ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 09 ianuarie 2013 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 132/2/2013 (68/2013), în baza art. 155 și următoarele C. proc. pen., a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Structura Centrală și a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților : S.D., T.S., R.I., P.A., și D.B.F., pe o perioadă de 30 de zile, de la 13 ianuarie 2013 la 11 februarie 2013 inclusiv. S-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților M.A., N.M.A., S.A.

și P.C.M., pe o perioadă de 29 de zile, de la 14 ianuarie 2013 Ia 11 februarie 2013 inclusiv. A dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului C.V., pe o perioadă de 28 de zile, de la 15 ianuarie 2013 la 11 februarie 2013 inclusiv, iar onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de câte 100 lei, pentru inculpații S.A., S.D. și R.I., se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a se hotărî astfel s-â reținut că referatul întocmit de Parchetul de : pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală cuprinde referiri ample și detaliate cu privire la împrejurările de fapt reținute, la probele și indiciile temeinice pe care se sprijină acuzațiile Parchetului, dar și la persoana inculpaților, care au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, referiri însoțite și de expunerea mijloacelor de probă apreciate ca fiind indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 143 C. proc. pen. și art. 68 1 C. proc. pen. Pe de altă parte, Curtea a reținut că specificul procedurii reglementate de art. 159 C. proc.

pen. reclamă doar evaluarea datelor și indiciilor de comitere a unor fapte prevăzute de legea penală, nefiind necesar ca informațiile, astfel furnizate, să aibă forța unor probe certe de vinovăție. Legalitatea ori temeinicia măsurii arestării preventive nu necesită nici identificarea exactă a tuturor normelor de incriminare aplicabile unei activități infracționale date (atunci când faptele cercetate alcătuiesc o pluralitate sub forma concursului), fiind suficient ca, în contextul factual stabilit conform art. 68 1 C. proc. pen., să rezulte incidența cel puțin a unei infracțiuni ale cărei limite de pedeapsă să se subsumeze exigențelor art. 148 lit. f) C. proc. pen. În acest sens, Curtea a notat principiile ce se desprind din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art. 5 paragraful 1 lit. c) din Convenție.

Subliniind că persistența unor motive verosimile de a bănui că o persoană a săvârșit o faptă penală constituie o condiție sine qua non pentru legalitatea detenției sale preventive, instanța de contencios european a statuat că forța probantă a acestor informații nu trebuie să fie de același nivel cu cea care ar justifica o soluție de condamnare ori ar putea fundamenta o acuzație, acestea urmând a fi probate în faza, ulterioară a anchetei penale (hotărârea Murray contra Regatului Unit). Pe. de altă parte, Curtea a mai reținut că nu se poate reține încălcarea principiului egalității și al nediscriminării, consacrat de art. 16 din Constituția României, în condițiile în care, acest principiu impune aplicarea unui tratament juridic identic unor situații identice și, per a contrario, aplicarea unui tratament juridic diferit unor situații ce se deosebesc, în mod obiectiv și rezonabil.

Astfel, Curtea a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a diminuat prin trecerea timpului întrucât acesta derivă din rezonanța socială puternic negativă a faptelor de care sunt acuzați inculpații, legitimitatea menținerii în detenție a acestora fiind apreciată în funcție de particularitățile speciale ale cauzei, de gravitatea faptelor de care sunt acuzați, de modalitatea de săvârșire, a acestora, precum și de limitele de pedeapsă prevăzute, toate aceste elemente impunând, în continuare, protejarea interesului public, respectiv, a ordinii publice.

Pe de altă parte, măsura preventivă luată față de inculpați apare justificată și prin prisma jurisprudenței C.E.D.O., Curtea arătând în mod constant, că;.avantajele pe care le prezintă detenția preventivă sunt cunoscute și nu pot fi negate: să împiedice persoana suspectă să fugă, să evite distrugerea unor probe, să împiedice săvârșirea unor noi infracțiuni sau, eventual, să-i protejeze împotriva furiei publicului sau a victimei. Așa fiind, Curtea a apreciat că, în cauză, nu s-a depășit termenul rezonabil al măsurii preventive dispuse față de inculpați, având în vedere complexitatea faptelor de care aceștia sunt acuzați, circumstanțele reale ale cauzei și situația inculpaților.

