ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.01.2013

ÎCCJ, Secția I civilă

HOTĂRÂRE
29.01.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând,

conform art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cauzei civile de față;

În drept,

potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (2)

din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., începând cu

data de 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată

în 4 secții: Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală și Secția de

contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și Secțiile

Unite, cu competență proprie.

În lipsa

unor norme de competență materială (care nu se confundă cu normele de

organizare judiciară) prin care să se statueze în sensul că doar anumite

categorii de cauze ar fi date în competența uneia dintre secțiile civile care

funcționează la nivelul aceleiași instanțe, sintagma cu competență proprie prevăzută

de dispoziția legală menționată distinge, în mod evident, între competențele

proprii și comune ale celor două secții civile și competențele celorlalte

secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și competența

completelor de 5 judecători.

Alocarea

unor competențe specializate, distinct de competențele comune, completelor de

judecată ce funcționează la nivelul celor două secții civile, începând cu data

de 1 octombrie 2011 și până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până

la data de 13 aprilie 2012 și mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a

realizat prin Hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere

al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit

Anexei 1 la hotărârea menționată (anexă care cuprinde regulile de înregistrare

și repartizare a dosarelor între Secția I Civilă și Secția a II-a Civilă, după

data de 1 octombrie 2011),

în

cadrul în cadrul Secției I civilă funcționează complete specializate pentru

soluționarea dosarelor având ca obiect cererile formulate în materia Legii nr.

10/2001 (ID 3460), în materia exproprierii (ID 3590) și în materia revendicării

(ID 3960; ID 3970 și ID 4200), precum și în soluționarea dosarelor având ca

obiect cererile în materia proprietății intelectuale (ID 6600; ID 6610; ID

6630; ID 6640; ID 6650; ID 6660; ID 6680 și ID 6690).

În cadrul

Secției a II-a civile funcționează complete specializate pentru soluționarea

dosarelor având ca obiect raporturile juridice privind societățile comerciale,

raporturile juridice dintre profesioniști, obligațiile născute din legi

speciale, printre acestea fiind enumerată și acțiunea în concurența neloială

Prin Anexa nr.

l la Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție

nr.8 din 5 aprilie 2012 s-au adus modificări Anexei I la Hotărârea Colegiului

de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.10 din 22 septembrie

2011, însă aceste modificări nu au vizat competența Secției a II-a civile de a

soluționa acțiunea în concurență neloială.

În

speță, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a

civilă, sub nr. 28989/3/2009, la data de 06 iulie 2009, reclamantele SC S. SA,

și F. România au solicitat în contradictoriu cu pârâta SC E.F. SA ca, prin

hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei să înceteze de

îndată faptele de concurență neloială constând în folosirea pentru

comercializarea produselor sale „N.

,

a unui ambalaj purtând însemne identice sau similare celui în care sunt

comercializate produsele „R.” aparținând reclamantelor (...).

Prin

sentința civilă nr. 1913 din 14 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București,

secția a IV-a civila, în Dosarul nr. 28989/3/2009 a respins acțiunea

reclamantelor, ca inadmisibilă, tribunalul reținând că, dacă s-ar admite

judecarea unei acțiuni în concurență neloială înaintea judecării unei acțiuni

în anularea înregistrării desenului industrial, s-ar ajunge la situația în care

titularul unui desen industrial înregistrat în mod valabil nu s-ar putea bucura

de drepturile conferite de desenul industrial, fără ca acesta să fi fost anulat

și fără ca valabilitatea înregistrării să fi fost vreodată contestată,

reclamantele având, așadar, la dispoziție acțiunea în anularea desenului

industrial, acțiunea în concurență neloială având ca obiect interzicerea

folosirii ambalajului înregistrat ca desen putând fi introdusă doar ulterior

soluționării acțiunii în anulare.

Prin decizia

nr.254/ A din 27 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă

și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și

asigurări sociale, în majoritate, a admis apelul declarat de reclamante

împotriva sentinței civile nr. 1913 din 14 decembrie 2010 pronunțată de

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 28989/3/2009, a

anulat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a

decide astfel, instanța de apel a reținut că deși natura cererii de chemare in

judecata a fost corect identificata ca fiind una in concurenta neloială,

acțiunea reclamantelor a fost greșit respinsă ca inadmisibilă, deoarece in

materia concurentei neloiale, răspunderea penala si, implicit, cea civila pot

fi antrenate chiar in măsura in care folosirea cu caracter ilicit privește

mărci ori desene sau modele înregistrate, in măsura in care aceasta folosire

este de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant,

in analiza acțiunii tribunalul raportându-se in principal la alte elemente

decât cele invocate de reclamanta ca reprezentând fapta de concurenta neloiala

a paratei.

Așa fiind, se

constată, în raport de cele statuate prin Anexa nr. I la Hotărârea Colegiului

de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10 din 22 septembrie

2011 că obiectul cauzei - acțiune în concurență neloială - se circumscrie

competenței specializate alocate Secției a II-a Civile, pe rolul căreia cauza a

și fost înregistrată inițial, această instanță fiind competentă să soluționeze

recursurile declarate de pârâta SC E.F. SA Păntășești împotriva deciziei nr.254/

A din 27 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări

sociale.

Având în

vedere considerentele arătate, completul de judecată al Secției a II-a civile

este specializat să judece cauza în concordanță cu prevederile Anexei la

Hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți

de Casație și Justiție, așa încât dosarul urmează a fi scos de pe rolul Secției

I civile și trimis, spre competentă soluționare, Secției a II-a civile.

Scoate de pe

rolul Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție cauza având ca

obiect recursurile declarate de pârâta SC E.F. SA Păntășești împotriva deciziei

nr.254/ A din 27 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IX-a

civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și

asigurări sociale, și o trimite, spre soluționare, Secției a II-a Civile a Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă