ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1043/2014

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 1633 din 14 mai 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 6244/2/2012, s-au hotărât următoarele:

"Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Sentinței penale nr. 342 din 11 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe intimatul condamnat persoană transferabilă B.A.D.

Casează sentința penală recurată și reține cauza spre rejudecare.

Stabilește termen în vederea rejudecării cauzei, în noul dosar ce se va forma, la data de 25 iunie 2013.

Dispune efectuarea unei adrese către Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară pentru a se comunica cuantumul total al pedepsei de executat aplicată prin Sentința penală nr. 000037/2008 pronunțată de Judecătoria de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena, respectiv dacă pedeapsa de 1 lună amendă în cotă zilnică de 6 euro a fost achitată sau dacă a fost transformată în zile de închisoare."

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reținut următoarele:

"Prin Sentința din Camera de Consiliu nr. 342 din 11 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe condamnatul persoană transferabilă B.A.D. a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind cererea de transferare a condamnatului B.A.D., pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România.

A recunoscut efectele Sentinței penale nr. 000037/2008, pronunțată de Judecătoria de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena, definitivă la data de 13 mai 2008 și a dispus transferul condamnatului B.A.D., în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani, 6 luni și 15 zile închisoare, într-un penitenciar din România, făcând aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prevenția de la 13 mai 2005 la zi și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei de 13 ani, 6 luni și 15 zile închisoare pe numele inculpatului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin adresa nr. 55840/2010 din 12 iunie 2012, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004 republicată, cererea formulată de Ministerul Justiției al Regatului Spaniei, prin care se solicită transferarea persoanei condamnate B.A.D. (deținut în Centrul Penitenciar Castellon din Spania) într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani și 6 luni închisoare aplicată de instanțele din statul solicitant.

Cererea formulată de autoritățile spaniole a fost însoțită de documentele cerute de art. 6 pct. 2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, respectiv declarația persoanei transferate, în sensul că este de acord cu transferarea, informații privind durata pedepsei, sentința de condamnare, referat privind stadiul executării pedepsei, dispozițiile legale aplicabile.

La data de 3 august 2012, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, privind recunoașterea și punerea în executare a Sentinței penale nr. 000037/2008 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena privind persoana condamnată B.A.D. în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani și 6 luni închisoare, ca urmare a cererii înaintate de autoritățile judiciare din Spania, de transferare a condamnatului într-un penitenciar din România.

Pentru o mai bună administrare a justiției, a fost anexat Dosarul nr. 1934/11-5/2012, întocmit în cauză de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În urma verificărilor efectuate, Ministerul Administrației și Internelor - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a comunicat, prin adresa nr. 3534957 din data de 12 iulie 2012, că numitul B.A.D.

De asemenea, din adresa nr. 1907485/11 din data de 17 iulie 2012 a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte a rezultat că B.A.D. este născut la data de ... 1977, este cetățean român.

S-a constatat că este - astfel - îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată.

Din informațiile și documentele comunicate de statul de condamnare în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate - adoptate la Strasbourg în anul 1983, a rezultat că numitul B.A.D. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 000037/2008 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena la o pedeapsa de 13 ani și 6 luni pentru săvârșirea unei infracțiuni de agresiune sexuală, prevăzută de art. 178, 179 și 180 alin. (1) și (2) din C. pen. spaniol și la pedeapsa cu o lună amendă în cotă zilnică de 6 euro, cu antrenarea răspunderii personale individuale de 1 zi de privare de libertate pentru fiecare două cote zilnice neachitate.

Această hotărâre, fiind definitivă din data 13 mai 2008, s-a reținut astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. b) din Convenția europeană, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. b) din Legea nr. 304/2004 republicată.

Referitor la situația executării pedepsei comunicată de autoritățile spaniole, a rezultat că numitul B.A.D. a fost arestat la data de 13 octombrie 2005, data terminării executării fiind prevăzută pentru 22 aprilie 2019.

În consecință, s-a reținut ca îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată.

În fapt, prin hotărârea de condamnare s-a reținut că, numiții B.A.D., Ș.A.S., G.C.A. și D.V.L., la data de 12 octombrie 2005, în jurul orei 2:00, prin constrângerea părții vătămate R.V., au întreținut relații sexuale cu aceasta.

Examinând materialul cauzei, Curtea a constatat că este îndeplinită condiția dublei incriminări prev. de art. 143 lit. e) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, fapta reținută în sarcina persoanei condamnate B.A.D. având corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunii de viol, prev. art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. român.

Persoana condamnată B.A.D., încarcerată în Centrul Penitenciar Castellon din Spania, a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei pronunțate de autoritățile spaniole, astfel cum rezultă din declarația olografă din data de 25 mai 2010, aflată la dosarul Parchetului.

Pe cale de consecință, a fost îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. d) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptate la Strasbourg și art. 143 lit. d) din Legea nr. 302/2004 republicată.

