ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3510/2011

Asupra recursului penale de față: Prin sentința penală nr. 133 din 8 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 7713/95/2009 s-a dispus, în baza art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., condamnarea inculpatului P.T., la 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. A fost obligat inculpatul la 130,04 lei despăgubiri civile către Spitalul Județean Tg. Jiu și la 3.735,04 lei despăgubiri civile către Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate E.D.

A fost obligat inculpatul la 7.000 lei reprezentând daune materiale și 8.000 lei reprezentând daune morale către partea vătămată. S-a respins cererea părții vătămate E.D. cu privire la obligarea inculpatului la 300 lei lunar rentă în favoarea sa. A fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată reprezentând onorariu apărător și la 1.000 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: Inculpatul P.T. este tâmplar și locuiește în orașul Tg. Cărbunești, cartierul Cărbunești Sat. În perimetrul fostului I.A.S. Tg. Cărbunești, respectiv la o distanță de 500 metri sud de D.N. Tg. Cărbunești - Hurezani, la 400-500 metri de limita vestică a aceluiași sat și-a stabilit stâna martorul P.I.

care deține, în acea zonă, 100 hectare fânețe. La data de 30 noiembrie 2007, martorul asigura paza animalelor cu ajutorul membrilor familiei sale, martorii C.G., V.M. și partea vătămată E.D. În dimineața aceleiași zile, inculpatul P.T. a mers la locuința martorei M.M. pentru a executa niște lucrări de tâmplărie, fiind însoțit și de martorii P.I. și M.E.C., dar înainte de începerea lucrărilor a priponit calul pe terenul cu fâneață situat la aproximativ 200 m de stâna martorului P.I. Echipa de muncitori condusă de inculpatul P.T. a încetat activitatea pe la ora 16,00, după care acesta s-a deplasat împreună cu martorul P.I. la locul în care lăsase caii, luând o secure pentru a scoate priponul din pământ.

Apropiindu-se de zona grajdurilor ce împrejmuiesc stâna martorului P.I., inculpatul a constatat că animalele erau libere și că un cioban se îndrepta spre stână. Între inculpatul P. și acel cioban, identificat ulterior ca fiind martorul V.M., a avut loc un schimb de replici, inculpatul amenințându-l. Pentru a se apăra, martorul V.M. l-a lovit pe inculpat cu bâta de mai multe ori până când acesta a căzut. La scurt timp, martorul V.M. a anunțat partea vătămată E.D. despre incidentul avut cu inculpatul P.T., astfel că aceasta s-a deplasat spre locul faptei având asupra sa o bâtă. Partea vătămată s-a îndreptat spre martorii M.E.C. și P.I., urmând să-i tempereze și să-i îndepărteze pentru a evita un alt conflict.

Profitând de neatenția părții vătămate, inculpatul P.T. s-a apropiat de aceasta și, din spate, de la o distanță mică, a lovit-o cu barda în cap. După aplicarea loviturii, inculpatul a fugit în direcția Satul Noul abandonând barda, îndreptându-s spre locuința martorei M.M., iar partea vătămată a fost transportată inițial la Spitalul Orășenesc Tg. Cărbunești, iar apoi la Spitalul Județean Tg. Jiu, de unde a fost transferată la Spitalul Clinic de Urgență Craiova - Secția Neurochirurgie, fiind internată cu diagnosticul: plagă cranio-cerebrală cu hematom extradural temporar bazal și intracerebral de lob temporar drept. Din raportul de expertiză medico-legală din 12 iunie 2009 întocmit de I.M.L.

Craiova rezultă că partea vătămată a suferit leziuni produse prin lovire cu un corp tăietor-despicător, probabil topor, suferind o plagă craniană și leziuni sub-adiacente acestuia, lovitura fiind aplicată de agresor din față, spate, sau lateral dreapta, de la o distanță mică, cu toporul ținut în mână. Leziunile traumatice au necesitat, pentru vindecare, 70-80 zile îngrijiri medicale, fiind pusă în primejdie viața victimei. S-a constatat, de asemenea, lipsa de substanță osoasă la nivelul regiunii temporare drepte, partea vătămată rămânând, astfel, cu infirmitate fizică permanentă. Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului P.T., realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen.

raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. S-a arătat că probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului și că versiunea acestuia - în sensul că a aruncat barda de la o distanță de 8-10 metri - nu este susținută nici de martori și nici de actele medicale care au stabilit modalitatea de producere a leziunilor. Instanța de fond a constatat că în cauză nu poate fi reținută nici scuza provocării și nici legitima apărare, inculpatul a comis fapta fără a exista un atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes public. Pentru fapta comisă, i s-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minim, cu executare în regim de detenție.

Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor de spitalizare, precum și la daune morale și materiale către partea civilă E.D. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul P.T., criticând hotărârea atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile. A solicitat a se reține incidența dispozițiilor art. 44 C. pen., iar în subsidiar, circumstanța legală atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. cu consecința reducerii pedepsei, dar și a prevederilor art. 320 1 C. proc. pen., deoarece inculpatul a recunoscut faptele. Prin decizia penală nr. 20 din 28 ianuarie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Craiova s-a admis apelul declarat de inculpatul P.T.

împotriva sentinței penale nr. 133 din 8 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. 7713/95/2009. A fost desființată sentința penală, în parte, pe latură penală și latură civilă. În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 C. pen., art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 C. pen. În baza art. 20 rap. la art. 174 C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat inculpatul P.T., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. I-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

S-a redus cuantumul despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul către Spitalul Județean Tg. Jiu la 65 lei, către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova la 1.868 lei, către partea civilă E.D. la 3.500 lei daune materiale și 4.000 lei daune morale. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale. Cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu s-au avansat din fondurile Ministerul Justiției. Instanța de apel a reținut că deși există contradicții între declarațiile martorilor, acestea nu privesc esența, ci etapele derulării conflictului, numărul persoanelor prezente la locul comiterii faptei, diferențele fiind generate după cum martorii făceau parte din grupul părții vătămate sau al inculpatului.

Reține că inculpatul este cel care a lovit victima cu o bardă în zona capului. Hotărârea instanței de fond a fost apreciată ca fiind nelegală sub aspectul încadrării juridice a faptei, locul comiterii infracțiunii nefiind un loc public în accepțiunea dispozițiilor art. 152 lit. b) C. pen. În fine, instanța de apel, în raport de împrejurările comiterii faptei, a constatat că nu poate fi reținută starea de legitimă apărare, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 44 C. pen., infracțiunea fiind săvârșită în stare de provocare. Ca atare, sentința instanței de fond a fost desființată sub aspectul încadrării juridice a faptei, reținându-se în sarcina inculpatului infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 20 C. pen.

raportat la art. 174 C. pen. și art. 73 lit. b) C. pen. Corespunzător soluției adoptate pe latura penală a cauzei, au fost reduse și despăgubirile acordate părții civile E.D., respectiv, Spitalului Județean Tg. Jiu. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul P.T. reiterând criticile din apel prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc. pen. A solicitat, în principal, reținerea stării de legitimă apărare și, pe cale de consecință, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. În sprijinul acestei cereri recurentul inculpat a făcut referire la declarația martorului P.P., dar și la raportul de expertiză medico-legală care a fost întocmit pe baza procesului-verbal de reconstituire întocmit de procuror în lipsa inculpatului și a martorilor asistenți care, în opinia apărării, nu reflectă realitatea.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: Din probele administrate în cauză rezultă că, în data de 30 noiembrie 2007, inculpatul P.T., pe fondul stării de provocare generată de atitudinea victimei, i-a aplicat acesteia, o lovitură cu o bardă, în zona capului, cauzându-i leziuni vindecabile în 70-80 zile îngrijiri medicale, fiind pusă în primejdie viața victimei. Din declarațiile martorilor M.M., P.I. și M.E. rezultă că în dimineața zilei de 30 noiembrie 2007, inculpatul a priponit caii pe o fâneață situată în apropierea stânei martorului P.I.

În jurul orelor 16,30 - după ce inculpatul efectuase lucrări de tâmplărie la locuința martorei M.M. - a mers, împreună cu martorul P.I., pentru a lua caii, constatând că aceștia au fost dezlegați, la fața locului întâlnindu-se cu martorul V.M. Între acest martor și inculpat s-au purtat discuții contradictorii, martorul refuzând să-i restituie inculpatului pripoanele cu care au fost legați caii pe pășune, afirmând că procedează în acest fel la solicitarea martorului P.I. Conflictul dintre aceștia a devenit violent, martorul V.M. aplicându-i inculpatului mai multe lovituri cu o bâtă, acesta căzând la pământ. În aceste împrejurări, martorul P.I., care-l însoțea pe inculpat, a anunțat martorii M.M.

