ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3358/2013

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 84 din 14 martie 2013, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul D.C.M., cetățean român, necăsătorit, studii 5 clase, fără ocupație și loc de muncă, fără antecedente penale, deținut în prezent în PNT Gherla.

În baza art. 26 rap. la art. 13 alin. (1). (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de minori (față de partea vătămată P.S.S.), la pedeapsa de:

- 10 (zece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după terminarea executării pedepsei principale.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane (față de martora B.V.A.), la pedeapsa de:

- 8 (opt) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după terminarea executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile prezente sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 1 (un) an, în final având de executat pedeapsa de:

- 11 (unsprezece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după terminarea executării pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive începând cu data de 31 mai 2012 și până la zi.

În temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen., combinat cu art. 1357 și următoarele, a obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 5.000 RON către partea civilă P.S.S.

În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat, în favoarea statului, a sumei de 20.000 RON dobândită prin săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

În temeiul art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 2.100 RON, din care suma de 300 RON reprezintă onorariu avocațial din oficiu.

Potrivit art. 189 C. proc. pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj onorariu avocațial din oficiu în sumă de 300 RON cuvenit av. B.I., ce se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul 77D/P/2012 emis la data de 25 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj au fost trimiși în judecata inculpații E.F.C., pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. (1). (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și D.C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de minori, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 alin. (1). (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut, în esență, faptul că, inculpatul E.F.C., în cursul anului 2010, în baza unei rezoluții infracționale unice, a racolat-o pe partea vătămată P.S.S. și, în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, a găzduit-o în scopul exploatării, obligând-o prin abuz de autoritate, violentă și amenințare la practicarea prostituției în beneficiul lui, supraveghind-o împreună cu fratele său, inculpatul D.M.C.

Inculpatul D.C.M., în perioada aprilie 2011 - martie 2012, în baza unei rezoluții infracționale unice a racolat-o și găzduit-o pe martora B.V.A. în scopul exploatării, prin violență a obligat-o la practicarea prostituției în beneficiul său, însușindu-și sumele de bani obținute din această activitate; totodată, în perioada ianuarie - aprilie 2012, la cererea inculpatului E.F.C., a exercitat, acțiuni de supraveghere și control asupra părții vătămate P.S.S. cunoscând că aceasta este minoră și că prin violentă și amenințare a fost racolată, găzduită și obligată de coinculpatul E.F.C. să practice prostituția în beneficiul său.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj la data de 25 iunie 2012 sub nr. 8471/117/2012.

La termenul din data de 06 septembrie 2012, întrucât, inculpatul E.F.C. s-a prevalat de disp. art. 320

1

C. proc. pen., instanța a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul D.C.M. și formarea unui nou dosar având ca obiect infracțiunile mai sus menționate, cauza fiind înregistrată sub nr. de mai sus.

De precizat este faptul că, prin Sentința penală nr. 360 din 20 septembrie 2012 a Tribunalului Cluj, definitivă prin Decizia penală nr. 883 din 14 martie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul E.F.C. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare cu executare în regim de detenție și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. (1). (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (în dauna părții vătămate P.S.S.).

Potrivit declarațiilor părții vătămate P.S.S., aceasta l-a cunoscut pe martorul E.F.C. zis R., în cursul anului 2010, fiind elevă la o școală specială. Deși era căsătorit, martorul i-a propus să devină concubina lui promițându-i că va divorța și ulterior se va căsători cu ea. Sus-numitul a cunoscut de la începutul relației lor faptul că, S. este minoră, respectiv are vârsta de 16 ani, aspect confirmat de martor în declarația dată. După o perioadă de prietenie, partea vătămată P.S.S. s-a atașat emoțional de martor, acceptând ca relația să se transforme într-una de concubinaj. Din lipsă de venituri, după mutarea lor împreună, martorul E. a obligat-o pe minora P.S.S. să se prostitueze în folosul lui, profitând de atașamentul emoțional al acesteia față de el, amenințând-o că, în caz contrar, o va părăsi.

Partea vătămată a declarat că, inițial nu a dorit, dar din iubire pentru martorul E. a acceptat să se prostitueze în folosul lui, începând din luna aprilie 2011, activitate practicată în zona "B." din cartierul Someșeni, mun. Cluj-Napoca, fiind însoțită și supravegheată de sus-numit; datorită autorității pe care o exercita asupra ei, martorul E. prin amenințare și folosire de violențe, a exploatat-o la maxim, în vederea obținerii de venituri ilicite, așa încât, banii obținuți de minoră din activitatea de prostituție erau remiși acestuia, fiind folosiți în interes personal.

Din declarațiile părții vătămate a rezultat că, printre fetele care se prostituau în zona B. era și martora B.V.A., concubina fratelui martorului E., în speță inculpatul D.C.M. zis A., fiind supravegheată de acesta.

