aspectele înscrise în declarațiile 100 și 102 depuse în perioada ianuarie - iunie 2008. Apreciind că salariul inculpatului a fost în realitate de 20.000 RON lunar, așa cum rezultă din balanțele de verificare listate de pe computer, fișa fiscală aparținând inculpatului M.L.

și bilanțul contabil al anului 2008, organele fiscale au apreciat că inculpatul a executat o evidență contabilă dublă, cu mențiunea că balanțele de verificare ce conțineau sume diminuate erau cele nereale, acestea fiind întocmite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Coroborând probele dosarului cu statele de plată aferente perioadei ianuarie - iunie 2008, depuse de SC G.P. SRL la ITM Bistrița-Năsăud, a rezultat cu certitudine că inculpatul a avut salariul majorat doar în luna ianuarie 2008 și că, de altfel, societatea nici nu a depus acte adiționale pentru modificarea contractului individual de muncă al inculpatului M.L.

De asemenea, numitul S.M., care întocmea situațiile financiare semestriale și anuale ale societății a declarat că avea cunoștință despre faptul că inculpatul și-a majorat efectiv salariul doar pentru luna ianuarie 2008, deoarece intenționa să contracteze un credit bancar iar pentru aceasta era necesar să aibă venituri ridicate, declarația acestuia coroborându-se cu statele de plată întocmite. Având în vedere această împrejurare, instanța a apreciat că balanțele de verificare ce conțin sume reduse și ale căror consemnări sunt conforme cu aspectele cuprinse în declarațiile 100 și 102 sunt cele reale, fiind întocmite, cel mai probabil, pentru a susține existența unui salariu care să-i permită inculpatului obținerea unui credit.

Întrucât balanțele de verificare duble nu au fost întocmite în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, ci în alt scop, așa cum s-a arătat mai sus, față de inculpat s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală constând în executarea de evidențe contabile duble, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii subiective. În consecință, s-a reținut în baza probelor existente la dosar, că datele cuprinse în declarațiile 100 și 102 aferente semestrului I 2008 sunt reale, cu excepția celor consemnate în declarația 100 aferentă lunii ianuarie 2008 care învederează organelor fiscale că societatea datorează un impozit pe veniturile din salarii în valoare de 483 RON (impozit aferent salariilor angajaților societății), în timp ce numai pentru salariul inculpatului M.L.

(care în acea lună a fost de 20.000 RON lunar conform probelor administrate) societatea trebuia să declare un impozit calculat și reținut în valoare de 2.672 RON (conform mențiunii din fișa fiscală). Aceeași situație se regăsește și în cazul declarației 102 aferente lunii ianuarie 2008, în care se regăsesc contribuții datorate - mai reduse decât cele care ar fi trebuit consemnate luând în considerare un salariu al inculpatului de 20.000 RON lunar. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că, în acea perioadă, responsabil de conducerea și organizarea evidenței contabile era inculpatul M.L., acesta neavând un contabil angajat în acest sens. Deși de întocmirea situațiilor financiare anuale (bilanțul contabil) se ocupa numitul S.M., întocmindu-se în acest sens și un contract de prestări servicii între acesta și SC G.P.

SRL la finalul anului 2008, acesta nu avea atribuții în sensul de a efectua înregistrări în evidența contabilă, ci doar uneori întocmea unele acte precum declarațiile 100 și 102, însă în baza documentelor puse la dispoziție de către inculpat și fără a cunoaște dacă împrejurările consemnate în acele documente contabile erau sau nu reale. Astfel, declarațiile 100 și 102 aferente lunii ianuarie 2008 au fost întocmite de către numitul S.M. la solicitarea inculpatului, în baza documentelor contabile puse la dispoziție de către acesta. S.M. le-a semnat în locul administratorului M.L. și le-a depus la organul fiscal teritorial. Neexistând probe din care să rezulte că S.M. a acționat cu intenție infracțională, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de acesta sub aspectul infracțiunii de fals în declarații, nefiind întrunite elementele constitutive.

În sarcina inculpatului s-a reținut, însă, participația improprie la infracțiunea de fals în declarații. Raportat la fapta de întocmire a balanțelor de verificare listate la 22 iunie 2009, ce conțin date nereale sub aspectul cuantumului salariului inculpatului în perioada februarie - iunie 2008, nu s-a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată deoarece nu există probe cu privire la existența laturii obiective, mai precis nu s-a putut stabili dacă a fost folosită în scopul producerii consecinței infracționale pentru care au fost întocmite (obținerea creditului). Prin probațiunea administrată nu s-a putut stabili cine a întocmit fișa fiscală a inculpatului pentru anul 2008 iar în ce privește bilanțul contabil aferent aceluiași an, s-a stabilit că acesta a fost întocmit de către S.M.

Raportat la fapta de întocmire a acestor documente contabile cu date nereale, nu s-a reținut prin actul de acuzare infracțiunea de fals în înscrisuri, deoarece s-a apreciat că această situație a putut fi generată de preluarea din eroare a datelor din balanțele de verificare ce includeau un salariu de 20.000 RON lunar pentru perioada ianuarie - iunie 2008 în loc să fie preluate datele din balanțele reale. În acest context este de subliniat că s-a solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud să precizeze dacă prin consemnarea în fișa fiscală a inculpatului precum și în bilanțul contabil a unui salariu brut de 20.000 RON pentru perioada februarie - iunie 2008, s-a cauzat bugetului de stat vreun prejudiciu, Organele fiscale, nu au indicat producerea vreunui prejudiciu sau a vreunei alte consecințe.

Pe parcursul cercetărilor, organele de cercetare penală au stabilit, în urma analizării fișelor sintetice totale ale societății, că în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 societatea a reținut și nu a virat la termenul stabilit impozite și contribuții cu reținere la sursă pe care nu le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadență în valoare totală de 27.382 RON, din care a fost recuperată suma de 8.938 RON, rămânând nerecuperată o diferență în valoare de 18.444 RON. Prin adresa din 30 mai 2011, organele fiscale și-au însușit constatările organelor de cercetare penală cu privire la reținerile la sursă neachitate în termen de 30 de zile de la scadență, cu mențiunea că, în conformitate cu evidențele fiscale, debitele care au rămas nerecuperate reprezentând contribuții cu reținere la sursă se ridică la suma de 17.236 RON.

Ulterior, după sesizarea instanței, partea civilă, prin "note de ședință", a precizat din nou că își însușește această constatare, arătând că suma de 17.236 RON rezultă din fișa de plătitor a contribuabilului pe perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008. Conform probelor administrate, inculpatul M.L., în calitate de administrator al SC G.P. SRL Bistrița, a reținut în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozite și contribuții cu reținere la sursă în valoare totală de 17.236 RON pe care nu le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadență. În urma controlului fiscal s-a stabilit faptul că până la data de 30 septembrie 2008 a achitat salarii către angajații societății și a realizat reținerile salariale, le-a declarat organului fiscal, însă nu le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadență.

În perioada de referință, conform balanțelor de verificare, societatea a avut suficient disponibil pentru plata acestor obligații și mai mult, societatea a avut inclusiv venituri în valoare de 706.000 RON, pe care inculpatul M.L. nu le-a înregistrat în evidența contabilă, venituri rezultate din vânzarea celor două imobile arătate mai sus. Astfel, inculpatul, deși a dispus de disponibil iar societatea a avut resurse financiare, nu a achitat, cu intenție, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă aferente salariile angajaților pentru perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008, cauzând, în acest fel, un prejudiciu bugetului consolidat al statului în valoare totală de 28.367 RON.

Această sumă se compune din 17.236 RON reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă acumulate în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008, aferente angajaților societății, la care se adaugă 11.131 RON reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă pentru salariul inculpatului în cuantum de 20.000 RON brut doar pentru luna ianuarie 2008. Starea de fapt descrisă mai sus și vinovăția inculpatului rezultă din următoarele probe: procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procesul-verbal încheiat de DGFP Bistrița-Năsăud - Activitatea de Inspecție Fiscală la 7 august 2009, declarațiile martorilor M.L., I.L., C.P.C., C.A.R., S.M., contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 850 din 24 iulie 2008, precum și sub nr. 834 din 03 iulie 2008, Raportul de constatare tehnico-științifică grafică, adresele emise de DGFP - Bistrița-Năsăud, declarațiile 100 și 102, balanța de verificare, fișe fiscale, decizia de impunere, Raportul de inspecție fiscală nr. 1571 din 18 august 2009 și anexele, adresele nr. 5780 din 19 iulie 2011 și nr. 7461 din 13 octombrie 2010 emise de ITM - Bistrița-Năsăud, statele de plată, procesul-verbal de aplicare a sechestrului asigurător.

Fapta inculpatului M.L. de a nu înregistra în evidența contabilă veniturile în valoare de 706.000 RON rezultate din vânzarea a două imobile proprietatea SC G.P. SRL Bistrița și de a cauza astfel bugetului de stat un prejudiciu de 130.980 RON (compus din impozit pe profit suplimentar în sumă de 18.258 RON și TVA suplimentară în sumă de 112.722 RON) întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005. Fapta inculpatului de a reține și de a nu vărsa, în mod repetat, în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă și de a cauza astfel un prejudiciu de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON) întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de stopaj la sursă prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului de a determina pe numitul S.M. (care a acționat fără vinovăție) să întocmească și să depună declarații necorespunzătoare adevărului (declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat și Declarația 102 privind obligațiile de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor speciale, ambele aferente lunii ianuarie 2008) la organele fiscale în vederea sustragerii de la obligația de a achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, declarații care, odată depuse, servesc, potrivit legii, pentru producerea acestor consecințe, întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie la fals în declarații prev. de art. 31 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 292 C. pen. Procedând la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., după reducerea limitelor speciale cu 1/3, având în vedere că inculpatul a solicitat să fie judecat conform art. 320 1 C. proc. pen. Așadar, la individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârșite, urmările cauzate, prejudiciul produs și neacoperit până la pronunțarea sentinței, precum și datele care caracterizează persoana inculpatului. Raportat la circumstanțele concrete în care au fost săvârșite faptele și împrejurarea că inculpatul nu a recuperat nici măcar parțial prejudiciul, instanța nu va reține în favoarea acestuia circumstanțe atenuante.

Așa fiind, s-a dispus condamnarea inculpatului la: pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți comerciale) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 320 1 C. proc. pen.; la 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen.; la 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals în declarații prev. de art. 31 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 292 C. pen., art. 320 1 C. proc. pen. Constatând că infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor conf. art. 34 lit. b), 35 alin. (1) C. pen., urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți comerciale) C. pen. Pedeapsa accesorie a fost aplicată inculpatului în conținutul prevăzut de art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) (acesta din urmă vizând interdicția de a avea calitatea de administrator la societăți comerciale) C. pen.

Apreciind că scopul pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins și fără executare în regim de detenție și constatând îndeplinite cerințele art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conf. art. 82 C. pen. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate în situația comiterii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare. De asemenea, s-a atenționat inculpatul asupra dispozițiilor art. 84 C. pen. referitoare la neplata despăgubirilor civile. Având în vedere modalitatea în care a fost individualizată executarea pedepsei, s-a dispus, conf.

art. 71 alin. (5) C. pen., suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei. În latura civilă a cauzei, apreciind că sunt îndeplinite cerințele răspunderii civile delictuale, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.P. SRL Bistrița, reprezentata de lichidatorul judiciar U.I. Bistrița să plătească părții civile Statul Român prin ANAF - București, reprezentat în cauză de DGFP - Bistrița-Năsăud, despăgubiri civile în sumă de 130.980 RON (referitor la infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005) și în sumă de 28.367 RON (referitor la infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, art. 41 alin. (2) C. pen.) la care s-au adăugat accesorii care se vor calcula conform art. 119 și urm. din O.G.

nr. 92/2003 republicată, până la plata integrală a debitului. Au fost respinse celelalte pretenții civile formulate de partea civilă. La soluționarea laturii civile s-a avut în vedere că SC G.P. SRL Bistrița a fost introdusă în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente la solicitarea părții civile și că această societate se află în lichidare judiciară, derularea acestei proceduri făcând obiectul Dosarului nr. 2784/112/2008 al Tribunalului Bistrița-Năsăud. Instanța nu și-a însușit integral constituirea de parte civilă depusă în cauză întrucât, prin formularea ei s-a urmărit recuperarea tuturor debitelor datorate statului de SC G.P. SRL (exp: șomaj, sănătate, CAS - asigurați, concediu, etc) și nu doar a prejudiciului cauzat prin faptele deduse judecății (respectiv TVA și impozit pe profit în cazul infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 și sumele reținute și nevărsate din impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă).

În ce privește despăgubirile acordate referitor la infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, inculpatul a fost de acord cu plata sumei de 130.980 RON menționată în rechizitoriu, compusă din 112.722 RON TVA suplimentar și 18.250 RON impozit pe profit suplimentar, aspect consemnat în practicaua sentinței și ulterior în concluziile scrise.

