ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4140/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4140/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 166/F din 7
octombrie 2009, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins ca nefondată
plângerea formulată de petentul B.O. împotriva rezoluțiilor nr. 285/P/2008 din
21 aprilie 2009 și nr. 709/II/2/2009 din 9 iunie 2009, ambele emise de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Pentru a dispune în
acest sens, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește
susținerea petentului B.O., în sensul că procurorii nu s-au pronunțat cu
privire la infracțiunile prevăzute de art. 288 și art. 291 C. pen. săvârșite de
inculpata G.M., se constată că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați nu a
fost învestit legal cu aceste fapte, aceste aspecte formând obiectul unui alt
dosar, respectiv al Dosarului nr. 550/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul
Brăila.
În ceea ce privește
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de
art. 246 C. pen., în condițiile în care, din probele administrate, rezultă că
referatul cu propunerea de urmărire penală a fost întocmit de agentul șef
adjunct l.C., în mod corect s-a reținut că fapta nu a fost săvârșită de
inspectorul de poliție G.D.G. Oricum, relevant este faptul că referatul cu
propunerea de neîncepere a urmăririi penale a fost confirmat de procuror prin
rezoluția nr. 550/P/2008.
Referitor la
infracțiunea de omisiune de a încunoștința organele judiciare, prev. de art.
265 C. pen., în mod corect s-a reținut că nici prin plângerea formulată în
scris și nici prin declarația dată în fața procurorului nu a descris
infracțiunea și în condițiile în care persoana vătămată nu a prezentat, în
concret, aspecte de fapt cu privire la această infracțiune, s-a reținut că
fapta nu există.
Împotriva sentinței,
petentul a declarat prezentul recurs.
Petentul nu s-a
prezentat la judecarea recursului și nu a depus la dosar alte cereri ori
înscrisuri.
Motivele de recurs au
fost menționate chiar în cererea de recurs, acestea fiind următoarele:
- nu a fost legal
citat de prima instanță la judecarea plângerii;
- sentința nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
- sentința este
contrară legii;
- copia
dispozitivului care i-a fost comunicată nu a fost semnată de judecător.
Recursul petentului
B.O. va fi respins ca nefondat pentru motivele ce se vor arăta:
- petentul nu a fost
prezent la judecarea plângerii de către prima instanță.
Judecarea plângerii a
avut loc la termenul din 7 octombrie 2009, la dosar fiind restituite dovezile
de citare ale petentului B.O.
Înalta Curte constată
- potrivit actelor dosarului procurorului, dar și actelor dosarului primei
instanțe, și celui din recurs - că petentul și-a ales ca loc pentru a fi citat,
potrivit art. 177 alin. (2) C. proc. pen., „O.P.4, C.P.IO", din mun.
Brăila, str. P., județ Brăila, asumându-și, în acest fel, toate consecințele ce
decurg din această alegere a locului de citare;
- sentința primei
instanțe cuprinde toate argumentele probatorii și legale pe care se întemeiază
soluția respingerii plângerii ca nefondată (pag. 4 a sentinței) în raport cu
motivele prezentate în plângerea adresată instanței, potrivit art. 278
1
C. proc. pen., de către petent;
- în motivele de
recurs, petentul s-a rezumat la a susține că „hotărârea este contrară
legii", fără a face alte precizări.
În aceste condiții -
ale afirmației generale a petentului că „hotărârea este contrară legii" -
Înalta Curte nu poate examina aspecte concrete de nelegalitate ca motive de
recurs ale acestuia.
- lipsind la judecata
plângerii și la pronunțarea hotărârii, prima instanță, potrivit legii, a
comunicat acestuia copie de pe dispozitivul hotărârii.
În primul rând, din
cererea de recurs a petentului rezultă că i s-a făcut comunicarea prevăzută de
lege.
În al doilea rând,
din chiar textul art. 360 alin. (1) C. proc. pen. rezultă că părților li se
comunică „copii de pe dispozitivul hotărârii", iar nu minuta originală
întocmită și semnată de către judecător (din cele două exemplare originale ale
minutei, potrivit art. 309 alin. (1) și (3) C. proc. pen., unul fiind atașat la
dosarul cauzei, iar unul fiind depus, spre conservare, la dosarul de minute al
instanței).
Examinând din oficiu
sentința, dar și rezoluțiile emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Galați, Înalta Curte nu a constatat existența unor aspecte de nelegalitate și
netemeinicie care să impună casarea hotărârii ori desființarea rezoluțiilor atacate.
Față de cele expuse,
Înalta Curte - în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) din C. proc.
pen. - va respinge ca nefondat recursul petentului.
Potrivit art. 192
alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata către stat a
cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de petentul B.O. împotriva Sentinței penale nr.
166/F din 7 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală.
Obligă recurentul
petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 10 decembrie 2009.
Procesat
de GGC - NN