Din declarațiile martorei L.P., coroborate cu declarațiile martorei B.V.A. rezultă că, inculpatul D.C.M. a observat-o pe martora B.V.A. în primăvara anului 2011, în timp ce se afla în vizită la o altă persoană domiciliată pe str. C. din CN. După întoarcerea acesteia la domiciliul părinților, inculpatul a obținut numărul ei de telefon și începând din aprilie 2011, i-a telefonat de mai multe ori cerându-i să vină la Cluj-Napoca să se cunoască și personal, în vederea inițierii unei relații. La insistențele inculpatului, în data de 27 mai 2011, B.V.A. s-a deplasat din localitatea de domiciliu C, jud. M., în Cluj-Napoca unde, l-a cunoscut pe inculpat și a rămas la domiciliul acestuia, inculpatul spunându-i că, din acel moment o consideră soția lui.

Martora B.V.A. a arătat că, în discuțiile telefonice pe care le-a avut înainte de a se muta cu inculpatul, acesta i-a relatat că are un loc de muncă la R. SA, unde ar avea un salariu de 700 de RON, din care urmează să trăiască amândoi. Din verificările efectuate de organele de urmărire penală rezultă însă că, inculpatul nu avea niciun loc de muncă și trăia din obiecte pe care le recicla de la containerele de gunoi din oraș.

Timp de aproximativ o săptămână după sosirea martorei B.V.A. la Cluj-Napoca, inculpatul D.C.M. s-a purtat frumos cu ea, însă, după ce s-a convins că aceasta s-a atașat emoțional și se consideră soția lui, i-a cerut să se prostitueze, explicându-i că nu au din ce să trăiască. Inițial, martora a refuzat să facă acest lucru, însă, inculpatul a insistat, iar apoi a șantajat-o emoțional, spunându-i că dacă nu va accepta să se prostitueze, va trebui ca el să comită furturi pentru a trăi și va risca astfel să ajungă la închisoare. Pe parcursul zilei, inculpatul a presat-o în acest fel și din atașament față de el, aceasta a acceptat până la urmă să se prostitueze. Inculpatul a fost cel care i-a găsit primul client în persoana martorului T.Z., pe care l-a abordat întrebându-l dacă vrea o femeie și i-a precizat că este vorba de "nevasta lui", recunoscută din planșele foto în persoana martorei B.V.A. Începând din ziua următoare, inculpatul D.C.M. și-a scos concubina la stradă în zona"B." din cartierul Someșeni, situată în apropierea aeroportului, la șoseaua națională. Acolo el o supraveghea, fie din localurile din apropiere care conferea vizibilitate asupra locului unde martora era pusă să se prostitueze, fie din tufișuri din apropiere. După fiecare client, inculpatul îi lua banii obținuți, achitându-și consumațiile la bar, cheltuind la jocuri mecanice și fiind mereu nemulțumit de sumele încasate de martoră. Din activitatea de prostituție martora B.V.A. încasa în medie suma de 100 de RON pe zi, toți banii fiind luați de către inculpat și cheltuiți în interes personal. Acesta nu îi permitea martorei să cheltuie din sumele obținute, nici măcar pentru a-și cumpăra mâncare peste zi, așa cum rezultă din declarațiile martorei și ale părții vătămate P.S.S.

În scurt timp de la începerea activității de prostituție, inculpatul D.C.M. a devenit extrem de violent cu martora B.V.A., aplicându-i deseori corecții fizice, fie la stradă, în zona B., fie acasă. În timp ce o lovea cu pumnii, cu picioarele sau chiar cu obiecte, ex. mătură, inculpatul îi reproșa martorei că nu a încasat suficienți bani, fiind mereu nemulțumit, deși martora se străduia să atragă cât mai mulți clienți și chiar la cererea inculpatului accepta cele mai mici prețuri, doar pentru a încasa bani, aspecte confirmate și de partea vătămată P.S.S., de martorii audiați în cauză, dar și de conținutul convorbirilor telefonice.

Astfel, partea vătămată P.S.S. a arătat că, încă din primele zile în care a fost obligată să se prostitueze, a observat violențele la care martora B.V.A. a fost supusă de către inculpatul D.C.M., astfel că, îi era frică de acesta.

Timp de câteva zile, partea vătămată și martora au fost scoase la prostituție în același loc de către cei doi frați, după care, din cauza mai multor sancțiuni contravenționale aplicate părții vătămate P.S., martorul E. a hotărât să o mute în alt loc, respectiv în zona S. din mun. Cluj-Napoca.

