ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 111 din 14 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost condamnată inculpata O.V., cetățean român, studii superioare, medic primar în cadrul DGASPC Prahova, căsătorită, cu antecedente penale,  în prezent aflată în Arestul IPJ Buzău, după cum urmează:

- pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 253

1

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., faptă din data de 19 iunie 2008, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 253

1

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., faptă din data de 30 iulie 2008, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 (opt) luni închisoare.

S-a dispus ca inculpata să fie lipsită de drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni sau în cazul neexecutării obligațiilor civile.

S-a luat act că inculpata este arestată în altă cauză.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata să plătească statului suma de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru, a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 289/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei O.V., cetățean român, studii superioare, medic primar în cadrul DGASPC Prahova, căsătorită, în prezent aflată în Arestul IPJ Buzău, pentru săvârșirea a două infracțiunii de conflict de interese aflate în concurs real, prev. de art. 253

1

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reținut în actul de sesizare a instanței că inculpata, în calitate de funcționar public, președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova, aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în datele de 19 iunie 2008 și 30 iulie 2008 a participat la luarea deciziei privind încadrarea în grad de handicap pentru B.R.B. și B.D., soțul și respectiv fiul acesteia, semnând certificatele de încadrare în grad de handicap și documentarele de evaluare medicală, iar prin încadrarea lor în grad de handicap aceștia au beneficiat de drepturile și accesibilitățile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizație lunară și buget complementar.

La primul termen de judecată, respectiv la data de 13 iunie 2013, instanța a constatat regularitatea actului de sesizare, în temeiul art. 300 alin. (1) C. proc. pen., având în vedere susținerile reprezentantului Ministerului Public și pe cele ale apărătorului ales al inculpatei, care au arătat că nu au obiecțiuni cu privire la acest aspect.

Cu aceeași ocazie, Curtea a adus la cunoștință inculpatei O.V. motivul pentru care a fost trimisă în judecată, respectiv săvârșirea a două infracțiuni de conflict de interese aflate în concurs real, prevăzute de art. 253

1

alin. (1) C. pen., așa cum acestea au fost expuse mai sus, dar și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., inculpata poate declara personal că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în actul de sesizare al instanței și că poate solicita ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și și le însușește.

După consultarea cu apărătorul ales, inculpata a declarat că înțelege să uzeze de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., motiv pentru care s-a procedat la audierea sa în acest sens.

În aceste condiții, Curtea a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente pentru a stabili dacă fapta există, dacă constituie infracțiune și dacă a fost săvârșită de inculpată. De asemenea, a constatat că inculpata a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu a solicitat decât administrarea de probe în circumstanțiere, respectiv înscrisuri, astfel că cererea acesteia a fost admisă.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:

Inculpata O.V. a fost angajată cu contract individual de muncă în cadrul Consiliului Județean Prahova, începând, cu data de 01 ianuarie 2005.

Prin Hotărârea nr. 176 din 12 decembrie 2005 a Consiliului Județean Prahova, a fost înființată Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova, aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova, inculpata fiind numită președinte al acestei comisii. Prin aceeași hotărâre a fost adoptat și regulamentul de organizare și funcționare a comisiei, reaprobat apoi prin Hotărârea nr. 82 din 25 iulie 2008 a Consiliului Județean Prahova, în temeiul H.G. nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

La data de 19 iunie 2008, inculpata a participat la luarea deciziei privind încadrarea în grad de handicap pentru B.R.B., care este soțul său, semnând Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 6394 din 19 iunie 2008 și documentarele de evaluare medicală.

La data de 30 iulie 2008, aceeași inculpată a participat la luarea deciziei privind încadrarea în grad de handicap pentru B.D., care este fiul său, semnând certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 8129 din 30 iulie 2008 și documentarele de evaluare medicală.

Prin încadrarea în grad de handicap, fiul și soțul inculpatei au beneficiat de drepturile și accesibilitățile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv indemnizații lunare și buget complementar. Sumele încasate de cei doi de la data încadrării în grad de handicap și până în luna mai 2013 sunt de 13.704 RON pentru B.R.B. și de 13.487 RON pentru B.D.

Potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu, care are relații cu caracter patrimonial;

b) participă în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț său rudă de gradul I;

c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.

Alineatele (2) și (4) ale aceluiași articol stabilesc că în cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct, încălcarea acestor dispoziții putând atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală.

În cauza de față, Curtea a constatat că inculpata a ignorat aceste dispoziții legale și a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru fiul și soțul său, care au beneficiat de drepturile și accesibilitățile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv indemnizații lunare și buget complementar.

S-a arătat că faptele reținute mai sus sunt dovedite cu probele administrate în timpul urmăririi penale, respectiv declarațiile inculpatei, copiile actelor emise de Consiliul Județean Prahova și cele ale actelor emise de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova arătate mai sus, copia contractului individual de muncă al inculpatei nr. 1650 din 01 ianuarie 2005 și cele ale actelor adiționale la acest contract, fișa postului inculpatei și declarația martorei N.G., din cuprinsul căreia mai rezultă că inculpata i-a cerut să fie discretă atunci când a efectuat ancheta socială cu privire la soțul inculpatei, martora necomunicând aceste aspecte altor persoane.

Toate aceste probe au fost însușite de inculpată, așa cum s-a arătat mai sus.

Curtea a reținut că, în drept, faptele inculpatei O.V., care în calitate de funcționar public, președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova, aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova, în exercitarea atribuțiilor de serviciu a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru B.R.B., soțul său, semnând Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 6394 din 19 iunie 2008 și documentarele de evaluare medicală, și pentru B.D., fiul său, semnând Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 8129 din 30 iulie 2008 și documentarele de evaluare medicală, cele două persoane încasând până în luna mai 2013 sumele de 13.704 RON și respectiv 13.487 RON, fapte săvârșite în datele de 19 iunie 2008 și 30 iulie 2008, fiecare în parte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253

1

alin. (1) C. pen.

Susținerile inculpatei ori ale apărătorului acesteia, potrivit cărora inculpata nu a știut că nu avea voie să facă parte din comisie și că nu a făcut decât să respecte legea, fiul și soțul său neputând solicita eliberarea certificatului de handicap în alt județ, nu pot fi avute în vedere, întrucât prin numirea în funcția deținută inculpata era obligată să cunoască toate situațiile în care un funcționar public are obligația de a se abține de la anumite acte și să cunoască toate situațiile de incompatibilitate. Curtea apreciază însă că inculpata cunoștea dispozițiile legale, deci și faptul că era obligată să se abțină, având în vedere că i-a spus martorei N.G. să fie discretă pentru a nu afla și alte persoane că ancheta socială efectuată de această martoră îl privea pe soțul său.

Prin urmare, Curtea, a apreciat că vinovăția inculpatei este dovedită în cauză și nu există vreun dubiu cu privire la acest aspect.

Curtea a mai reținut, pentru considerentele arătate anterior, că și gradul de pericol social al faptelor săvârșite este unul ridicat, specific unei infracțiuni, iar aceste fapte nu sunt lipsite în mod vădit de importanță, pentru a se putea dispune achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen., așa cum a solicitat apărătorul său.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate pentru fiecare dintre infracțiuni, Curtea a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv persoana inculpatei, care are antecedente penale, însă pentru pedeapsa care i-a fost aplicată anterior a intervenit reabilitarea de drept (Decizia penală nr. 296 din 10 aprilie 2006 a Curții de Apel Ploiești, prin care a fost condamnată la 4 luni închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen. și art. 1 din Legea nr. 543/2002 - pedeapsă grațiată), gradul de pericol social concret al faptei și consecințele acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, care după aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. vor fi cuprinse între 4 luni - 3 ani și 4 luni, astfel că îi va aplica inculpatei pedepse de câte 8 luni închisoare.