Referitor la prejudiciul cauzat prin această infracțiune (prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005), partea civilă nu a formulat obiecțiuni, arătând prin "notele de ședință" depuse la dosar că se compune din "impozit pe profit în valoare de 18.258 RON și TVA în valoare de 112.722 RON". În ce privește prejudiciul cauzat prin infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 dedusă judecății, instanța a reținut că se compune din suma de 17.236 RON reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă nevărsate în termenul legal aferente perioadei 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 la care se adaugă suma de 11.131 RON, rezultată din reținerea și neachitarea impozitelor și contribuțiilor aferente unui salariu de 20.000 RON doar pentru luna ianuarie 2008. Prin "notele de ședință" depuse la dosar partea civilă nu a contestat suma de 17.236 RON, cu motivarea că acest "cuantum a fost evidențiat din fișa de plătitor a contribuabilului pentru perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008". În schimb, atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, partea civilă a susținut că inculpatul M.L.

a realizat un salariu brut de 20.000 RON lunar în intervalul ianuarie - iunie 2008 și a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 66.469 RON cu titlu de impozite și contribuții cu reținere la sursă, astfel cum s-a stabilit prin RIF nr. 1571 din 10 august 2009. În acest context este de subliniat că, în cuprinsul rechizitoriului, a fost examinată solicitarea părții civile iar în final inculpatul a fost trimis în judecată numai pentru cauzarea unui prejudiciu generat de reținerea și neachitarea impozitelor și contribuțiilor aferente unui salariu de 20.000 RON doar pe luna ianuarie 2008, în cuantum de 11.131 RON. Cum în sarcina inculpatului nu se reține încasarea a câte 20.000 RON brut lunar în intervalul ianuarie - iunie 2008, solicitarea părții civile de a-i fi acordată suma de 66.469 RON este neîntemeiată.

Ulterior, prin alte note de ședință, partea civilă a precizat defalcat, potrivit RIF nr. 1571 din 10 august 2009, cuantumul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale aferente venitului brut de 20.000 RON pentru fiecare lună calendaristică din intervalul 01 ianuarie 2008 - 31 august 2008. Din această adresă rezultă că pentru un salariu de 20.000 RON, încasat de inculpat în luna ianuarie 2008, cuantumul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale este de 11.131 RON. Pentru aceste considerente s-a apreciat că prejudiciul cauzat prin infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON). La sumele acordate cu titlu de despăgubiri au fost acordate accesorii conf.

art. 119 și urm. din O.U.G. nr. 92/2003 până la stingerea efectivă a prejudiciului, astfel cum s-a solicitat prin constituirea de parte civilă și notele de ședință, al căror cuantum nu trebuie dovedit, din moment ce sunt datorate în temeiul legii. În temeiul art. 14, 170, 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea actelor falsificate (declarațiile nr. 100 și 102 aferente lunii ianuarie 2008 privind obligațiile de plată la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale). S-a menținut măsura sechestrului asigurător instituită în cursul urmăririi penale în baza Ordonanței din 07 ianuarie 2011, în vederea recuperării prejudiciului. Conf. art. 7, 21 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii de condamnare la rămânerea ei definitivă la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni la registrul comerțului.

Conform art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea, la data rămânerii definitive a hotărârii, a dispozitivului hotărârii de condamnare la Oficiul Național al Registrului Comerțului, precum și la cazierul fiscal, conform art. 6 din O.G. nr. 75/2001 republicată. Conform art. 191 C. proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Bistrița-Năsăud, criticând soluția ca nefiind temeinică și legală. În motivarea apelului său, partea civilă a învederat faptul că, în mod greșit instanța de fond a admis doar în parte acțiunea civilă formulată în cauză, în condițiile în care se impunea obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata întregului cuantum bănesc solicitat.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea de apel a reținut următoarele: În urma administrării unui probatoriu util, pertinent și concludent și a interpretării atente și detaliate a acestuia coroborată cu declarația de recunoaștere a comiterii faptelor dată de inculpat în condițiile art. 320 1 C. proc. pen., instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea. A mai constatat instanța de apel pe deplin dovedită vinovăția inculpatului care nu a înregistrat în evidența contabilă veniturile în valoare de 706.000 RON rezultate din vânzarea a două imobile proprietatea SC G.P.