Din declarațiile martorei B.V.A. a reieșit că, pe perioada verii, a anului 2011, inculpatul D.C.M. a continuat să o exploateze în zona "B.", obligând-o să iasă în fiecare zi pentru a practica prostituția. Martora a arătat că, de regulă, încasa sume de 100 de RON pe zi din această activitate, însă, au fost și zile în care câștiga până la 400 de RON. Inculpatul D.C.M. a fost cel care lua banii direct de la martoră și îi cheltuia în general pe distracții. Văzând modul în care inculpatul cheltuie banii, martora B.V.A. i-a reproșat că aruncă cu banii câștigați din greu, motiv pentru care, inculpatul a început să o lovească cu pumnii și cu picioarele, deși cunoștea că era deja însărcinată. Martora a mai arătat că, după această primă scenă de violență, inculpatul o bătea atunci când era nemulțumit de sumele de bani pe care le încasa. Martora a arătat că, au fost zile în care, deși stătea de dimineața până seara la stradă, nu reușea să găsească niciun client sau reușea să încaseze doar 30 - 40 de RON de la clienți, motiv pentru care, seara când ajungea acasă era bătută de inculpat Martora a arătat că, inculpatul o lovea cu palmele, dar într-una din zile când era deosebit de nemulțumit de ea, a lovit-o cu pumnii, picioarele, cu coada unei mături, spărgându-i capul, cu biciul peste mâini și peste cap, reproșându-i că nu a încasat bani, pentru că ar fi întreținut relații sexuale gratuite cu clienții. În urma acestor lovituri, martora a fost nevoită să se prezinte la urgențe pentru îngrijiri medicale, însă, nu a spus medicilor modul real în care i-au fost cauzate leziunile, fiindu-i frică de inculpat care o însoțea.

Martorele K.L.M. și L.M., vecine cu inculpatul pe str. C. din mun. Cluj-Napoca, în declarațiile date au descris scenele crunte de violență la care au asistat frecvent, motivul fiind același mai sus arătat; mai mult, deși martora B.V.A. a rămas însărcinată la scurt timp după începerea relației cu inculpatul, a fost obligată în continuare de acesta să se prostitueze, fiindu-i aplicat același tratament inuman de amenințări și bătăi, toate cu scopul de a produce cât mai mulți bani; așa încât, activitatea de prostituție a acesteia a durat și pe perioada sarcinii, până la nașterea fiului celor doi.

Martora C.L. (audiată doar în faza de urmărire penală, întrucât în cea de judecată, nu a mai fost posibil, din procesul verbal privind aducerea sa cu mandat reieșind faptul că, și-a schimbat adresa), vecină cu inculpatul și care a practicat și ea prostituția în zona B., a declarat că, personal a asistat la situații când inculpatul a bătut-o pe martora B.V. în stradă, în zona B., chiar și acasă, pe str. C., cu biciul, pe motiv că "nu a produs suficienți bani", cu toate că era însărcinată.

Martorul C.D., concubinul martorei L.P. a declarat că, inculpatul, și martora Bota, au fost acasă la sus-numiți în luna decembrie 2011, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, stând aprox. o lună de zile; în fața întregii familii, inculpatul a recunoscut că a obligat-o pe V. să se prostitueze.

În urma investigațiilor efectuate de organele de urmărire penală, a fost identificată fișa medicală întocmită cu ocazia internării la U.P.U. nr. 23437 din 30 iulie 2011, din care a rezultat că, martora prezenta TCC minor, grad neprecizabil, plagă prin contuzie la nivelul vertexului, contuzie coloană cervicală, contuzie hemitorace stg. posterior, contuzie lombară stg., sarcină în săptămâna a 6-a în evoluție. Datorită loviturilor suferite, martora și-a pierdut cunoștința și prezenta cefalee și amețeli. Violențele exercitate asupra martorei de către inculpat au continuat și după externarea acesteia, pe toată perioada sarcinii, timp în care zi de zi martora a fost trimisă, la stradă în beneficiul inculpatului D.C.M., până cu puțin timp înainte de a naște. Declarațiile martorei B.V.A. sunt susținute, de declarațiile celorlalte tinere care se prostituau în zonă, de convorbirile telefonice, de declarațiile părții vătămate P.S.S., precum și de declarațiile martorei L.P., aceasta arătând că inculpatul a lovit-o pe martoră în prezența ei, fiind nemulțumit de faptul că martora i-a relatat că inculpatul o obligă să se prostitueze.

După ce martora B.V.A. a născut, respectiv de la începutul lunii mai 2012, inculpatul D.C.M. a trimis-o din nou la practicarea prostituției, supraveghind-o telefonic, activitatea infracțională continuând până cu câteva zile înainte de intervenția autorităților când, datorită stării de sănătate a copilului, martora B.V.A. s-a internat în spital.

Din raportul de evaluare întocmit de specialiști din cadrul Centrului de prevenire, monitorizare și combatere a violenței domestice Baia Mare a rezultat că, relația acesteia cu inculpatul este în conformitate cu dinamica unei relații abuzive cu manipulări emoționale având ca elemente de bază diferența de vârstă, situația de vulnerabilitate a fetei datorată sarcinii și absenței sprijinului din partea familiei, lipsa de experiență a fetei, amenințări, impuneri, condiționări alternate cu un comportament protector al abuzatorului față de ea. Concluzia specialiștilor este că e necesar ca martora B.V.A. să fie asistată psihosocial prin consiliere psihologică în vederea depășirii traumelor, abuzului și exploatării și informării educării cu privire la îndeplinirea rolului de mamă, pentru o perioadă de minim 1 an.

