ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5929/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Hotărârea primei instanței. Prin Sentința nr. 40 din 26 ianuarie 2011, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale a Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași, respingând, totodată și acțiunea formulată de reclamanta SC P.C.P.S. SRL în contradictoriu cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași. Pentru a respinge excepția lipsei capacității procesuale pasive a O.J.P.D.R.P. Iași, instanța a avut în vedere că în materia contenciosului administrativ capacitatea procesuală de folosință se analizează în strânsă legătură cu capacitatea de a emite acte administrative.

În speță, prima instanță a reținut că pârâtul a fost legal investit cu analiza proiectului depus de către reclamantă care s-a pronunțat asupra eligibilității lui, emițând în acest sens un act administrativ. Pe fond, prima instanță a constatat că reclamanta a depus la dosarul cererii de finanțare nr. F31202091240053, proiectul „Achiziția de utilaje în vederea prestării de servicii conexe agriculturii și închiriere pentru SC P.C.P.S. SRL din localitatea Plugari, județul Iași”, iar în urma analizării criteriilor de selecție, proiectul a primit un punctaj de 60 de puncte, fiind astfel inclus în lista proiectelor eligibile, dar fără finanțare. Reclamanta a formulat contestație privind punctajul acordat proiectului depus spre finanțare, solicitând reevaluarea proiectului prin recalcularea punctajului pentru criteriul de selecție S2 „proiecte prin care activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă per 25.000 euro investiții”.

Raportat la documentația existentă la dosar și la cele reținute de pârâta A.P.D.R.P. în urma soluționării contestației, prima instanță a apreciat că soluția adoptată de către autoritățile publice pârâte este pe deplin justificată, în sensul că reclamanta nu a reușit să justifice necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării și întreținerii utilajelor la care face referire în proiect. Pe de altă parte, datorită caracterului sezonier al activităților agricole ce se vor desfășura (cca. 3 luni pe an) în mod corect s-a reținut că nu se justifică angajarea pe toată perioada anului a întregului personal la care se face vorbire în documentație (tractoriști, mecanic și contabil). În altă ordine de idei, fiind vorba de utilaje noi nu se justifică angajarea unui mecanic specializat având în vedere și faptul că toate aceste utilaje sunt în perioada de garanție iar service-ul este asigurat de producător.

În plus în memoriul justificativ, prima instanță a reținut că nu sunt prezentate nici un fel de informații din care să rezulte faptul că urmează a se desfășura și activități specifice unui atelier mecanic dotat corespunzător într-un spațiu destinat exclusiv acestui scop. 2. Recursul reclamantei. Împotriva acestei sentințe, precum și a încheierii de ședință din 19 ianuarie 2011, a declarat recurs reclamanta SC P.C.P.S. SRL invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu a fost justificată necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării și întreținerii utilajelor cuprinse în proiect, în condițiile în care locurile de muncă pe care Ie presupunea implementarea și derularea activității propuse prin proiect, erau absolut necesare. În ceea ce privește încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2011, considerând că în mod greșit instanța a procedat la respingerea solicitării cuprinse la punctul 2 al Notei de probe, constând în depunerea de către pârâte a documentației integrale aferente proiectului înregistrat de SC C.P.S.

SRL sub nr. F312M0209 124 00044 la licitația de proiecte Măsura 312 sesiunea 2 din 09 noiembrie 2009, proiect ce a fost selectat spre finanțare de către autoritățile pârâte în urma contestației formulate de această societate. Arată că teza probatorie aferentă solicitării acestor documente a constat în împrejurarea că, proiectul propus spre finanțare de SC C.P.S. SRL este identic din punct de vedere al tuturor parametrilor cu proiectul propus spre finanțare de reclamantă și cu toate acestea, soluția adoptată de autoritatea finanțatoare în cele două situații a fost diferită: proiectul SC C.P.S. SRL a fost selectat spre finanțare, în timp ce proiectul reclamantei a fost respins. 3. Apărarea intimatei-pârâte.