Mai mult decât atât, ancheta a devenit din ce în ce mai complexă pe parcursul ei, fiind necesar a fi efectuate următoarele acte de urmărire penală: extinderea cercetărilor față de alți membrii ai grupului infracțional organizat, în cauză existând probe și indicii că au participat și alte persoane la săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost începută urmărirea penală; audierea tuturor martorilor care au cunoștință de aprobarea de creditelor de la cele două grupuri bancare ce aparțin B.; confruntări între martori - învinuiți - inculpați; recunoașteri din grup a membrilor; reaudierea învinuiților și inculpaților; efectuarea perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice și mediilor de stocare a datelor informatice aparținând B. - Grup Unirea și B. - Grup Dorobanți și inculpaților; continuarea inventarierii documentelor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare de la inculpații C.V., M.A., N.A., R.C., M.I., C.I., T.Ș.

și de la B. - Grup Unirea, B. - Grup Dorobanți; dispunerea și efectuarea unor rapoarte de constatare financiar contabile cu privire la circuitul financiar al banilor ce fac obiectul infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților/ învinuiților. Astfel, în sarcina inculpatului M.A. s-a reținut că, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în calitate de director executiv grup B. - Unirea, împreună cu C.V. și N.A. - director comercial ar B. - Grup Dorobanți au inițiat/constituit un grup infracțional organizat ce avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B.G.S.G. SA, cu ocazie încheierii și derulării contractelor de credit acordate cu încălcarea vădită a Normelor bancare.

Pentru a aduce la îndeplinire scopul infracțional i-a racolat pe funcționarii bancari: G. (fostă B.) B.M. - director comercial B.G.U., B.E. - director comercial adjunct B.G.U., P.C. - consilier clientelă, C.L. - director în Centrala B., experții evaluatori: G.D.I., B.G. și G.M.D., care i-au sprijinit în activitatea infracțională, precum și a altor persoane, care aveau un rol execuțional, în vederea acordării în mod ilegal a creditelor la următoarele societăți comerciale: SC F. SRL, SC X.I. SRL, SC P.I.F. SRL, SC T.T. SRL, SC A.I.E. SRL, SC L.T.T. SRL, SC S.F. SRL, SC S.G.B. SRL, SC A.P.G. SRL, SC P.C. SRL, SC C.I.C.I.C. SRL, SC P.I. SRL, SC M.G.S. SRL, SC P.I.S. SRL, SC D. SRL, SC A.A. SRL, SC N.E.

SRL, SC S.B.G. SRL, SC M.T. SRL și SC A.P.I.T.G. SRL, cauzând un prejudiciu total 41.263.595 euro, respectiv 3.562.460 RON, în dauna B.G.S.G. SA - Grup Unirea. Pentru inculpatul N.M.A. s-a reținut că, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în calitate de director comercial Grup B. Dorobanți, împreună cu M.A. - director executiv - Grup Unirea și C.V. au inițiat/constituit un grup infracțional organizat ce avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B.G.S.G. SA, iar pentru a duce la îndeplinire scopul infracțional i-a racolat pe funcționarii bancari: B.D. - director executiv, A.A. - director comercial adjunct, D.C. - director Sucursala Triumf, T.M.G.

- consilier clientelă și pe experții evaluatori G.O.I. și G.M.D., care i-au sprijinit în activitatea infracțională, acordând credite cu încălcarea Normelor bancare unor societăți comerciale în mod nelegal: SC G.G.L. SRL, SC G.A.P. SRL, SC I.O. SRL, SC A.J.C. SRL, SC B.T. SRL, SC M.G. SRL, SC F.C. SRL, SC G.T. SRL, SC A.B.C. SRL, SC C.P.D. SRL, SC D.E. SRL, SC K. SRL, SC P.B. SRL și SC E. SRL, cauzând un prejudiciu total estimat la 31.048.063 euro, respectiv 1.660.000 RON, în dauna B.G.S.G. SA - Grup Dorobanți. În sarcina inculpatului S.A. s-a reținut că, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A.