Spre finalul toamnei anului 2011, martorul E.F.C. a revenit și a scos-o pe partea vătămată P.S.S. în zona "B." pentru a se prostitua, astfel că, din nou cele două tinere au efectuat această activitate împreună sub directa supraveghere a celor doi frați. Aceștia au început să coopereze, mai precis martorul E. i-a solicitat inculpatului D.C.M. să o supravegheze și pe partea vătămată, atunci când el pleca pentru diferite intervale de timp, cerere acceptată și dusă la îndeplinire de către acesta.

Din declarațiile părții vătămate, a martorelor B.V.A., L.M. rezultă că, în mod repetat inculpatul D.C.M. a supravegheat-o în zona unde ea se prostitua.

Aceste declarații sunt confirmate și de interceptările convorbirilor telefonice purtate de către cei doi frați. La data de 18 aprilie 2012, într-o convorbire cu inculpatul, martorul E.F.C. și-a exprimat temerea că, partea vătămată va fugi de la el. Inculpatul D.C.M. i-a propus fratelui său să meargă să o ia pe partea vătămată din zona "B.", să o ducă acasă la martor, iar dimineața să o scoată împreună pe C.T. Martorul E.F.C. i-a cerut coinculpatului să meargă repede după partea vătămată, întrucât, îi este frică să nu fugă. Într-o altă convorbire, tot din data de 18 aprilie 2012, cei doi au discutat să le scoată pe partea vătămată P.S.S. și martora B.V.A. pe C.T. pentru practicarea prostituției, însă, inculpatul D.C.M. i-a precizat fratelui său că a bătut-o pe martora B. care, din această cauză "nu poate ieși așa între oameni", precizând că a lovit-o cu biciul și cu picioarele în ochi. În data de 18 aprilie 2012, la ora 21:47, martorul E. i-a spus din nou inculpatului că partea vătămată vrea să fugă de la el, acesta liniștindu-l că va merge imediat după ea, astfel că, nu va apuca să fugă. În aceeași seară, la orele 22:01, inculpatul D.C.M. s-a deplasat în zona "B." împreună cu martora B.V.A., de unde a avut mai multe convorbiri cu martorul E. aflat la domiciliu. Din convorbiri rezultă că, inculpatul D.C.M. s-a ascuns în apropierea locului unde se afla partea vătămată, supraveghind comportamentul acesteia și comunicându-i martorului E. cele observate, fără ca partea vătămată să îl vadă. D.C.M. i-a comunicat fratelui său că se va ascunde între tufe, precizându-i "io-s veteran în astea". Ulterior, inculpatul i-a comunicat că, și-a găsit un loc de unde poate să o vadă pe partea vătămată și chiar să ajungă în spatele ei pentru a o auzi ce vorbește aceasta. În aceeași seară, cei doi, pentru a verifica dacă într-adevăr partea vătămată vrea să fugă de la martor, i-au cerut martorei B.V.A. să lase telefonul deschis, să se apropiere de partea vătămată și să-i propună acesteia să fugă împreună la Baia Mare, propunere refuzată de partea vătămată. La data de 19 aprilie 2012, martorul E.F.C. a sunat-o pe partea vătămată spunându-i că inculpatul D.C.M. a văzut-o stând de vorbă cu cineva și i-a cerut explicații cu privire la acest lucru.

Convorbirile de mai sus sunt relevante cu privire la modul în care cei doi frați au cooperat pentru supravegherea părții vătămate în scopul exploatării acesteia de către martorul E.F.C.

În continuare, în cursul lunii decembrie 2011, martorul E.F.C. a intrat în conflict cu angajații unor baruri din zona B., care i-au interzis să mai frecventeze localurile respective, astfel că, nu a mai însoțit-o personal pe partea vătămată P.S.S. în zona "B.", însă și-a exercitat controlul asupra ei prin intermediul telefoanelor. De asemenea, în repetate rânduri, inculpatul i-a cerut fratelui său, inculpatul D.C.M. să o supravegheze și să îi spună ce face tânăra. Martorul E.F.C. o teroriza pe partea vătămată spunându-i că, dacă nu face ceea ce el îi cere, îl va trimite pe fratele lui să o bată, aspecte ce reies tot din convorbirile telefonice interceptate în cauză.

Audiat în cauză, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor, arătând că, nu și-a obligat concubina, respectiv pe martora B.V.A. să practice prostituția, dimpotrivă, certurile lor s-au datorat faptului că, sus-numita se prostitua din proprie inițiativă, împotriva voinței lui; cu privire la violențele exercitate asupra concubinei, a declarat că, o singură dată i-a aplicat două palme și a lovit-o cu o mătură în cap, motivul fiind faptul că, martora Bota este o persoană foarte geloasă.

De asemenea, a arătat că, deși fratele său i-a solicitat în mai multe rânduri să o supravegheze pe partea vătămată P.S.S., a refuzat, motivând faptul că are familie de întreținut și din lipsă de timp; nu a știut că sus-numita este minoră.

Declarațiile, inculpatului sunt total nesincere, combătute de întreg materialul probator administrat în cauză, reliefat în starea de fapt mai sus descrisă; mai mult, nesinceritatea acestuia reiese și din susținerile contradictorii date de acesta în declarații; de pildă, deși în fața instanței a menționat că, nu a cunoscut vârsta părții vătămate P.S.S., în faza de urmărire penală a precizat că, de la însăși partea vătămată a aflat că este minoră.

Referitor la declarația martorului E.F.C., instanța a înlăturat-o ca fiind subiectivă, nesinceră, având în vedere gradul de rudenie dintre acesta și inculpat și care nu se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.

În data de 23 aprilie 2012, ora 14:57:19, partea vătămată și-a contactat mama, numita P.C., căreia i-a spus că nu mai vrea să rămână la inculpat, vrea să se întoarcă acasă, că inculpatul este cel care a trimis-o să se prostitueze și a amenințat-o ca să nu plece de la el. În aceeași zi, minora a fost depistată de un echipaj de jandarmi și a fost dusă la Adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii.

În cauză s-a dispus efectuarea unui raport psihologic, privind pe partea vătămată P.S.S., de către specialiști din cadrul D.G.A.S.P.C. Cluj. Potrivit raportului, partea vătămată P.S.S. este o persoană vulnerabilă, având o necesitate excesivă de a fi tutelată, ceea ce a condus la un comportament submisiv și aderent și la frică de separare. Acest tip de comportament a fost observat și de specialiștii din sistemul școlar care au evaluat-o pe partea vătămată, anterior relației pe care aceasta a avut-o cu inculpatul. Pe acest fond, relațiile părții vătămate cu martorul E. a fost una exclusiv de dependență, apreciindu-se că, acțiunile exercitate de acesta nu ar fi avut același rezultat, în lipsa unui fond de vulnerabilitate personală pe care P.S.S. îl avea.

Pe fondul experienței victima abuzator au apărut consecințe la nivel emoțional, comportamental și fiziologic, care se traduc prin neîncredere în persoanele străine, hipersensibilitate în context de proximitate fizică cu o altă persoană, mai accentuată în prezența persoanelor de gen masculin, manifestată prin retragere fizică și senzații intense de disconfort față de comportamente afectogene care presupun atingerea (de ex. îmbrățișări din partea rudelor). Specialiștii au arătat că, partea vătămată evită în mod conștient și intenționat să se gândească la situațiile negative din relațiile cu inculpatul, fiind accentuate aspectele pozitive ale relației, culpabilizându-se pentru situația lui actuală.

S-a recomandat continuarea ședințelor de consiliere psihologică.

Ambii frați au exercitat acțiuni de influențare, de intimidare a părții vătămate și a martorei, atât direct, cât și prin intermediul mamei lor, numita E.I.

Martorul E.F.C. a contactat-o pe partea vătămată P.S.S. în timp ce aceasta se afla în centru și i-a cerut să nu vorbească cu poliția despre el, să își șteargă toate apelurile și mesajele de pe telefon, să nu vorbească cu mama ei, folosind expresia "atâta timp cât ești cu mine, nu îți permit să mai vorbești cu ea", aspecte ce reies din convorbirile interceptate și autorizate în cauză.

La data de 31 mai 2012, a fost efectuată percheziția domiciliară la locuința inculpatului D.C.M. Rudele acestuia, respectiv E.I., concubinul acestuia P.A. și sora celor doi inculpați, P.S., s-au deplasat la Clinica Pediatrie III, unde martora B.V.A. era internată cu fiul ei. Aceștia au luat-o pe B.V.A. de la spital și au adus-o la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj - cerându-i să dea declarații favorabile inculpatului D.C.M.

Instanța a apreciat că, această acțiune a determinat-o pe martora B.V.A. să declare că nu dorește să formuleze plângere împotriva inculpatului și să participe în procesul penal ca parte vătămată, nici civilă, fiind audiată de organele de urmărire penală în calitate de martor, poziție procesuală menținută și în faza de judecată; mai mult, din cauza amenințărilor și presiunilor făcute asupra ei cu ocazia, venirii la proces în vederea audierii sale, la termenul din data de 04 octombrie 2012, a dat o declarație neconformă cu realitatea, contrară celei date în faza de urmărire penală; având în vedere că, în cursul lunii decembrie 2012, a reușit să părăsească mun. Cluj, împreună cu minorul, întorcându-se acasă în localitatea Cavnic, jud. Maramureș. La termenul din data de 10 ianuarie 2013, s-a prezentat din proprie inițiativă, revenind asupra declarației date inițial, fiind însoțită de mama sa și concubinul acesteia din urmă, ambii citați în calitate de martori.

