ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 928/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința civilă nr. 8365/ COM din 7 decembrie 2006, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC I. SA cu sediul social în Medgidia, județul Constanța, în contradictoriu cu pârâta SC N.S.B. SRL cu sediul social în Medgidia, județul Constanța, în sensul că a dispus evacuarea pârâtei de pe terenul în suprafață de 142,5 m.p. situat în zona preuzinală a SC I. SA și obligarea ei la ridicarea construcțiilor provizorii amplasate pe acest teren. De asemenea, a mai fost obligată pârâta și la plata sumei de 318,30 Ron reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

Instanța de fond a reținut, în principal, că prin contractul de închiriere nr. 268 din 20 ianuarie 2005 locatoarea SC I. SA a încredințat pârâtei locatare SC N.S.B. SRL folosința terenului în suprafață de 142,5 m.p., situat în zona preuzinală a reclamantei, pentru desfășurarea activității comerciale de alimentație publică, pe perioada 1 ianuarie 2005 – 30 iunie 2005. În contract a fost stipulat, la art. 10 lit. e), că la încetarea duratei locațiunii, locatara va restitui terenul închiriat, în starea în care l-a primit. Prin acte adiționale, părțile au consimțit asupra prelungirii contractului până la data de 30 iunie 2006. Reclamanta a comunicat pârâtei, prin adresa nr. 2650 din 26 iulie 2006, că la data de 30 iunie 2006 contractul a încetat de drept.

Pârâta nu a depus întâmpinare. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 76/ COM din 26 martie 2007, a respins excepția anulării apelului, ca netimbrat, și a respins apelul pârâtei SC N.S.B. SRL Medgidia împotriva sentinței civile nr. 8365/ COM din 7 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția comercială, în dosarul nr. 1609/118/2006 (5710/COM/2006). Pentru a decide astfel, instanța de apel a preluat, în esență toate argumentele reținute de prima instanță în fundamentarea soluției de admitere a acțiunii reclamantei. Împotriva deciziei civile nr. 76/ COM din 26 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs pârâta SC N.S.B.

SRL, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, deoarece au fost încălcate principiile fundamentale ale contradictorialității, oralității și dreptului la apărare, pârâta având angajat un avocat care din motive medicale nu a putut fi prezent la dezbaterea cauzei în fond. De asemenea, în speță, nu este admisibilă evacuarea, chiriașii au devenit posesorii nelegitimi ai terenului, chiria a fost permanent plătită, intervenind tacita relocațiune pe o durată nedeterminată, iar pe teren se află construcții cu caracter definitiv având destinația de spații comerciale. Intimata reclamantă SC I. SA a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut în principal nulitatea recursului în condițiile art. 302 1 C. proc.

civ. și în subsidiar respingerea ca nefondat. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul pârâtei, pentru următoarele considerente. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta SC I. SA a solicitat evacuarea pârâtei de pe terenul în suprafață de 142,5 m.p. închiriat în baza contractului de închiriere nr. 268 din 20 octombrie 2005 și ulterior prelungit prin actele adiționale nr. 2743 din 27 iulie 2005 și nr. 426 din 3 februarie 2006, având în vedere că perioada de închiriere a expirat la data de 30 iunie 2006, vizând și ridicarea construcțiilor provizorii amplasate pe acesta.

Atât instanța de fond cât și cea de apel, au interpretat corect întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc de părți conform contractului de închiriere și actelor adiționale, dând eficiență juridică art. 10 lit. e) care prevede în sarcina chiriașului obligația ca la sfârșitul contractului să restituie terenul închiriat în starea corespunzătoare în care l-a primit. Mai mult, reclamanta, prin adresa nr. 2264 din 27 iunie 2006 a adus la cunoștință pârâtei hotărârea Consiliului de Administrație și a Adunării Generale a Acționarilor de a vinde terenul către o altă societate comercială.

Din verificarea documentației existente la dosar, respectiv certificatul de urbanism nr. 45 din 19 aprilie 1994 și autorizația de construcție nr. 236 din 2 octombrie 1995 eliberate de Primăria municipiului Medgidia, construcțiile edificate pe terenul închiriat au caracterul de construcții provizorii, astfel că nu pot fi primite apărările recurentei care a invocat în motivele de recurs o altă situație decât cea descrisă anterior. Pârâtei SC N.S.B. SRL nu i-a fost încălcat dreptul la apărare, întrucât, prin cererea depusă, la data de 30 noiembrie 2006, av. S.G., a solicitat un termen, precizând că din motive personale nu poate participa la judecarea cauzei cu termen la 30 noiembrie 2006, toate aceste împrejurări neputând fi circumscrise dispozițiilor art. 156 C. proc.

civ. Instanța nu poate acorda termen decât pentru motive temeinice, iar amânarea pronunțării pentru data de 7 noiembrie 2007 nu a adus nici un prejudiciu părții care o invocă. De remarcat că în faza procesuală a fondului pârâta nu a făcut dovada că are asigurată asistența juridică, la dosar lipsind împuternicirea avocațială a persoanei care a avut amânarea cauzei. Este de necontestat că art. 6 pct. 1 din C.E.D.O. consacră, într-o largă accepție, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

În soluționarea cauzei au dovedit pe deplin că au respectat cu rigurozitate spiritul european al echității juridice, ținând cont de toate garanțiile conferite privitoare atât la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate și al egalității armelor în procesul civil. În temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă. Pentru aceste rațiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC N.S.B. SRL cu sediul în Medgidia, împotriva deciziei civile nr. 76/ COM din 26 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nici una din cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC N.S.B. SRL Medgidia, împotriva deciziei nr. 76/ COM din 26 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta la 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 6 martie 2008.