ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 928/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 928/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Constanța, secția
comercială, prin sentința civilă nr. 8365/ COM din 7 decembrie 2006, a admis
acțiunea formulată de reclamanta SC I. SA cu sediul social în Medgidia, județul
Constanța, în contradictoriu cu pârâta SC N.S.B. SRL cu sediul social în Medgidia,
județul Constanța, în sensul că a dispus evacuarea pârâtei de pe terenul în
suprafață de 142,5 m.p. situat în zona preuzinală a SC I. SA și obligarea ei la
ridicarea construcțiilor provizorii amplasate pe acest teren.
De asemenea, a mai fost
obligată pârâta și la plata sumei de 318,30 Ron reprezentând cheltuieli de
judecată în favoarea reclamantei.
Instanța de fond a reținut,
în principal, că prin contractul de închiriere nr. 268 din 20 ianuarie 2005
locatoarea SC I. SA a încredințat pârâtei locatare SC N.S.B. SRL folosința
terenului în suprafață de 142,5 m.p., situat în zona preuzinală a reclamantei,
pentru desfășurarea activității comerciale de alimentație publică, pe perioada
1 ianuarie 2005 – 30 iunie 2005.
În contract a fost stipulat,
la art. 10 lit. e), că la încetarea duratei locațiunii, locatara va restitui
terenul închiriat, în starea în care l-a primit.
Prin acte adiționale,
părțile au consimțit asupra prelungirii contractului până la data de 30 iunie
Reclamanta a comunicat pârâtei, prin adresa nr. 2650 din 26 iulie 2006,
că la data de 30 iunie 2006 contractul a încetat de drept.
Pârâta nu a depus
întâmpinare.
Curtea de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, prin
decizia civilă nr. 76/ COM din 26 martie 2007, a respins excepția anulării
apelului, ca netimbrat, și a respins apelul pârâtei SC N.S.B. SRL Medgidia
împotriva sentinței civile nr. 8365/ COM din 7 decembrie 2006 pronunțată de
Tribunalul Constanța, secția comercială, în dosarul nr. 1609/118/2006
(5710/COM/2006).
Pentru a decide astfel,
instanța de apel a preluat, în esență toate argumentele reținute de prima
instanță în fundamentarea soluției de admitere a acțiunii reclamantei.
Împotriva deciziei civile nr.
76/ COM din 26 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,
maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs
pârâta SC N.S.B. SRL, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și
netemeinicie, solicitând admiterea recursului, deoarece au fost încălcate
principiile fundamentale ale contradictorialității, oralității și dreptului la
apărare, pârâta având angajat un avocat care din motive medicale nu a putut fi
prezent la dezbaterea cauzei în fond. De asemenea, în speță, nu este admisibilă
evacuarea, chiriașii au devenit posesorii nelegitimi ai terenului, chiria a
fost permanent plătită, intervenind tacita relocațiune pe o durată
nedeterminată, iar pe teren se află construcții cu caracter definitiv având
destinația de spații comerciale.
Intimata reclamantă SC I. SA
a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut în
principal nulitatea recursului în condițiile art. 302
1
C. proc. civ.
și în subsidiar respingerea ca nefondat.
Înalta Curte, analizând materialul
probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în
cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca
nefondat recursul pârâtei, pentru următoarele considerente.
Prin cererea de chemare în
judecată reclamanta SC I. SA a solicitat evacuarea pârâtei de pe terenul în
suprafață de 142,5 m.p. închiriat în baza contractului de închiriere nr. 268
din 20 octombrie 2005 și ulterior prelungit prin actele adiționale nr. 2743 din
27 iulie 2005 și nr. 426 din 3 februarie 2006, având în vedere că perioada de
închiriere a expirat la data de 30 iunie 2006, vizând și ridicarea
construcțiilor provizorii amplasate pe acesta.
Atât instanța de fond cât și
cea de apel, au interpretat corect întinderea drepturilor și obligațiilor
asumate reciproc de părți conform contractului de închiriere și actelor
adiționale, dând eficiență juridică art. 10 lit. e) care prevede în sarcina
chiriașului obligația ca la sfârșitul contractului să restituie terenul
închiriat în starea corespunzătoare în care l-a primit.
Mai mult, reclamanta, prin
adresa nr. 2264 din 27 iunie 2006 a adus la cunoștință pârâtei hotărârea
Consiliului de Administrație și a Adunării Generale a Acționarilor de a vinde
terenul către o altă societate comercială.
Din verificarea
documentației existente la dosar, respectiv certificatul de urbanism nr. 45 din
19 aprilie 1994 și autorizația de construcție nr. 236 din 2 octombrie 1995
eliberate de Primăria municipiului Medgidia, construcțiile edificate pe terenul
închiriat au caracterul de construcții provizorii, astfel că nu pot fi primite
apărările recurentei care a invocat în motivele de recurs o altă situație decât
cea descrisă anterior.
Pârâtei SC N.S.B. SRL nu i-a
fost încălcat dreptul la apărare, întrucât, prin cererea depusă, la data de 30
noiembrie 2006, av. S.G., a solicitat un termen, precizând că din motive
personale nu poate participa la judecarea cauzei cu termen la 30 noiembrie
2006, toate aceste împrejurări neputând fi circumscrise dispozițiilor art. 156 C.
proc. civ. Instanța nu poate acorda termen decât pentru motive temeinice, iar
amânarea pronunțării pentru data de 7 noiembrie 2007 nu a adus nici un
prejudiciu părții care o invocă. De remarcat că în faza procesuală a fondului
pârâta nu a făcut dovada că are asigurată asistența juridică, la dosar lipsind
împuternicirea avocațială a persoanei care a avut amânarea cauzei.
Este de necontestat că art. 6
pct. 1 din C.E.D.O. consacră, într-o largă accepție, asigurarea și
recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a fi respectate
drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod
echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o
instanță independentă și imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra
încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. În soluționarea
cauzei au dovedit pe deplin că au respectat cu rigurozitate spiritul european
al echității juridice, ținând cont de toate garanțiile conferite privitoare atât
la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate și al egalității
armelor în procesul civil.
În temeiul art. 274 C. proc.
civ., urmează a obliga recurenta la plata sumei de 800 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Pentru aceste rațiuni
urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC N.S.B. SRL cu
sediul în Medgidia, împotriva deciziei civile nr. 76/ COM din 26 martie 2007
pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială
de contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nici una din
cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâta SC N.S.B. SRL Medgidia, împotriva deciziei nr. 76/ COM din 26 martie
2007, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la 800 lei
cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința
publică, astăzi 6 martie 2008.