SRL Bistrița și a cauzat astfel bugetului de stat un prejudiciu de 130.980 RON (compus din impozit pe profit suplimentar în sumă de 18.258 RON și TVA suplimentară în sumă de 112.722 RON) și care a reținut și nu vărsat, în mod repetat, în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă și de a cauza astfel un prejudiciu de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON) și care, de asemenea a determinat pe numitul S.M. (care a acționat fără vinovăție) să întocmească și să depună declarații necorespunzătoare adevărului (declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat și Declarația 102 privind obligațiile de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor speciale, ambele aferente lunii ianuarie 2008) la organele fiscale în vederea sustragerii de la obligația de a achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, declarații care, odată depuse, servesc, potrivit legii, pentru producerea acestor consecințe.

S-a mai reținut de instanța de apel că instanța de fond a procedat la o corectă individualizare judiciară a pedepselor, a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. astfel că, pedepsele stabilite, cuantumul acestora reflectă pericolul social concret al infracțiunilor comise, fiind în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpatului. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a reținut de instanța de apel raportat la actele justificative depuse în cauză, la constituirea de parte civilă a ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, că instanța de fond a procedat corect, obligând inculpatul doar la plata sumelor datorate de către acesta ca urmare a comiterii infracțiunilor reținute în sarcina lui și nu a tuturor sumelor datorate de SC G.P.

SRL, astfel că, în mod corect a statuat că inculpatul datorează doar sumele calculate cu titlu de TVA și impozit pe profit în cazul infracțiunilor prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 și sumele reținute și nevărsate din impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă. De asemenea, instanța de apel și-a însușit întru totul argumentația detaliată și pertinentă a instanței de fond, care, în procedura simplificată prev. de art. 320 1 C. proc. pen. (în condițiile în care inculpatul a recunoscut în totalitate comiterea faptelor descrise în actul de sesizare a instanței) a arătat că pretențiile formulate de partea civilă și precizate prin "notele de ședință" depuse la dosar nu sunt întemeiate, fiind contrazise de probele de la dosar și chiar de calculele inițiale efectuate în cauză.

Prin Decizia penală nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud împotriva Sentinței penale nr. 175/F din 21 decembrie 2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud. Împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, la data de 12 februarie 2013 a declarat recurs Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, solicitând admiterea recursului, și în temeiul art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., casarea deciziei atacate și, rejudecarea cauzei și pe cale de consecință să se dispună obligarea inculpatului la plata întregului cuantum bănesc, cu titlu de despăgubiri civile, astfel cum acesta a fost evidențiat prin constituirea recurentei ca parte civilă.

La data de 12 iunie 2013 recurenta parte civilă a transmis la dosarul cauzei un memoriu scris privind motivele de recurs prin care a solicitat în temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile așa cum au fost evidențiate prin cererea de constituire de parte civilă. Se reține că la soluționarea laturii civile s-a avut în vedere că SC G.P. SRL Bistrița a fost introdusă în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente la solicitarea părții civile și că această societate se află în lichidare judiciară, derularea acestei proceduri făcând obiectul Dosarului nr. 2784/112/2008 al Tribunalului Bistrița-Năsăud.

În mod judicios ambele instanțe nu și-au însușit integral constituirea de parte civilă depusă în cauză de către Agenția Națională de Administrare Fiscală întrucât, prin întocmirea acesteia s-a avut în vedere recuperarea tuturor debitelor datorate statului de SC G.P. SRL (exp: șomaj, sănătate, CAS - asigurați, concediu, etc) și nu doar a prejudiciului cauzat prin faptele deduse judecății (respectiv TVA și impozit pe profit în cazul infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 și sumele reținute și nevărsate din impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă). Pe de altă parte ambele instanțe în mod judicios au constatat că din întreg materialul probator administrat prejudiciul cauzat prin infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

este de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON). De asemenea corect s-a reținut de ambele instanțe că la sumele acordate cu titlu de despăgubiri au fost acordate accesorii conf. art. 119 și urm. din O.U.G. nr. 92/2003 până la stingerea efectivă a prejudiciului, astfel cum s-a solicitat prin constituirea de parte civilă și notele de ședință, al căror cuantum nu trebuie dovedit, din moment ce sunt datorate în temeiul legii. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.L. în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 noiembrie 2013. Procesat de GGC - NN