Din aceleași motive mai sus amintite, prima declarație luată părții vătămate P.S.S. la termenul din data de 01 noiembrie 2012, a fost subiectivă, dată în stare de tensiune și frică; motiv pentru care, a fost reaudiată ulterior, la termenul din data de 29 noiembrie 2012, în prezența psihologului S.I., cea care a asistat-o la audieri și în faza de urmărire penală.

De altfel, toți martorii audiați în cauză au declarat că, anterior începerii dezbaterilor, au fost amenințați cu bătaia de membrii familiei inculpatului în situația în care vor declara în defavoarea inculpatului D.M.C.

Latura civilă

Partea vătămată P.S.S. a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5.000 RON daune morale, pe care instanța a apreciat-o ca fiind rezonabilă având în vedere contribuția inculpatului D.M.C., respectiv ajutorul acordat fratelui său E.F.C., la exploatarea sus-numitei în vederea practicării prostituției (exercitare de acțiuni, de supraveghere și control a minorei), cunoscând că este minoră, tratamentul la care a fost supusă, traumele fizice, psihice suferite de aceasta.

Starea de fapt mai sus prezentată a fost probată cu următoarele probe și mijloacele de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu; declarațiile părții vătămate P.S.S.; raport de evaluare psihologică a părții vătămate; declarația martorei B.V.A.; raport de evaluare psihologică a martorei B.V.A.; copia fișelor medicale emise de UPU Cluj față de martora B.V.A.; procese verbale de investigații; declarațiile martorilor; recunoașteri după planșe fotografice, copia proceselor verbale de contravenție privind pe partea vătămată P.S.S.; proces-verbal de constatare; copia dosarului de orientare școlară și profesională a părții vătămate; proces-verbal de conducere la fața locului; proces-verbal de citire a telefonului; copia proceselor verbale de contravenție privind pe martora B.V.A.; adresa inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj din care rezultă că martora B.V.A. figurează în baza de date a acestei instituții cu 10 sancțiuni contravenționale aplicate în cursul anului 2011 pentru practicarea prostituției; proces-verbal de percheziție domiciliară; adresa I.T.M. Cluj din care rezultă că inculpații nu au fost angajați în perioada comiterii faptelor; proces-verbal de citire a agendelor și memoriei aparatelor telefonice; analiza listingului convorbirilor purtate de la posturile telefonice utilizate de către inculpatul E.F.C. și partea vătămată P.S.S. în perioada ianuarie - aprilie 2012; declarațiile inculpaților, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice; declarații parte vătămată; declarații martori; declarație inculpat.

În drept, faptele inculpatului D.C.M. care, în perioada ianuarie - aprilie 2012, la cererea inculpatului E.F.C., a exercitat acțiuni de supraveghere și control asupra părții vătămate P.S.S., cunoscând că aceasta este minoră și că, prin violență și amenințare a fost racolată, găzduită și obligată de coinculpatul E.F.C. să practice prostituția în beneficiul său, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de minori, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 alin. (1). (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului D.C.M. care, în perioada mai 2011 - martie 2012, în baza unei rezoluții infracționale unice, a racolat-o și găzduit-o pe martora B.V.A. în scopul exploatării, a obligat-o prin violență la practicarea prostituției în beneficiul său, însușindu-și sumele de bani obținute din această activitate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de gradul de pericol social al faptelor, modul și mijloacele de săvârșire a acestora, împrejurările în care faptele au fost comise: astfel, timp de aprox. 10 luni, respectiv aprox. 4 luni, inculpatul a obținut venituri din activitatea de prostituție desfășurată de martora B.V.A., respectiv partea vătămată minoră P.S.S., prin folosirea violenței în ce o privește pe martora B., încălcând grav drepturile acestora, cu scopul de a le comercializa ca pe o marfă, pentru a-și asigura astfel obținerea de venituri; de urmările grave produse, respectiv consecințele nefaste pentru dezvoltarea ulterioară fizică, dar mai ales psihică a persoanelor ce cad victime ale unor asemenea infracțiuni, ca și pentru climatul familial din care provin acestea; de atitudinea inculpatului care nu a recunoscut comiterea faptelor; persoana acestuia care nu posedă antecedente penale, nu are ocupație și niciun loc de muncă.

În consecință, instanța a aplicat inculpatului D.C.M. o pedeapsă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după terminarea executării pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de minori (față de partea vătămată P.S.S.), prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și o pedeapsă de 8 ani închisoare, și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după terminarea executării pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane (față de martora B.V.A.), prev. și ped. de art. 12 alin. (1) din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., s-a constatat că infracțiunile prezente sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 1 (un) an, în final având de executat pedeapsa de 11 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b C. pen. pe o perioadă de 5 ani după terminarea executării pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în bază art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive începând cu data de 31 mai 2012 și până la zi.

În temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen. comb. cu art. 1357 și urm. C. civ. a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 5.000 RON către partea civilă P.S.S.

În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat; în favoarea statului, a sumei de 20.000 RON (o medie de 100 RON/zi X o medie de cca. 200 zile) dobândită prin săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 2.100 RON, din care suma de 300 RON reprezintă onorariu avocațial din oficiu.

Potrivit art. 189 C. proc. pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj onorariu avocațial din oficiu în sumă de 300 RON cuvenit av. B.I., ce s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul D.C.M. solicitând desființarea acesteia și judecând, să se dispună achitarea sa de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată sau în subsidiar, să se reducă pedepsele aplicate.

În motivarea apelului s-a arătat că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de minori în dauna părții vătămate P.S. și nici de infracțiunea de trafic de persoane în dauna părții vătămate B.V.A., nu a exercitat acte de constrângere pentru a le determina să practice prostituția, acestea făcând-o de bună voie.

În subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei având în vedere că aceasta este mult prea mare în raport de persoana inculpatului care are doi copii minori în întreținere și nu are antecedente penale.

Prin Decizia penală nr. 121/A din 6 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a fost admis apelul declarat de inculpatul D.C.M. împotriva Sentinței penale nr. 84 din 14 martie 2013 a Tribunalului Cluj, pe care o desființează cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului și judecând:

A fost condamnat inculpatul D.C.M., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla.

În baza art. 26 raportat la art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de minori (față de partea vătămată P.S.S.), la pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioada de 4 ani după terminarea executării pedepsei principale.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane (față de martora B.V.A.), la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după terminarea executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., s-a constatat că infracțiunile prezente sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după terminarea executării pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

Au fost menținute restul dispozițiilor din hotărârea atacată.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel, dar și din oficiu, instanța de apel a reținut că prima instanță în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, a stabilit o stare de fapt conformă cu acestea, înlăturând corect apărările inculpatului, iar ulterior a considerat că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de minori prevăzută de art. 26 rap. la art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) și trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea.

Astfel, în perioada ianuarie - aprilie 2012 la cererea inculpatului E.F.C. (care s-a prevalat de dispoz. art. 320

1

C. proc. pen. recunoscând săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată în același dosar și pentru care s-a dispus condamnarea pentru infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.), inculpatul D.C.M. a exercitat acțiuni de supraveghere și control asupra părții vătămate P.S.S. cunoscând că aceasta este minoră și prin violență și amenințare a fost racolată, găzduită și obligată la prostituție de către coinculpatul E.F.C.

Această stare de fapt a rezultat din declarațiile părții vătămate P.S.S., ale inculpatului E.F.C. precum și ale martorelor B.V.A., L.M., coroborate cu procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice purtate între cei doi, dar și cu declarația inculpatului în care deși nu a recunoscut că a exercitat acțiuni de supraveghere asupra părții vătămate P.S., a arătat că i s-a solicitat acest lucru și că la un moment dat a fost la podul Dezmir - Someșeni unde aceasta practica prostituția, iar în schimbul acestei supraveghere a primit suma de 17 RON și un telefon celular.

Chiar dacă partea vătămată a revenit asupra declarației date în cursul urmăririi penale, la prima declarație luată în fața instanței, ulterior a dat o nouă declarație în care a susținut că cele menționate în fața procurorului sunt reale în sensul că inculpatul D.C.M. a supravegheat-o în mai multe rânduri, în timp ce practica prostituția, iar acesta a fost trimis de iubitul său E.F. (zis R.).

În consecință, vinovăția inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 13 alin. (1), (2), și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost dovedită prin probe certe și nu se poate dispune achitarea acestuia.

De asemenea, din actele dosarului a rezultat că în perioada aprilie 2001 - martie 2012 în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a racolat-o și găzduit-o pe numita B.V.A. în scopul exploatării și prin violență a obligat-o la practicarea prostituției în beneficiul său, însușindu-și sumele de bani obținute din această activitate, starea reținută de instanța de fond fiind corectă și susținută de probele administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească și anume: declarația părții vătămate B.V.A., declarația martorei L.M., declarația părții vătămate P.S.S., a martorului Ț.Z., martora C.L.

Din declarațiile acestora a rezultat că numita B.V.A. (care a renunțat la calitatea de parte vătămată și a fost audiată ca martor în cursul procesului), a fost supusă la acte de violență repetate pentru a fi determinată să practice prostituția, iar sumele de bani câștigate să le predea inculpatului D.C.M., care o bătea și atunci când era nemulțumit de sumele de bani pe care le încasa. Aceste împrejurări au fost confirmate și de martorele K.L.M. și L.M. care au arătat că au asistat frecvent la bătăile pe care inculpatul le-a aplicat acesteia și de asemenea, martora C.L., care este vecină cu inculpatul și care la rândul său a practicat prostituția, a arătat că l-a văzut pe acesta când a bătut-o pe B.V. cu biciul, cu toate că aceasta era însărcinată.