- director comercial al B. - Grup Dorobanți și C.V., în scopul de a ajuta la obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin ajutarea în orice mod la inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea și Grup Dorobanți, în calitate de evaluator la SC E. SRL și ulterior la SC T.S. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare cu privire la imobilele ce urmau să fie ipotecate în favoarea celor două unități bancare, rapoarte de evaluare în care erau menționate valori de recomandare cu mult peste valoarea de piață a imobilelor ce urmau să fie ipotecate și prin această, activitate a ajutat pe membrii grupării să obțină în mod nelegal credite în numele și pe seama societăților comerciale pe care le controlau, prin persoane interpuse și anume: SC A.I.E.

SRL, SC S.G.B. SRL, SC P.C. SRL, SC P.I. SRL, SC I.O. SRL, SC G.A.P. SRL, SC G.G.L. SRL, SC A.J.C. SRL, SC M.G. SRL și SC P.B. SRL. Prin această activitate a ajutat Ia cauzarea unui prejudiciu estimat Ia 25.480.000 euro. Pentru inculpata P.C.M. s-a reținut că, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și. sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A.

- director comercial al B. Grup Dorobanți și C.V., în scopul obținerii unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea la care îndeplinea funcția de consilier clientelă și ajutat în orice mod la transferarea sumelor de bani în conturile altor societăți comerciale despre care știa că nu exista b relație comercială reală cu societățile care au beneficiat de credite în mod nelegal, condiționând aceste transferuri bancare de analiza și aprobarea unor altor credite obținute în mod nelegal, a semnat, fiind în cunoștință de cauză contractele de acordare a creditelor și procesele verbale de analiză de risc a societăților comerciale care au beneficiat în mod nelegal de credite și a semnat contractele de ipotecă, cunoscând că imobilele ipotecate în favoarea băncii sunt supraevaluate, astfel că prin activitatea sa s-a facilitat obținerea în mod nelegal de credite pentru următoarele societăți comerciale: controlate de către membrii grupării infracționale prin persoane interpuse: SC F. SRL, SC X.I.

SRL, SC P.I.F. SRL, SC T.T. SRL, SC A.I.E. SRL, SC L.T.T. SRL, SC S.F. SRL, SC S.G.B. SRL, SC A.P.G. SRL, SC P.C. SRL, SC C.I.C.I.O. SRL, SC. P.I. SRL, SC M.G.S. SRL, SC P.I.S. SRL, SC D. SRL, SC A.A. SRL, SC N.E. SRL, SC S.B.G. SRL, SC M.T. SRL și SC A.P.I.T.G. SRL, cauzând un prejudiciu total de 41.263.595 euro, respectiv 3.562.460 RON, în dauna B.G.S.G. SA - Grup Unirea. Inculpata a susținut că și-a încetat activitatea la B. în luna iunie a anului 2010, când a plecat prin demisie. Or, o atare împrejurare nu influențează decât durata activității infracționale, fără să aibă relevantă din perspectiva indiciilor privind comiterea faptelor, în condițiile în care, acuzația privește fapte presupus a fi fost comise în perioada în care inculpata a lucrat în cadrul B. Curtea a avut în vedere declarațiile și denunțul martorului N.V., declarațiile și denunțul inculpatului S.N., declarația inculpatei B.E.

și documentația bancară ce a stat la baza acordării creditelor în situațiile în care P.C.M. a fost implicată în calitate de consilier de clientelă. Mai mult, însăși inculpata a susținut că se ocupa de societățile comerciale în care C.V. era interesat. Așadar, inculpate a cunoscut situația acestor societăți comerciale și era conștientă de faptul că nu puteau să restituie creditul, iar în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, chiar dacă nu avea atribuții de decizie privind acordarea respectivelor credite, a sprijinit obținerea acestora prin semnarea contractelor de ipotecă, prin formularea unor opinii favorabile respectivelor societăți sau prin omisiunea de a evidenția aspecte relevante cu privire la bonitatea acestora.

