ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1345/2014

Deliberând

asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin decizia nr.

1975 din 5 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

comercială, în dosarul nr. 1805/2/2007, au fost respinse recursurile declarate

de reclamanta SC C.G. SRL și de intervenienții A.E. și A.G. împotriva sentinței

nr. 128 din 14 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a

comercială, ca nefondate.

Invocând, în

drept, dispozițiile art. 317 și urm. C. proc. civ., la data de 10 iunie 2013 SC

C.G. SRL IAȘI, A.G. și A.E. au formulat contestație în anulare împotriva

deciziei nr. 1975 din 5 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția comercială, cererea fiind înregistrată pe rolul Secției a ll-a

civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub număr de dosar 3453/1/2013.

La termenul de

judecată din 27 noiembrie 2013 judecarea cauzei a fost amânată la solicitarea

contestatorilor pentru a da posibilitatea acestora să depună motivele

contestației în anulare.

Cu toate

acestea, contestatorii nu s-au conformat acestei obligații.

Este de reținut

că în materia contestației în anulare se aplică, prin asemănare, prevederile art.

112 C. proc. civ., cu privire la elementele cererii de chemare în judecată,

ceea ce implică faptul că o cerere de contestație în anulare trebuie să

îndeplinească cerințele prevăzute pentru oricare cerere introductivă.

Astfel, textul

legal al art. 112 pct. 4 C. proc. civ., instituie cu titlu obligatoriu,

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază o cerere.

În acest

context, trebuie amintit că art. 129 alin. (1) teza a doua C. proc. civ.,

instituie părților obligația să îndeplinească actele de procedură în

condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător, să-și

exercite drepturile procedurale, conform dispozițiilor art. 723 alin. (1) C.

proc. civ., știut fiind că nimeni nu poate să-și invoce propria culpă.

Constatând că

nici până la acest termen de judecată, contestația în anulare nu este motivată,

deși contestatorii au beneficiat și de un termen de judecată acordat în vederea

îndeplinirii acestei obligație, Înalta Curte urmează să aplice sancțiunea

nulității contestației în anulare, prin raportare la cerința consacrată de art.

112 pct. 4 C. proc. civ. și care vizează, cu titlu obligatoriu, indicarea

motivelor de drept, dar și a celor de fapt pe care se întemeiază o cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

nulitatea contestației în anulare formulată de contestatorii SC C.G. SRL, A.G. și

A.E. împotriva deciziei nr. 1975 din 5 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie

2014.