În consecință, inculpatul se face vinovat și de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) din Lege nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la individualizarea pedepselor, instanța de apel a apreciat că în condițiile în care inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, iar în ceea ce privește contribuția sa la săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în forma complicității în dauna părții vătămate P.S.S., aceasta este mai redusă în raport cu cea a inculpatului E.F.C., se justifică reținerea în favoarea a unor circumstanțe atenuante, iar sub acest aspect, apelul este întemeiat și va fi admis în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

În consecință, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C. pen. și anume gradul de pericol social concret al faptei, urmările produse, conduita inculpatului anterioară și ulterioară săvârșirii infracțiunii, gradul acestuia de implicare în activitatea infracțională, dar și împrejurarea că nu are antecedente penale ce va fi reținută ca circumstanță, atenuantă în sensul dispoz. art. 74 lit. a) C. pen., se va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a și b) C. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 26 raportat la art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 76 lit. a) C. pen. și la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b C. pen. pe o perioadă de 4 ani după terminarea executării pedepsei principale pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen.  Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Serviciul Teritorial Cluj.

S-a arătat că decizia atacată este nelegală întrucât au fost aplicate pedepse inculpatului D.C.M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, în alte limite decât cele prevăzute de dispozițiile legale, invocându-se temeiul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

La termenul fixat pentru verificarea legalității măsurii arestării preventive a inculpatului D.C.M., 31 octombrie 2013, reprezentantul parchetului a precizat că Ministerul Public își retrage recursul formulat, situație în care intimatul inculpat D.C.M. a precizat că înțelege să își însușească recursul declarat de parchet și retras, având în vedere că acesta a fost formulat în favoarea inculpatului.

În acest sens la dosar s-a depus la dosar, de către reprezentantul parchetului, adresa nr. 2744/1 11-2/2013 din 3 octombrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, structura centrală.

Potrivit dispozițiilor art. 385

4

alin. (2), teza a II-a C. proc. pen., părțile își pot retrage recursul în condițiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător.

Deoarece retragerea recursului parchetului s-a făcut până la încheierea dezbaterilor, de către procurorul ierarhic superior, în cauză fiind respectate dispozițiile art. 369 alin. (1) și (3) C. proc. pen., Înalta Curte urmează a lua act de retragerea recursului declarat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 121/A din 6 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Totodată, Înalta Curte constată că inculpatul și-a însușit recursul astfel retras conform art. 385

4

alin. (2) raportat la art. 369 alin. (4) C. proc. pen.

Analizând recursul însușit de inculpat, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385

9

din același cod, consacrându-se în acest fel efectul parțial devolutiv al recursului, reglementat ca a doua cale de atac ordinară.

Potrivit dispozițiilor legale mai sus invocat, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, recurenții nu pot formula, iar instanța nu va putea analiza decât criticile ce vizează încălcări ale legii și care se circumscriu cazurilor de casare expres și limitativ reglementate în art. 385

9

C. proc. pen., astfel încât, în consecință, pe această cale nu vor putea fi înlăturate toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia recurată a fost pronunțată la data de 6 iunie 2013, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești (15 februarie 2013).

În acest caz, decizia atacată este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385

9

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ sus-menționat; trebuie precizat că în speța dedusă judecății nu pot fi aplicate dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege (referitoare la aplicarea în continuare a cazurilor de care prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării), întrucât acestea vizează exclusiv cauzele penale aflate la data intrării în vigoare a legii, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului.

Prin Legea nr. 2/2013, unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial, controlul judiciar realizat prin intermediul recursului restrângându-se și limitându-se doar la chestiuni de drept.

Raportându-ne la cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată, că recurentul inculpat și-a însușit temeiul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., în sensul că pedeapsa aplicată este nelegală, întrucât instanța de apel trebuia să aplice, potrivit dispozițiilor art. 76 lit. c) C. pen., o pedeapsă coborâtă sub limita minimă de 3 ani prevăzută de dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, având în vedere că a fost reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 80 alin. (2) C. pen., în caz de concurs între circumstanțele agravante (art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.) și circumstanțele atenuante (art. 74 lit. a) C. pen.), coborârea pedepsei, sub minimul special nu este obligatorie, astfel încât criticile însușite de inculpatul D.C.M. privesc netemeinicia pedepsei, iar nu nelegalitatea acestei, situație exclusă din sfera de cenzură în calea de atac a recursului, potrivit art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Ca atare, criticile însușite de inculpat, analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., nu sunt întemeiate.

Față de considerentele arătate mai sus, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. (1) lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul însușit de inculpatul D.C.M.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 121/A din 6 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Constată că inculpatul și-a însușit recursul astfel retras conform art. 385

4

alin. (2) raportat la art. 369 alin. (4) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul însușit de inculpatul D.C.M.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 31 mai 2012 la 31 octombrie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 31 octombrie 2013.

Procesat de AM