La fixarea acestui cuantum peste minimul special, Curtea a avut în vedere faptul că inculpata a săvârșit faptele în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova, funcție ce se bucură sau ar trebui să se bucure de un anumit prestigiu și al cărei ocupant trebuie să dovedească seriozitate și integritate, dar a și încercat să ascundă celorlalți membri ai comisiei situația reală, spunându-i martorei N.G. să fie discretă atunci când a efectuat ancheta socială cu privire la soțul său pentru a nu afla și alte persoane.

Întrucât cele două infracțiuni sunt concurente, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., instanța a contopit pedepsele stabilite pentru fiecare dintre acestea urmând ca inculpata să execute pedeapsa.cea mai grea, respectiv 8 luni închisoare.

Având în vedere cuantumul pedepsei rezultante și dispozițiile art. 65 C. pen., pedeapsa complementară nu a fost aplicată.

Instanța a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., inculpata fiind nedemnă să mai ocupe o funcție de natura celei de care s-a folosit la săvârșirea celor două infracțiuni.

Cu privire la modalitatea de executare, Curtea a apreciat că scopul pedepsei aplicate poate fi atins și fără executarea efectivă, astfel că, în temeiul art 81 și art. 82 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare care a fost stabilit potrivit art. 82 C. pen., respectiv 2 ani și 8 luni.

La alegerea acestei modalități de executare, Curtea a avut în vedere vârsta inculpatei, starea de sănătate a acesteia, rezultată din actele medicale depuse la dosar (suferă de hipertensiune, steatoză hepatică, noduli pe glanda tiroidiană ș.a., cu recomandarea unei medicamentații corespunzătoare și a un regim alimentar adecvat), atitudinea sa procesuală sinceră, dar și faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. (1) și (2) C. pen., iar pronunțarea unei condamnări la pedeapsa închisorii reprezintă un avertisment serios la adresa inculpatei pentru ca aceasta să-și corecteze comportamentul și nu mai săvârșească alte fapte penale în viitor.

În consecință, în baza art. 71 alin. (5) C. pen., și executarea pedepsei accesorii a fost suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen., inculpatei i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni sau în cazul neexecutării obligațiilor civile.

Întrucât inculpata se află arestată în altă cauză, s-a lua act în acest sens.

În baza art. 191 C. proc. pen., inculpata a fost obligată să plătească statului suma de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata O.V. la data de 8 iulie 2013, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12 iulie 2013, primul termen de judecată fiind fixat la data de 16 ianuarie 2014.

Prin motivele de recurs invocate, inculpata a criticat hotărârea atacată cu privire la individualizarea pedepsei, solicitând în principal achitarea în baza art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni sau achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât nu a știut că se află în stare de incompatibilitate, iar în subsidiar, reducerea pedepsei și aplicarea unei sancțiuni cu avertisment.

Întrucât la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul C. proc. pen., în baza art. 10 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, Înalta Curte a recalificat calea de atac exercitată de inculpată în aceea de apel.

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile formulate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept astfel cum prevăd dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Inculpata O.V. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de conflict de interese prev. de art. 253

1

alin. (1) C. pen. (1969), reținându-se în sarcina sa că, în calitate de funcționar, public, președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova, aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova, în exercitarea atribuțiilor de serviciu a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru B.R.B., soțul său, semnând certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 6394 din 19 iunie 2008 și documentarele de evaluare medicală, și pentru B.D., fiul său, semnând certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 8129 din 30 iulie 2008 și documentarele de evaluare medicală, cele două persoane încasând până în luna mai 2013 sumele de 13.704 RON și respectiv 13,487 RON, fapte săvârșite în datele de 19 iunie 2008 și 30 iulie 2008.

Sub aspectul situației de fapt, Înalta Curte constată că în fața primei instanțe, inculpata O.V. a uzat de procedura simplificată prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen., recunoscând săvârșirea faptelor imputate prin rechizitoriu și nesolicitând alte probe.

Analizând solicitarea inculpatei.de a se constata că faptele sale sunt lipsite în mod vădit de importanță și că nu a avut cunoștința că se află în conflict de interese, din ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv declarațiile inculpatei, copiile actelor emise de Consiliul Județean Prahova actelor emise de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova, copia contractului individual de muncă al inculpatei nr. 1650 din 01 ianuarie 2005 și cele ale actelor adiționale la acest contract, fișa postului inculpatei și declarația martorei N.G., rezultă că inculpata, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Prahova, avea cunoștință de obligațiile ce-i reveneau în această calitate, acelea de a se abține de la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap ale soțului și ale fiului său.

