ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2104/2011

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 65 din 24 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost respinsă plângerea formulată de petiționara D.M. împotriva Rezoluției nr. 542/P/2010 din 22 octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin care, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatele C.M.C. și G.B.E. - judecători la Tribunalul București și O.A. - judecător la Judecătoria Sectorului 5 București, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în baza actelor premergătoare efectuate, că petiționara a formulat plângere penală împotriva sorei sale I.E.

pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 210 C. pen., că Judecătoria Sectorului 5 București, prin Sentința penală nr. 1542 din 29 iunie 2007, pronunțată de magistratul judecător O.A. a dispus achitarea inculpatei și că această soluție a fost menținută de Tribunalul București prin Decizia penală nr. 1933/R din 12 septembrie 2007, pronunțată de magistrații judecători C.M.C. și G.B.E.. S-a mai reținut că toți acești magistrați judecători au fost reclamați de petiționară pentru infracțiunea de abuz în serviciu, că această faptă nu există în materialitatea sa și că, astfel soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică. Împotriva sentinței de respingere a plângerii, petiționara a declarat recurs, susținând că faptele imputate intimatelor judecători există, că au fost săvârșite cu vinovăție și că se impune tragerea la răspundere penală a acestora.

Recursul declarat nu este admisibil. În conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea proceselor, intrată în vigoare la 25 noiembrie 2010, hotărârea judecătorului pronunțată, potrivit alin. (8) este definitivă. În consecință, constatând că sentința atacată a fost pronunțată la 24 februarie 2011, după intrarea în vigoare a legii arătate și că petiționara nu mai are deschisă calea recursului, Curtea în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiționara D.M., cu obligarea acesteia la 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționara D.M. împotriva Sentinței penale nr. 65 din 24 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 mai 2011.