Inculpatului S.D. i s-a imputat că, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanți și C.V., prin intermediul lui S.A., care l-a racolat în scopul comiterii acestor infracțiuni și a ajutat la obținerea unor importante sume de barii în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea și Grup Dorobanți, prin semnarea contractelor de credit în calitate de împuternicit al adevăraților proprietari despre ale căror imobile cunoștea că sunt supraevaluate, prin semnarea contractelor de credit, în calitate de fidejusor, garant ipotecar sau administrator al unor societăți comerciale, respectiv prin semnarea contractelor comerciale fictive ce au fost depuse la bancă, pentru a evidenția relațiile comerciale a societăților comerciale ce urma să obțină credite în mod nelegal.

Aceste acuzații au fost întărite și de declarațiile martorilor G.N., R.M. și S.D. care au arătat că acesta i-a însoțit la bancă (B. Sucursala Unirii) sau la notariat pentru a semna documentele bancare sau au tranzacționat terenuri, pentru inculpat. Inculpatului D.B.F. i s-a imputat că, în perioada ianuarie - 2009 - decembrie 2.011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai. cărui lideri erau M.A. - director executiv la. B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți și C.V., care prin intermediul lui R.C. a fost racolat și a sprijinit gruparea infracțională în sensul că a obținut, în calitate, de asociat și administrator la SC N.E. SRL, un credit garantat cu.

terenuri arabile a căror valoare a fost supraevaluată și despre care a avut cunoștință (contracte comerciale care în realitate nu au fost executate), cauzând un prejudiciu estimat la suma de 2.000.000 euro, bani pe care i-a transferat în mod succesiv în conturile unor societăți comerciale, din România; având ca și justificare documente contabile fictive. Sumele, de bani au fost reintroduse în circuitul legal, prin transferuri bancare în conturile societății controlate de către acesta, SC C.C.I. SRL pentru a fi introduși în circuitul legal. Inculpatul R.I. a avut rolul de interpus al membrilor decizionali ai grupării, profitându-se de nivelul scăzut de instrucție și situația materială precară în vederea obținerii de credite bancare de la B. pentru membrii grupului.

în sarcina inculpatului T.S. s-a reținut că, în calitatea sa de director general în cadrul SC E. SRL, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011 a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. director comercial al B. - Grup Dorobanți și C.V., prin intermediul lui C.V. și R.C., care l-au racolat în scopul comiterii infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în dauna B. - Grup Unirea, B. - Grup Dorobanți și A.B. și a ajutat la obținerea unor importante sume de bani, în mod ilicit, prin inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea, Grup Dorobanți și A.B., ca urmare a întocmirii pe SC E. SRL a unor rapoarte de evaluare asupra unor imobile supraevaluate ce au fost depuse la bancă și avute în vedere la acordarea creditelor pe SC I.O.

SRL, SC P.B. SRL, SC G.G.L. SRL, SC G.A.P. SRL și SC A.J.C. SRL, precum și semnarea în calitate de girant ipotecar la A.B. pentru SC S.G.B. SRL, culminând cu obținerea în mod ilegala unui credit în numele lui SC E. SRL. A primit, în nenumărate rânduri, importante sume de bani, în conturile SC E. SRL, pe care Ie-a retras și despre care avea cunoștință că aii fost transferați pe baza unor documente justificative fictive, sume de bani pe care Ie-a reintegrat în circuitul legal. Astfel, din declarațiile martorului D.M. a rezultat că, creditul bancar obținut de la A.B., în sumă de 2.000.000 euro pentru SC E.A. SRL s-a realizat prin intermediul inculpatului T.S. care l-a însoțit la sediul băncii din Calea Griviței, ultimul împuternicindu-l pe acesta pentru a-l reprezenta la bancă în vederea obținerii tranșei de creditare.

Cu privire la inculpata G.D.M. s-a reținut că, în calitatea sa de expert evaluator în cadrul SC T.C. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare la"imobilele ce urmau a fi ipotecate în favoarea B., rapoarte în care erau menționate valorile de recomandare cu mult peste valoarea de piață a imobilelor, cunoscând că aceste valori nu pot fi atinse datorită crizei economice. Prin această activitate a ajutat pe membrii grupării să obțină, în mod nelegal, credite în numele și pe seama societăților comerciale pe care le controlau și ale căror terenuri au fost evaluate și anume: SC S.B.G. SRL, SC A.P.G. SRL, SC C.P.D. SRL, SC B.T. SRL, SC G.T. SRL, SC A.B.C. SRL, SC P.I. SRL, SC M.T. SRL, SC I.O. SRL și SC G.A.P.

