ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1345/2014

Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin decizia nr. 1975 din 5 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în dosarul nr. 1805/2/2007, au fost respinse recursurile declarate de reclamanta SC C.G. SRL și de intervenienții A.E. și A.G. împotriva sentinței nr. 128 din 14 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a comercială, ca nefondate. Invocând, în drept, dispozițiile art. 317 și urm. C. proc. civ., la data de 10 iunie 2013 SC C.G. SRL IAȘI, A.G. și A.E. au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1975 din 5 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, cererea fiind înregistrată pe rolul Secției a ll-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub număr de dosar 3453/1/2013.

La termenul de judecată din 27 noiembrie 2013 judecarea cauzei a fost amânată la solicitarea contestatorilor pentru a da posibilitatea acestora să depună motivele contestației în anulare. Cu toate acestea, contestatorii nu s-au conformat acestei obligații. Este de reținut că în materia contestației în anulare se aplică, prin asemănare, prevederile art. 112 C. proc. civ., cu privire la elementele cererii de chemare în judecată, ceea ce implică faptul că o cerere de contestație în anulare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute pentru oricare cerere introductivă. Astfel, textul legal al art. 112 pct. 4 C. proc. civ., instituie cu titlu obligatoriu, indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază o cerere.

În acest context, trebuie amintit că art. 129 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., instituie părților obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător, să-și exercite drepturile procedurale, conform dispozițiilor art. 723 alin. (1) C. proc. civ., știut fiind că nimeni nu poate să-și invoce propria culpă. Constatând că nici până la acest termen de judecată, contestația în anulare nu este motivată, deși contestatorii au beneficiat și de un termen de judecată acordat în vederea îndeplinirii acestei obligație, Înalta Curte urmează să aplice sancțiunea nulității contestației în anulare, prin raportare la cerința consacrată de art. 112 pct. 4 C. proc.

civ. și care vizează, cu titlu obligatoriu, indicarea motivelor de drept, dar și a celor de fapt pe care se întemeiază o cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea contestației în anulare formulată de contestatorii SC C.G. SRL, A.G. și A.E. împotriva deciziei nr. 1975 din 5 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2014.