ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1367/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data 28 mai 2007, reclamanta Ș.C.C. a solicitat în contradictoriu cu M.J.M.P. - Parchetul de pe lângă î nalta Curte de Casație și Justiție să se dispună obligarea ambilor pârâți la emiterea deciziei de încadrare pe postul de procuror, post obținut în urma susținerii examenului de admitere în magistratură organizat la 14 decembrie 1997, când a fost declarată admisă cu media 7,17, precum și drepturile salariale cuvenite începând cu anul 1998. Prin întâmpinare M.P. - Parchetul de pe lângă î nalta Curte de Casație și Justiție a solicitat instanței respingerea ca inadmisibilă a acțiunii formulate de reclamantă iar pârâtul M.J.

a mai susținut și că acțiunea reclamantei a fost introdusă fără îndeplinirea procedurii prealabile și cu mult după expirarea termenului de decădere de un an de la data refuzului de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. r eclamanta și-a completat acțiunea la prima zi de înfățișare solicitând instanței introducerea în cauză a C.S.M. căruia potrivit Legii 303/2004 și Legii 317/2004 îi revine atribuția de a propune Președintelui României numirea și eliberarea din Funcție a judecătorilor și procurorilor, pentru ca pârâtele să fie obligate la emiterea ordinului de numire. Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 538 din 19 februarie 2008 a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocate în cauză, și admițând excepția tardivității acesteia a respins acțiunea ca tardiv formulată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamanta s-a îndreptat cu acțiune la instanța de contencios administrativ, solicitând obligarea pârâților la emiterea deciziei de încadrare pe post de procuror stagiar, post obținut în urma concursului susținut la 14 decembrie 1997, când a fost declarată admisă și, ulterior, a ataca refuzul nejustificat al pârâților de a emite, conform atribuțiilor ce le reveneau actele necesare numirii ca procuror. S-a reținut de asemenea că reclamanta s-a adresat cu cerere atât la M.P. - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cât și la C.S.M. , ambele răspunzând potrivit atribuțiilor ce le revin în sensul respectului Legii 303/2004 (fila 22,23), motiv pentru care instanța a concluzionat că excepția invocată apare ca nefondată, urmând a fi respinsă, întrucât reclamanta a îndeplinit condiția de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ.

S-a mai reținut că, în condițiile în care termenul general de introducere a acțiunii în contencios administrativ este de 6 luni, astfel cum prevăd dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului (art. 11 alin. (2) din Legea 554/2004), în speță, acțiunea reclamantei este tardiv formulată, întrucât aceasta s-a adresat instanței cu depășirea termenului de 1 an de la data refuzului de a i se emite ordinul de numire pe post de către M.J., conform procedurii instituite prin HG nr. 738/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerul Justiției, coroborată cu Legea nr. 12/1971 în vigoare la data susținerii examenului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Ș.C.C., susținând, pe de o parte, că în mod greșit instanța de fond a reținut că pârâtul M.J.L.C. a invocat excepțiile de inadmisibilitate și tardivitate a acțiunii, iar pe de altă parte, că a reținut, în mod eronat, depășirea termenului de 1 an de la data refuzului de emitere a ordinului de numite pe post, conform procedurii instituite prin H.G. nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, coroborată cu Legea nr. 12/1971.

Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente: Prin acțiunea introductivă de instanță, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea pârâților să-i emită decizie de încadrare în funcția de procuror, în urma admiterii la concursul de intrare în magistratură, organizat la data 14 decembrie 1997 și să-i achite drepturile salariale cuvenite, începând cu anul 1998. Acțiunea acesteia a fost introdusă la data de 28 mai 2007, fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual se pot introduce într-un interval de 6 luni, calculat de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă sau data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, respectiv de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile sau a cererii, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință sau data introducerii cererii.

Întrucât recurenta-reclamantă s-a adresat, în vederea emiterii ordinului de numire pe post, pârâților, în anul 2006, iar instanța de contencios administrativ a fost sesizată în anul 2007, cu depășirea termenului de 1 an în care putea fi formulată acțiunea, astfel cum prevăd dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004, mai susmenționate, rezultă că în mod legal, instanța de fond a respins acțiunea, ca tardiv formulată. Pe cale de consecință, constatând că, potrivit art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ș.C.C. împotriva sentinței civile nr. 538 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 martie 2009.