și M.E., iar martorul V.M., la rându-l său, a anunțat partea vătămată E.D., care a sosit împreună cu martorul C.G. Între cele două grupuri conflictul a continuat, barda aflată la martorul P. a căzut, astfel încât partea vătămată a luat-o, aruncând-o înspre grupul în care se afla și inculpatul P.T. Acesta, profitând de neatenția părții vătămate, s-a apropiat, a luat barda și, din spate, a lovit-o în zona capului, după care a fugit în direcția Satului Nou. Urmare actelor de violență exercitate de martorul V.M. asupra inculpatului, acesta a suferit leziuni corporale vindecabile în 5-6 zile îngrijiri medicale (f.49, d.u.p.). Modalitatea și împrejurările comiterii faptei exclud posibilitatea reținerii stării de legitimă apărare.

Dispozițiile art. 44 alin. (2) C. pen. condiționează reținerea acestei cauze ce înlătură caracterul penal al faptei de necesitatea înlăturării unui act material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva autorului sau a altuia și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. Apărarea devine legitimă doar dacă este necesară pentru a respinge un atac, un rău ireparabil, în caz contrar, nu există o necesitate absolută de apărare. Verificarea acestei condiții se face, întotdeauna în concret, obiectiv și subiectiv, ținându-se seama, pe de o parte, de împrejurările de fapt, iar pe de altă parte, de condițiile personale ale celui care invocă legitima apărare. Atacul trebuie să fie material, actual și direct, ceea ce înseamnă că dacă atacul a trecut nu mai există legitimă apărare, el trebuie să fie prezent (incipient) sau iminent, adică se va produce dacă autorul nu se apără.

Deci legitima apărare are loc cât timp durează atacul sau pericolul iminent al atacului. Verificând condițiile legitimei apărări prin prisma situației de fapt reținută de instanțe și expusă anterior succint, Înalta Curte constată că inculpatul a lovit victima fără a exista un tac direct, iminent, îndreptat asupra sa care ar fi justificat atitudinea sa agresivă. Barda de care s-a folosit inculpatul era pe jos și nu există elemente care să conducă la concluzia că victima ar fi încercat să lovească pe inculpat, sau pe vreunul din martorii care-l însoțeau (martorii P. și M. părăsind locul conflictului înainte de acțiunea violentă a inculpatului).

Inculpatul a profitat de neatenția victimei, a luat barda, s-a apropiat de aceasta și, din spate, de la o distanță mică, a lovit-o în cap. Cât privesc leziunile suferite de victimă, modalitatea de producere a acestora, ele sunt descrise în raportul de constatare medico-legală, avându-se în vedere caracterele morfologice ale plăgii craniene și leziunile sub-adiacente acesteia. Ca atare, prima critică invocată de recurentul inculpat este neîntemeiată. Se constată ca fiind fondată în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei. Fapta comisă prezintă un grad ridicat de pericol social dar nu se poate face abstracție de faptul că inculpatul P.T., anterior exercitării actelor de violență asupra părții vătămate E.D., a fost el însuși agresat de martorul V.M., suferind leziuni corporale vindecabile în 4-5 zile îngrijiri medicale.

De asemenea, datele ce caracterizează persoana inculpatului, nefiind cunoscut cu antecedente penale, având un comportament corespunzător în societate, Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim privativ de libertate. Supunerea inculpatului la anumite măsuri de supraveghere, în condițiile art. 86 1 C. pen., este suficientă pentru reeducarea și reinserția sa socială. Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul P.T. împotriva deciziei penale nr. 20 din 28 ianuarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va casa, în parte, decizia penală și, în parte, sentința penală nr. 133 din 8 iunie 2010 a Tribunalului Gorj, secția penală, numai în ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei și rejudecând în aceste limite: În baza art. 86 1 și art. 86 2 C. pen. C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.T. pentru tentativă la infracțiunea de omor prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen., pe durata unui termen de încercare, de 8 ani și 6 luni. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute la literele a)-d).

În baza art. 86 4 C. pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86 3 alin. (1) lit. a)-d) C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii stabilită în sarcina inculpatului. Va menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței. Suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul P.T. împotriva deciziei penale nr. 20 din 28 ianuarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează, în parte, decizia penală și, în parte, sentința penală nr. 133 din 8 iunie 2010 a Tribunalului Gorj, secția penală, numai în ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei și rejudecând în aceste limite: În baza art. 86 1 și art. 86 2 C. pen. C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.T. pentru tentativă la infracțiunea de omor prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.

și art. 76 alin. (2) C. pen., pe durata unui termen de încercare, de 8 ani și 6 luni. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute la literele a)-d). În baza art. 86 4 C. pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86 3 alin. (1) lit. a)-d) C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii stabilită în sarcina inculpatului. Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței. Suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 octombrie 2011.