ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5023/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de sesizare a instanței, revizuenta I.M.R. a solicitat în contradictoriu cu intimata P.C., revizuirea Deciziei civile nr. 416 din 10 martie 2009 pentru următoarele motive: În anul 2004 s-a format Dosarul nr. 13637/2004 la Judecătoria Sectorului 3, la data de 28 octombrie 2004. Nu cunoaște faptul formării Dosarului nr. 13287/301/2004 care a fost menținut până la curtea de apel. La data de 26 ianuarie 2006 s-a pronunțat sentința civilă la Judecătoria Sectorului 3 București, atacată de toate părțile. La data de 5 aprilie 2006 a fost înregistrată la secția a IV-a civilă, a Tribunalului București apel, iar la data de 18 mai, apare mențiunea soluționat, alături de alte două date trecute la rubrica pronunțare, instanța respingând apelul ca nefondat.

Prin aceste căi de atac au fost încălcate: principiul egalității părților în proces; principiul contradictorialității; principiul oralității; s-a schimbat obiectul cauzei; a fost greșit aplicată legea; greșit Înalta Curte de Casație și Justiție a declinat judecata cauzei secției civile, a Curții de Apel București care deja pronunțase o soluție de respingere i-au fost ignorate probele din dosar, nu există identitate între minută și dispozitiv chiar începând de la instanța de fond. Solicită admiterea cererii. La termenul din 9 iunie recurenta a formulat în scris precizări referitoare la temeiul juridic al cererii de revizuire și sesizare a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 322 pct. 1 C. proc.

civ. Astfel cu privire la temeiul cererii de revizuire recurenta a indicat dispozițiile art. 322 pct. 1, 2 și 5 C. proc. civ. constând în următoarele: Motivarea cererii pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. Intimata P.I.C. a investit la 28 octombrie 2007 Judecătoria sectorului 3 București cu o acțiune prin care a solicitat ieșirea din indiviziune asupra terenului și spațiilor comune aferente imobilului din sector 3, în suprafață de 346,47 mp, stabilirea unui drept de servitute, obligarea la plata contravalorii lipsei de folosință a spălătoriei comune în ultimii trei ani, obligarea la demolarea garajului, a cuștii câinelui și desființarea viței de vie. Instanța a acordat mai mult decât s-a cerut deoarece actele de proprietate atestă doar suprafața de 446,62 mp, iar problema indiviziunii nu se pune deoarece nu au fost coproprietare pe întreg terenul, recurenta fiind proprietara apartamentului compus din construcții și teren.

Tot astfel instanța nu a aplicat corect dispozițiile legii în materie de prescripție, deoarece acțiunea reclamantei promovată în octombrie 2004 era prescrisă în conformitate cu art. 1 Decret nr. 167/1958 în raport cu data autentificării actului său de proprietate în anul 1971. Motivarea cererii pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Textul citat este incident deoarece susținerile expertului omologate de instanță sunt false, sens în care a formulat și o plângere penală împotriva expertului. Sesizarea Curții Constituționale vizează neconstituționalitatea dispozițiilor art. 323 alin. (1) și (3) și 326 alin. (3) C. proc. civ., circumscrise în instanță la termenul din 9 iunie 2010. Intimata P.I.C.

a formulat întâmpinare invocând excepțiile lipsei calității procesuale active a recurentei și a autorității de lucru judecat. Examinând cererea formulată de recurentă instanța reține următoarele: Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ. urmează a fi respinsă, deoarece competența de soluționare a cererii de revizuire este stabilită în funcție de caracterul extraordinar al acestei căi de atac, fără ca accesul la justiție să fie îngrădit ori dreptul la un proces echitabil al părții, competența materială funcțională a instanței fiind stabilită în raport de trăsăturile specifice ale acestei căi de atac (retractare, întemeiată pe împrejurări noi, determinate limitativ prin lege).

Referitor la judecata cererii de revizuire formulată de parte instanța reține că potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ. cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere. În cauză instanța care a pronunțat hotărârea supusă revizuirii este Curtea de Apel București, situație în care Înalta Curte de Casație și Justiție în raport de dispozițiile legale citate urmează a-și declina competența de soluționare a cauzei, instanței competente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale. Declină competența de soluționare a cerererii de revizuire formulată de revizuienții I.M.R. și I.R.A. împotriva Deciziei nr. 416 din 10 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în favoarea Curții de Apel București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2010.