SRL. Prin această activitate a ajutat la cauzarea unui prejudiciu estimat la 21.580.000 euro. Edificator în acest sens este raportul de evaluare întocmit de inculpată în cazul creditului în valoare de 3.000.000 euro, acordat de B. - Grup Dorobanți SC I.O. SRL,. garantat de societate cu două terenuri amplasate în localitățile Otopeni și Tâncăbești - Snagov. Terenul din Otopeni a fost supraevaluat de inculpată deși se afla în zona de extindere a Aeroportului Otopeni, urmând a fi expropriat în baza utilității publice, fiind evaluat la 13 noiembrie 2009 la valoarea de 3.383.000 euro (170 euro/ m.p.) în condițiile în care prin antecontractul de vânzare-cumpărare se stabilise un preț al vânzării suma echivalent a 199.000 euro, sumă confirmată și de fiul vânzătorului.

De aceeași supraevaluare a beneficiar și SC G.A.P. SRL pentru obținerea creditului de la B. în valoare de 2.800.000 euro, terenul adus de aceasta ca și garanție fiind evaluat de inculpat la 94 euro/m.p., în condițiile în care conform P.U.G. era situat în zona de protecție fiind traversat de o linie electrică și având stâlpi pe el. Inculpatului P.A. i-a imputat că, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau M.A. (director executiv B. - Grup Unirea), N.M.A. (director comercial al B. - Grup Dorobanți) și C.V., prin intermediul lui R.C., care l-a racolat în scopul de a-i ajuta să identifice proprietari de terenuri, pe care să le cumpere la prețuri derizorii, urmând ca acestea să fie supraevaluate și să fie ipotecate în favoarea B. - G.S.G.

România. Astfel, au fost încheiate antecontracte de vânzare-cumpărare cu ceilalți membrii ai grupării infracționale, care aveau rolul de a fi garanți ipotecari, l-a determinat pe proprietarii terenurilor arabile să încheie procuri, antecontracte de. vânzare-cumpărare și nu contracte de vânzare-cumpărare cum era firesc, pentru a reduce cheltuielile ocazionate cu intabularea terenurilor. în realizarea rezoluției infracționale a identificat și determinat proprietarii de terenuri să ipotecheze în favoarea băncii, în. vederea, obținerii creditelor în numele SC A.M.B.P. SRL, SC C.P.D. SRL, SC A.P. SRL, SC P.I. SRL și SC G.A.P. SRL, contribuind la cauzarea unui prejudiciu de cea. 11.300.000 euro. Pentru activitatea sa infracțională a primit de la membrii grupării infracționale sume de bani cuprinse între 5.000 și 50.000 euro, prețul fiind un anumit procent, stabilit în funcție de suprafața terenului.

În sarcina inculpatului C.V. s-a reținut că, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, împreună cu M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea și N.M.A. - director comercial al B. - Grup Dorobanți au inițiat/ constituit un grup infracțional organizat ce avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B.G.S.G. SA, prin folosirea unor documente oficiale false și înscrisuri sub semnătură privată false. Pentru a aduce la îndeplinire scopul infracțional împreună cu cei doi factori decizionali i-a racolat pe funcționarii bancari: G. (fostă B.) B.M. - director comercial B. - Grup Unirea, B.E. - director comercial adjunct B. - Grup Unirea, P.C.

- consilier clientelă, B.D. - director executive B. - Grup Dorobanți, A.L.A. - director comercial adjunct, C.L. - director în Centrala B., experții evaluatori: G.O.I., B.G. și G.M.D. și persoane prin intermediul cărora controlau societățile comerciale care au beneficiat de credite în mod ilegal: S.N., R.C., L.M., S.T., S.A., C.I., M.I., B.L., R.T. ș.a., care i-au sprijinit în activitatea infracțională în vederea acordării în mod ilegal a creditelor la următoarele societăți comerciale: SC F. SRL, SC T.T. SRL, SC A.I.E. SRL, SC S.G.B. SRL, SC P.C. SRL, SC M.G.S. SRL, SC P.I. SRL, SC M.T.I. SRL, SC A.P.G. SRL, SC P.I.S. SRL, SC A.A. SRL, SC S.B.G. SRL, SC T. SA, SC C.I.C.I.C. SRL, SC L.T.T. SRL, SC P.I.

