ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5855/2011

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secția civilă, reclamantul D.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Guvernul României, întreruperea termenului de prescripție de 3 ani a dreptului de pensie și obligarea Ministerului Apărării Naționale la recalcularea pensiei în baza Legii nr. 90/2007 și la plata sumelor astfel rezultate.

Ulterior, reclamantul a depus cerere completatoare, prin care a arătat că înțelege să solicite și - să se stabilească nelegalitatea Legii nr. 119/2010, plata de daune materiale în cuantum de 2.000 RON și daune morale în același cuantum; - să se constate nulitatea și suspendarea art. 4 lit.e), h) și art. 8 lit. a), h) și i) din Ordinul nr. 101 din 23 august 2010 al Ministerului Apărării Naționale, pentru aplicarea Legii nr. 119/2010; - să se constate nelegalitatea și nulitatea art. 1, 4 și 7 din O.U.G. nr. 1/2001, precum și nelegalitatea O.U.G. nr. 107/2010. Prin sentința nr. 1034 din 14 iunie 2011, Tribunalul Bacău, secția civilă, a disjuns capetele de cerere privind: - nulitatea și suspendarea art. 4 lit. e), h) și art. 8 lit. a), h), și i) din Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. 101/2010; - anularea și suspendarea art. 1, 4 și 7 din O.U.G.

nr. 1/2001; - nelegalitatea, suspendarea și anularea O.U.G. nr. 107/2010, și a declinat competența de soluționare a acestora Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că, având în vedere dispozițiile art. 6 alin. (2) coroborate cu art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Bacău este competentă să soluționeze capetele de cerere prin care reclamantul a solicitat să se constate nulitatea și suspendarea art. 4 lit. e), h) și art. 8 lit. a), h) și i) din Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. 101/2010, anularea și suspendarea art. 1, 4 și 7 din O.U.G. nr. 1/2001, conform art. 10 din Legea nr. 554/2004.

La rândul său, prin sentința nr. 140 din 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secția civilă, constatând ivit conflictul de competență. Curtea de apel a constatat că prin cererile depuse, reclamantul a solicitat suspendarea executării Legii nr. 119/2010 până la judecarea pe fond a cauzei și stabilirea neconstituționalității acesteia; - să se stabilească neconstituționalitatea art. 1, 4, 7 din O.U.G.

nr. 1/2011; - să se stabilească neconstituționalitatea art. 4 lit. e), h) și art. 8 lit. e), h) și i) din Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. 101/2010 și să se constate contrarietatea acestui ordin cu regulamentele militare, Statutului cadrelor militare, C. muncii, Legii nr. 19/2000 și Legii contabilității; - să se stabilească neconstituționalitatea, în parte, a art. 1 din O.U.G. nr. 107/2010 și suspendarea acestuia până la judecata pe fond a cauzei.

S-a mai arătat în considerentele hotărârii Curții de apel că din analiza prevederilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 rezultă, pe de o parte, că instanța de contencios nu poate soluționa ea însăși excepția de neconstituționalitate a textelor de lege din legi sau ordonanțe, iar pe de altă parte că instanța de contencios administrativ nu este competentă să trimită spre soluționare excepții de neconstituționalitate a prevederilor din legi sau ordonanțe, dacă acestea nu ajută și nu au ca scop soluționarea acțiunii reclamantului pe fond.

Prin urmare, Curtea de apel a constatat că față de obiectul acțiunii, respectiv recalcularea pensiei și de prevederile speciale ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 și care face trimitere expresă la prevederile Legii nr. 19/2000, Tribunalul Bacău este competent de a anula deciziile de pensionare sau de recalculare, astfel că această competență specială de a cenzura aceste acte administrative (deciziile de recalculare) atrage indubitabil și competența de a trimite spre competentă soluționare Curții Constituționale excepțiile de neconstituționalitate ridicate în speță și de care depinde soluționarea pricinii pe fondul acesteia.

Curtea de apel a reținut că art. 10 din Legea nr. 554/2004 indicat de instanța de fond în motivarea „disjungerii” și declinării de competență, nu este aplicabil în speță, instanțele de contencios nefiind competente să se pronunțe asupra excepțiilor de neconstituționalitate a prevederilor din legi sau ordonanțe Referitor la ordinul a cărui „neconstituționalitate” s-a invocat de către reclamant, Curtea de apel a constatat că instanța de fond nu a motivat, așa cum prevede expres art. 4 din Legea nr. 554/2004 pentru a putea fi considerată o excepție de nelegalitate, legătura dintre nelegalitatea acestui act administrativ emis de o autoritate centrală și soluționarea pe fond a cererii cu care această instanță a fost învestită în mod legal.

Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), 21, 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii. Obiectul principal al cererii de chemare în judecată constă în obligarea pârâților la recalcularea pensiei și la plata sumelor astfel rezultate, reclamantul solicitând să se constate și neconstituționalitatea art. 1, 4, 7 din O.U.G. nr. 1/2011, în parte a art. 1 din O.U.G. nr. 107/2010.

Ordonanțele și ordonanțele de urgență fac parte, conform art. 108 din Constituția României, din categoria actelor care se emit de Guvernul României, au caracter de lege și sunt adoptate de Guvern în temeiul legii de abilitare care presupune o delegare temporară a competențelor legislative ale Parlamentului către Guvern, astfel că nu sunt acte administrative în sensul definit de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu sunt emise în vederea executării legii sau a executării în concret a legii. Legile și ordonanțele Guvernului sunt supuse controlului de constituționalitate conform art. 146 lit. e) din Constituția României prin sesizarea Curții Constituționale, în cazul ordonanțelor examinându-se numai constituționalitatea lor.

Tribunalul Bacău a disjuns capetele de cerere privind nulitatea și suspendarea art. 4 lit. e), h) și art. 8 lit. a), h), și i) din Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. 101/2010, anularea și suspendarea art. 1, 4 și 7 din O.U.G. nr. 1/2001, nelegalitatea, suspendarea și anularea O.U.G. nr. 107/2010 și a declinat competența de soluționare a acestora Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca urmare a propriei calificări date acțiunii reclamantului, pe care a socotit-o circumscrisă prevederilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Art. 9 din Legea nr. 554/2004 prevede, pe de o parte, că acțiunea persoanei vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului trebuie însoțită de excepția de neconstituționalitate și, pe de altă parte, că excepția de neconstituționalitate este supusă condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Înalta Curte constată că, după cum a reținut și Curtea de Apel Bacău, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 care face trimitere expresă la prevederile Legii nr. 19/2000, Tribunalul Bacău este competent să cenzureze deciziile de recalculare a pensiei emise de autoritățile publice competente, motiv pentru care tot Tribunalul Bacău este competent de a trimite spre competentă soluționare Curții Constituționale excepțiile de neconstituționalitate ridicate în speță.

Prin urmare, Înalta Curte constată că Tribunalul Bacău este instanță competentă potrivit art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., să soluționeze litigiul în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul D.C., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Guvernul României, în favoarea Tribunalului Bacău, secția civilă, litigii de muncă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2011.