Prin întâmpinarea depusă la 12 octombrie 2011 intimata-pârâtă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a solicitat respingerea recursului ca nefondat si menținerea ca temeinică și legală a Deciziei nr. 40 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, din data de 26 ianuarie 2011, precum și a dispozițiilor înscrise în încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2011. Arată că reclamanta nu a reușit să justifice necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării și întreținerii utilajelor aferente proiectului iar referitor la încheierea de ședință din 19 ianuarie 2011, susține că în mod corect prima instanță a respins proba în prezenta speță, fiind vorba despre alt beneficiar și altă documentație de justificare a necesității proiectului.

II. Considerentele Înaltei Curți, asupra recursului. Recursul este nefondat. 1.1. În mod corect instanța de fond a reținut că evaluarea Dosarului cererii de finanțare a Recurentei și respectiv reevaluarea acestuia de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul M.A.D.R., reevaluare ce a avut loc ca urmare a contestației formulate de Recurentă s-a efectuat potrivit prevederilor legale.

Astfel pentru criteriul S2 punctajul o puncte, a fost acordat deoarece în Memoriul justificativ, la pct. 3.2 „Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției, reclamanta a înscris exclusiv „ Prin implementarea proiectului se vor crea 8 locuri noi de muncă, astfel: 4 tractoriști, 1 mecanic întreținător, 1 contabil, 1 paznic - 1 administrator”, așa cum se arată de altfel și în cererea de recurs, neprezentând argumente convingătoare prin care să justifice necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării și întreținerii utilajelor la care se face referire în proiect.

În aceste condiții se constată că dreptul de apreciere al autorității publice chemate în judecată a fost exercitat în cadrul limitelor competenței prevăzute de lege, astfel comisia de soluționare a contestațiilor, pe baza acestor informații cuprinse în documentele prezentate de reclamantă, a menținut punctajul acordat motivând că reclamanta a supradimensionat locurile de muncă direct productive în raport cu utilajele propuse a fi achiziționate, creând artificial condițiile necesare îndeplinirii acestui criteriu.

Înalta Curte, în acord cu soluția primei instanțe reține ca fiind corect raționamentul intimatei-pârâte care în întâmpinare arată că într-o economie reală nici o societate cu un management rentabil nu își permite să angajeze 8 persoane pentru a deservi două tractoare, indiferent câte accesorii s-ar atașa acestora (utilaje agricol, respectiv 4 mecanici agricoli, și aceasta cu atât mai mult cu cât afirmația cu privire la îndeplinirea unui anumit criteriu de selecție, respectiv invocarea înființării unui anume număr de locuri noi de muncă, trebuie prezentată fundamentat în Studiul de fezabilitate - pentru proiectele care presupun lucrări de construcții montaj/Memoriu justificativ - pentru proiectele care privesc achiziții simple, arătându-se expres necesitatea și oportunitatea creării acestor locuri de muncă, utilizarea eficientă a investițiilor, modul de realizare a acestora, astfel încât prin măsura de sprijin să se poată realiza atât indicatorii de impact cât și toate obiectivele propuse și aprobate de Comisia Europeană în cadrul P.N.D.R.

Referitor la Încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2011 prin care Instanța de fond a respins solicitarea reclamantei de a depune ca probă o documentație a unui proiect aparținând SC C.P.S. SRL care fusese selectat și declarat eligibil pentru finanțare, proiect aflat în situație identică cu cel depus de reclamantă critica este nefondată deoarece așa cum s-a motivat proba nu era utilă, fiind vorba de o procedură diferită care viza un alt beneficiar și altă documentație prin care se justifică necesitatea proiectului acestuia. Mai mult recurenta-reclamantă nu a reușit să demonstreze respectarea tuturor criteriilor de eligibilitate și selecție, precum și cea de a prezenta documente în acest sens, proiectul depus de aceasta primind un punctaj de 60 puncte și inclus în lista proiectelor eligibile dar fără finanțare și nu se poate prevala de o situație eventual asemănătoare pentru acoperirea criteriilor legale.

2. Temeiul legal al soluției din recurs. În consecință, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta-recurent a fost respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC P.C.P.S. SRL împotriva Sentinței nr. 40 din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2011.