ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 465/2015

Asupra

cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin

Decizia nr. 2 din 07 ianuarie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă,

s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare a Deciziei nr. 3586 din 30

octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr.

1791/120/2012, formulată de contestatorul N.F., reținându-se în considerentele

hotărârii, în esență, faptul că, în condițiile în care nemulțumirile exprimate

pe calea contestației nu se referă la omiterea cercetării vreunui motiv de

recurs, ci vizează pretinse greșeli de judecată săvârșite de instanța de recurs

cu ocazia judecării recursului, nu sunt incidente dispozițiile art. 318 C.

proc. civ.

Împotriva

acestei decizii a formulat cerere de revizuire N.F., invocând, în drept,

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ..

Examinând

cererea de revizuire, în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din

oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 137

alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă

definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri

dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere în

cazurile prevăzute în mod expres și limitativ de pct. 1 - 9 ale textului de

lege invocat.

Din

formularea textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce

pot fi atacate cu revizuire este limitativă și, prin urmare, nu este admisibilă

formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile

judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.,

deoarece, în alt fel, s-ar ajunge să se încalce principiul legalității căii de

atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este

prevăzută de lege și în condițiile impuse de aceasta.

Cum,

în speță, hotărârea atacată este dată în cadrul unei contestații în anulare, ce

a fost respinsă ca inadmisibilă, aceasta nu este, în nici un caz, o hotărâre ce

evocă fondul, nefiind supusă, prin urmare, căii de atac a revizuirii.

Condiția

ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de

caracterul acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare,

prin care se cere instanței de judecată care a soluționat fondul unui proces să

revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă,

s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.

Prin

urmare, constatându-se că, în speță, prin decizia ce se tinde a fi revizuită,

s-a respins o cerere de contestație în anulare, se reține că o asemenea

hotărâre nu face parte din cele pentru care legiuitorul a prevăzut calea

extraordinară de atac a revizuirii, situație în raport de care analizarea altor

condiții specifice, reglementate de cazul de revizuire invocat, devine inutilă.

Așa

fiind, în considerarea celor ce preced, cererea de revizuire formulată de

revizuentul N.F. urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

Urmare

a soluționării cererii de revizuire, se va respinge cererea de suspendare a

executării Deciziei nr. 2 din 07 ianuarie 2014 a Curții de Apel Ploiești,

secția I civilă, formulată de revizuentul N.F., ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul N.F. împotriva

Deciziei nr. 2 din 07 ianuarie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

Respinge,

ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 17 februarie 2015.

Procesat

de GGC - GV