Împotriva sentinței instanței de fond, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București care a criticat hotărârea atacată arătând că este nelegală, deoarece nu rezultă dacă recunoaște în totalitate Sentința penală nr. 000037/2008 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena privind persoana condamnată B.A.D., și care este pedeapsa de executat în România, față și de neclaritatea datelor cu privire la perioada de arest de dedus din perioada efectiv executată, în condițiile în care nu se lămurește situația pedepsei cu o lună amendă în cotă zilnică de 6 euro, cu antrenarea răspunderii personale individuale de 1 zi de privare de libertate pentru fiecare două cote zilnice neachitate, aplicată de instanța spaniolă, respectiv, dacă zilele amendă au fost transformate în zile de închisoare, sau amenda a fost achitată. în acest sens, între relațiile existente la dosar există neconcordanțe. Mai mult, între "conținutul dispozitivului hotărârii și minutei sunt contradicții, prin menționarea art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. român, iar în dispozitivul hotărârii apare doar art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a.

Examinând cauza prin prisma motivelor de casare invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că recursul promovat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este fondat, urmează a-l admite, pentru cele ce succed:

Astfel, deși instanța a reținut în mod corect că a fost sesizată în vederea recunoașterii și punerii în executare a Sentinței penale nr. 000037/2008 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena privind persoana condamnată B.A.D. în vederea continuării executării pedepsei definitive aplicate acestuia, ca urmare a cererii înaintate de autoritățile judiciare din Spania, de transferare a condamnatului într-un penitenciar din România, se constată inadvertențe, în ceea ce privește cuantumul pedepsei de executat în România, cu referire și influență și asupra perioadei executate, necesar a fi dedusă, dar și asupra datei de sfârșit a executării pedepsei.

Curtea de Apel București a reținut, pe de o parte, că, din informațiile și documentele comunicate de statul de condamnare în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate adoptate la Strasbourg în anul 1983, a rezultat că numitul B.A.D. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 000037/2008 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena, Spania, la o pedeapsa de 13 ani și 6 luni pentru săvârșirea unei infracțiuni de agresiune sexuală, prevăzută de art. 178, 179 și 180 alin. (1) și (2) din C. pen. spaniol și la pedeapsa cu o lună amendă în cotă zilnică de 6 euro, cu antrenarea răspunderii personale individuale de 1 zi de privare de libertate pentru fiecare două cote zilnice neachitate.

Pe de altă parte, în dispozitivul hotărârii a dispus transferul condamnatului B.A.D., în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani, 6 luni și 15 zile închisoare, într-un penitenciar din România, fără a rezulta și fără a se motiva ce reprezintă cele 15 zile de închisoare, respectiv dacă zilele amendă au fost transformate în zile de închisoare, sau amenda a fost achitată.

Luând în considerare caracterul integral devolutiv al recursului în speța de față, Înalta Curte apreciază că motivele de recurs ale parchetului nu justifică pronunțarea unei soluții de casare cu trimitere spre rejudecare, probele putând fi administrate în fața instanței de recurs."

Cauza fiind înregistrată în rejudecare sub numărul de mai sus, Înalta Curte reține că la termenul din 18 martie 2014, la dosar au fost depuse relații de la Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară Internațională, cu privire la pedeapsa amenzii, din care rezultă că autoritățile spaniole au constatat că aceasta nu s-a transformat în zile închisoare, întrucât condamnatul era insolvabil.

Astfel, se constată că este corectă sesizarea, astfel cum a fost formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, privind recunoașterea și punerea în executare a Sentinței penale nr. 000037/2008 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena privind persoana condamnată B.A.D. în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani și 6 luni închisoare, ca urmare a cererii înaintate de autoritățile judiciare din Spania, de transferare a condamnatului într-un penitenciar din România, sesizare care va fi admisă ca atare.

În raport cu înscrisurile înaintate de autoritățile competente, sunt îndeplinite condițiile legale, în sensul că la data primirii cererii de transfer, condamnantul mai avea de executat mai mult de 6 luni din durata pedepsei, există consimțământul acestuia la transfer și este îndeplinită condiția dublei incriminări în sensul că fapta care a atras condamnarea constituie infracțiune, potrivit legii penale române fiind încadrabile la infracțiunea de viol, prev. art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. român.

În condițiile noii legi penale române, în baza art. 65 C. pen. se va aplica persoanei transferabile pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

De asemenea, întrucât din situația executării pedepsei comunicată de autoritățile spaniole, a rezultat că numitul B.A.D. a fost arestat la data de 13 octombrie 2005, data terminării executării fiind prevăzută pentru 22 aprilie 2019, deducerea corectă a perioadei executate nu este de la data de 13 mai 2005, ci de la data de 13 octombrie 2005, la zi.

Văzând și dispozițiile art. 275 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În rejudecare:

Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind transferarea condamnatului B.A.D., în vederea continuării executării pedepsei într-un penitenciar din România.

Recunoaște efectele Sentinței penale nr. 000037/2008 pronunțată de Judecătoria de Primă Instanță și Instrucție nr. 3 din Requena, Regatul Spaniei, definitivă la data de 13 mai 2008.

Dispune transferarea condamnatului B.A.D. în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani și 6 luni închisoare, într-un penitenciar din România.

În baza art. 65 C. pen. aplică persoanei transferabile pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa aplicată perioada deja executată de la 13 octombrie 2005 la 24 martie 2014.

Dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei de 13 ani și 6 luni închisoare, pe numele persoanei transferabile B.A.D.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 martie 2014.

Procesat de GGC - AS