SRL, SC S.F. SRL, SC X. SRL, SC A.B.C. SRL, SC G.G.L. SRL, SC G.A.P.I. SRL, SC I.O. SRL, SC A.J.C. SRL, SC B.T. SRL, SC M.G. SRL, SC A.P.T. SRL, SC F.C. SRL, SC G.T. SRL, SC C.P.D. SRL, SC D.E. SRL și SC P.B. SRL cauzând un prejudiciu total estimat la 72.311.658 euro, respectiv 5.222.460 RON în dauna B.G.S.G. SA - Grup Unirea și Grup Dorobanți. Modalitatea de operare, în ceea ce privește existența infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu implică existența unei relații directe între toți inculpații și, având în vedere posibilitatea ca fiecare dintre cei implicați să fie conștienți de întregul tablou infracțional și de necesitatea participării unui număr mai mare de persoane care concurau la realizarea scopului principal, constând în obținerea ilegală a creditelor, se apreciază că există indicii cu privire la comiterea acestei infracțiuni.

Prin urmare, Curtea a reținut că datele cauzei și probele administrate până în acest moment oferă, în continuare, motive verosimile de a crede că inculpații au fost implicați în mecanismul infracțional ce face obiectul cercetărilor, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen. În acest context, s-a constatat și subzistența exigențelor art. 148 lit. f) C. proc. pen., existând, în continuare, probe că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Prelungirea măsurii arestării preventive a tuturor celor 11 inculpați este justificată, în principal, de circumstanțele reale ale speței, cu precădere de natura și gravitatea faptelor ce fac obiectul cercetărilor, de împrejurările concrete în care se presupune că inculpații au acționat în cadrul grupului infracțional și de amploarea activităților presupus ilicite.

Întemeierea soluției de prelungire a arestării preventive-pe argumente legate, esențial, de gravitatea și complexitatea presupusă a faptelor, nu aduce atingere prezumției de nevinovăție a inculpaților. Este admis în.

jurisprudența Curții Europene că, prin gravitatea lor particulară și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru o perioadă de timp, în cazul unor infracțiuni de criminalitate organizată, orientate spre obținerea unor beneficii financiare uriașe, însăși instanța de contencios european a admis persistența riscului de tulburare a ordinii publice și după trecerea unor intervale mai lungi de timp (a se vedea mutatis mutandis hotărârile Bar Note c. Franței, 07 septembrie 1999 și Eliano Guala c. Franței, 04 mai 2004). Or, toți cei 11 inculpați sunt suspectați de implicarea repetată, în diferite grade, în acțiuni ilicite organizate minuțios, ce au antrenat un număr mare de persoane, inclusiv funcționari ai băncii și s-au desfășurat pe o perioadă îndelungată de timp.

Aceste elemente trebuie avute în vedere în realizarea unei predicții asupra comportamentului pe care îl vor adopta inculpații și, în aprecierea consecințelor pe care le-ar avea lăsarea lor în libertate, fiind neîndoielnic că eliberarea inculpaților, anterior lămuririi tuturor împrejurărilor esențiale ale cauzei, ar genera neîncredere în capacitatea organelor statului de a acționa preventiv și coercitiv și, subsecvent, o stare de nesiguranță suficient de însemnată. Asumarea unui atare comportament manifest contrar normelor de drept lipsește de relevanță pozitivă lipsa antecedentelor penale (a care au făcut referi re majoritatea inculpaților. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că riscul generării unei stări de insecuritate în cazul punerii inculpaților în stare de libertate nu s-a diminuat considerabil în intervalul de timp de mai puțin de o lună scurs de la data privării inițiale de libertate.

Curtea a luat în considerare poziționarea aparentă a inculpaților pe palierele grupului, calitatea în care aceștia au acționat, durata activităților aparent desfășurate de fiecare și ponderea acestor activități în realizarea finală a scopului grupării, elemente în contextul cărora a concluzionat că datele lor personale, inclusiv lipsa antecedentelor penale (invocată de majoritatea) ori evoluția relațiilor familiale, nu reliefează, în mod. real, o schimbare obiectivă a temeiurilor ce au legitimat privarea lor de libertate. În ce privește durata de timp ce a trecut de la data comiterii presupuselor fapte, Curtea a apreciat că nu are o valoare de diminuare a pericolului pentru ordinea publică, având în vedere că anchetă a demarat ca urmare ă denunțurilor formulate de către numitul N.V.

și de inculpatul S.N. în anii 2011, respectiv, 2012, iar B. a formulat plângere penală la care a atașat raportul de audit în anul 2012; În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, Curtea a avut în vedere, deopotrivă, natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina acestora, modalitatea laborioasă, inculpații lucrând pe paliere bine determinate și împrejurările concrete de comitere a faptelor, gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, numărul persoanelor implicate, dar și perioada îndelungată în care s-a desfășurat activitatea infracțională. Totodată, nu trebuie neglijată contribuția membrilor grupării cu funcții importante în cadrul B., care au făcut demersurile necesare în vederea înlesnirii derulării activității.

De asemenea, toți inculpații, conducători de grup de crimă organizată sau membrii ai acesteia, au avut o atitudine de completă aprobare și susținere a activității infracționale, aceștia având, reprezentarea rezonabilă că mai sunt și alte. persoane care au un grad de participare în activitatea ilicită. Din probele administrate în cauză a rezultat că cei doi inculpați - M.A. și N.M.A. - au ascuns mijloace de probă importante, refuzând să le pună la dispoziția organului de urmărire penală, iar ulterior, cu ocazia perchezițiilor efectuate la cele două sedii ale B., unde inculpații își desfășurau activitatea, au fost găsite dosarele de creditare pentru firmele controlate de grupul infracțional (a se vedea procesele-verbale de percheziție de la fila nr. 2 vol. 153 de la B. Unirea și fila nr. 298 - vol. 153 de la B. Dorobanți).

Or, în aceste condiții, față de atitudinea anterioară a inculpaților, din perioada în care, într-adevăr nu aveau nicio calitate în dosar, este evident că există date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații M.A. și N.M.A. ar putea încerca să zădărnicească aflarea adevărului, în înțelesul art. 148 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. Împotriva acestei încheieri, inculpatul M.A., a declarat recurs, arătând că se impune lăsarea sa în libertate, deoarece nu poate afecta desfășurarea în bune condiții a actelor de urmărire penală. Analizând recursul declarat de inculpat, înalta Curte constată că acesta este nefondat, încheierea atacată fiind legală și temeinică. Prin încheierea din 09 ianuarie 2013 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 132/2/2013 (68/2013), în baza art. 155 și următoarele C. proc.

pen., a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Structura Centrală și a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților S.D., G.D.M., T.S., R.I., P.A. și D.B.F., pe o perioadă de 30 de zile, de la 13 ianuarie 2013 la 11 februarie 2013 inclusiv. A fost dispusă prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M., pe o perioadă de 29 de zile, de la 14 ianuarie 2013 la 11 februarie 2013 inclusiv și a inculpatului C.V., pe o perioadă de 28 de zile, de la 15.ianuarie 2013 la.11 februarie 2.0.13.inclusiv, iar onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de câte 100 lei, pentru inculpații S.A., S.D.

și R.I., se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Ca situație de fapt, înalta Curte constată că în ceea ce îi privește pe inculpatul M.A. în perioada ianuarie 2008 - decembrie .2011, în calitate de director executiv grup B. - Unirea, împreună cu C.V. și N.A. - director comercial al B. - Grup Dorobanți au inițiat/ constituit un grup infracțional organizat ce avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B.G.S.G. SA, cu ocazie încheierii și derulării contractelor de credit acordate cu încălcarea vădită a Normelor bancare. Pentru a aduce la îndeplinire scopul infracțional i-a racolat pe funcționarii bancari: G. (fostă B.) B.M. - director comercial B. - Grup Unirea, B.E.