Semnarea certificatelor de încadrare în grad de handicap și documentele de evaluare medicală pentru soțul și fiul său, a fost făcută de inculpată în cunoștință de cauză și cu încălcarea dispozițiilor art. 79 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite rezultă, din împrejurările în care s-au săvârșit și din calitatea inculpatei, aceea de președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor, cu handicap pentru adulți Prahova, funcție în care ar fi trebuit să dea dovadă de seriozitate, astfel că faptele nu sunt lipsite în mod vădit de importanță pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei în condițiile prevăzute de art. 80 alin. (1) lit. a) din noul C. pen.

În drept, faptele săvârșite de inculpată întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253

1

alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepselor de câte 8 luni închisoare, instanța de fond a avut în vedere împrejurările în care s-au comis faptele, gravitatea deosebită a acestora, circumstanțele personale ale inculpatei, care a dat dovadă de sinceritate dar și faptul că a mai fost condamnată anterior și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, care după aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. sunt cuprinse între 4 luni și 3 ani și 4 luni închisoare. Astfel pedepsele de câte 8 luni închisoare aplicate inculpatei sunt orientate spre minimul special prevăzut de lege, fiind just individualizate.

Examinând hotărârea atacată și prin prisma dispozițiilor art. 5 alin. (1) C. pen., Înalta Curte apreciază că acestea trebuie interpretate și aplicate în sensul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, ceea ce presupune o comparare a prevederilor din ambele coduri și stabilirea aceleia care este mai favorabilă în ansamblul ei, întrucât combinarea de prevederi mai favorabile din legi penale succesive, ar conduce la crezarea unei lex tertia, ceea ce contravine art. 61 din Constituția României care stabilește că Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a țării.

Astfel, infracțiunea prev. de art. 253

1

C. pen. (1969) se regăsește în dispozițiile art. 301 din noul C. pen.

Limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea prev. de art. 253

1

C. pen. (1969) sunt cuprinse între 6 luni și 5 ani închisoare, iar limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prev. de art. 301 C. pen. sunt cuprinse între 1 an și 5 ani închisoare.

Prin aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., limitele de pedeapsă infracțiunea prev. de art. 253

1

alin. (1) C. pen. (1969) se reduc cu o treime, fiind cuprinse între 4 luni închisoare și 3 ani și 4 luni închisoare, iar pentru infracțiunea prev. de art. 301 alin. (1) din noul C. pen. limitele de pedeapsă, reduse în aceeași proporție, sunt cuprinse între 8 luni închisoare și 3 ani și 4 luni închisoare.

Având în vedere pedepsele de câte 8 luni închisoare aplicate inculpatei, se constată că acestea corespund criteriilor de individualizare prev. de art. 74 C. pen. (1969) referitor la limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al infracțiunilor, persoana inculpatei și împrejurările cauzei, reprezentând limita minimă prevăzută de noile dispoziții.

De asemenea, având în vedere normele legale privitoare la concursul de infracțiuni prev. de art. 39 alin. (1) lit. b) din Noul C. pen., care prevede aplicarea unui nou spor de o treime din totalul pedepselor stabilite cât și împrejurarea că dispozițiile art. 81 C. pen. (1969) de care inculpata a beneficiat în baza vechilor dispoziții, nu se mai regăsesc în noile reglementări, Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă inculpatei.

Față de cele menționate, Înalta Curte constată că apelul declarat de inculpată este nefondat, urmând a fi respins în baza art. 421 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Se va lua act că inculpata este arestată în altă cauză.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată apelanta inculpată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata. O.V. împotriva Sentinței penale nr. 111 din 14 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Constată că apelanta inculpată O.V. este arestată în altă cauză.

Obligă apelanta inculpată la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 27 martie 2014.

Procesat de GGC - AM