- director comercial adjunct B. - Grup Unirea, P.C. - consilier clientelă, C.L. - director în Centrala B., experții evaluatori: G.O.I., B.G. și G.M.D., care i-au sprijinit în activitatea infracțională, precum și a altor persoane, care aveau un rol execuțional, în vederea acordării în mod ilegal a creditelor la următoarele societăți comerciale Înalta Curte constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive au fost cele prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen. Potrivit art. 155 C. proc. pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Analizând măsura prelungirii arestării preventive a inculpatului prin prisma stadiului urmăririi penale, a existenței în continuare a indiciilor temeinice privind, săvârșirea de către inculpatul M.A. a infracțiunilor reținute în sarcina sa și a subzistenței temeiurilor arestării preventive la acest moment procesual care să impună privarea de libertate în continuare a inculpatului, în mod corect a apreciat prima instanță ca în speță sunt incidente în continuare dispozițiile art. 148 lit. f) și b) C. proc. pen., Materialul probator existent până în prezent la dosarul de urmărire penală confirmă bănuiala săvârșirii de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcina sa. Inculpatul se găsește încă, așa cum corect a apreciat prima instanță în situația prevăzută de art. 148 lit. f) C. proc.

pen., în sensul că infracțiunile reținute în sarcina sa sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosar există date certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Această stare de pericol pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul concret al faptei însă, așa cum corect a apreciat și prima instanță nici nu-pot fi ignorate - atunci când se analizează dacă lăsarea în libertate a unui inculpat prezintă pericol concret pentru ordinea publica - circumstanțele reale în care au fost comise infracțiunile, natura și gravitatea acestora, conturează un pericol social ridicat și justifică privarea de libertate în continuare a inculpatului M.A.

Pe altă parte, la stabilirea necesității menținerii unei persoane în stare de arest preventiv trebuie analizat în ce măsură în cauză există încă un interes real al societății în sensul privării de libertate a inculpatului, care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul, are o pondere mai mare decât regula judecării sale în stare de libertate. Or, aceste împrejurări reclamă, cu necesitate, menținerea arestării inculpatului, în vederea preîntâmpinării unui sentiment de insecuritate ce ar putea fi, încă, generat, în rândul membrilor colectivității, în cazul cercetării în stare de libertate a unei persoane bănuite de comiterea unor fapte atât de grave. Înalta Curte constată că, văzând urmările produse de fapta inculpatului, care a inițiat/ constituit un grup infracțional organizat care avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B.G.S.G.

SA, prin folosirea unor documente oficiale false și înscrisuri,sub semnătură privată false, precum și timpul scurt scurs de la luarea măsurii arestării preventive până în prezent - care nu a condus la stingerea ecoului negativ pe care asemenea fapte îl au în rândul opiniei publice - constată că în speță există încă acel interes real al societății în sensul privării de libertate a inculpatului. Împrejurarea că anterior comiterii faptelor inculpatul a avut o conduită bună cu o bună reputație în societate nu sunt în măsură să conducă la concluzia lipsei pericolului pentru ordinea. publică creat prin lăsarea inculpatului în libertate, atâta timp cât circumstanțele comiterii faptelor dovedesc gravitatea faptelor săvârșite.

Față de împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au suferit până în prezent modificări și. nici, nu au dispărut, ci dimpotrivă ele subzistă, așa cum s-a arătat anterior și impun privarea de libertate în continuare a inculpatului și văzând de asemenea că organele de urmărire penală au efectuat în dosar acte procesuale și au administrat probe în vederea aflării adevărului, în mod corect a constatat prima instanță că în speță sunt incidente la acest moment dispozițiile art. 155 C. proc. pen. și în consecință în mod. judicios a dispus .prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, de la 14 ianuarie 2013 la 11 februarie 2013 inclusiv.

În considerarea celor expuse, Înalta Curte în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul M.A. împotriva încheierii din 09 ianuarie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 132/2/2013 (68/2013), iar onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 iei, urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A. împotriva încheierii din 09 ianuarie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 132/2/2013 (68/2013). Obligă recurentul inculpat Ia plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 12 ianuarie 2013.