ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1062/2011

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin Sentința penală nr. 233 din 3 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 2957/63/2010, în baza art. 174, 175 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.I., deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din durata pedepsei principale aplicate perioada detenției preventive, de la 23 ianuarie 2010 la zi, și menține starea de arest a inculpatului.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost confiscat de la inculpat un cuțit cu mâner negru, cu lungimea de 26,5 cm și lățimea lamei de 2,1 cm. A fost obligat inculpatul la 50.000 RON, despăgubiri civile cu titlu de daune morale către minorul H.L., fiul său, și la 2.109 RON, cheltuieli judiciare statului, din care 591 RON, taxe pentru întocmirea actelor medico-legale, 920 RON onorarii avocat oficiu la urmărirea penală și în faza de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut, în fapt, următoarele: Inculpatul locuia în comuna D., jud. Dolj, împreună cu victima - soția sa, H.E. și cei doi copii, N. - major și L., în vârstă de 13 ani. În seara zilei de 23 ianuarie 2010, după o ceartă banală, inculpatul, aflat într-o stare de surescitare nervoasă, a luat cuțitul pe care până atunci îl folosise soția sa și i-a aplicat acesteia o lovitură puternică în piept, spre inimă.

Realizând gravitatea faptei, inculpatul a fugit din casă. Victima a decedat aproape instantaneu. Auzind zgomotul produs de căderea mamei, fiul acesteia, N., aflat într-o cameră alăturată, a intrat în încăperea unde s-a produs fapta, văzându-l pe tatăl său ieșind precipitat pe ușă. Inculpatul a fugit și s-a ascuns în pătulul din spatele casei, iar apoi auzind că soția sa a murit, a înfipt cuțitul în balustrada scării și s-a refugiat în locuința martorilor I.I. și A., solicitând anunțarea organelor de poliție. Victima a decedat datorită hemoragiei interne și externe, consecința unei plăgi tăiate-înțepate, transfixiante, prin miocard. Materialul probator administrat, inclusiv declarațiile de recunoaștere a faptei date de inculpat, confirmă vinovăția acestuia.

II. Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul. Apelul parchetului a vizat netemeinicia și nelegalitatea hotărârii primei instanțe, în condițiile în care a fost soluționată în mod greșit latura civilă a cauzei, cu încălcarea dispozițiilor art. 17 C. proc. pen. Contrar dispozițiilor art. 94 alin. (3) C. fam., inculpatul nu a fost obligat la plata unei prestații lunare periodice, în condițiile în care, victima era obligată, potrivit legii, la această prestație, încălcându-se, totodată, procedura de citare a minorului și a reprezentantului legal al acestuia. Totodată, s-a criticat greșita individualizare a pedepsei în raport de prevederile art. 72 și 52 C. pen., circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, gradul de pericol social al acesteia impunând aplicarea unei pedepse mai severe.

Apelul inculpatului a vizat greșita individualizare a pedepsei aplicate, față de circumstanțele personale ale acesteia, atitudinea sinceră și cooperantă pe parcursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale fiind elemente ce se încadrează în categoria circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. și cărora instanța de fond nu le-a dat eficiență. Prin Decizia penală nr. 253 din 10 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova a fost admis apelul parchetului și obligat inculpatul la plata sumei de 200 RON lunar, începând cu 23 octombrie 2010 și până la încetarea dreptului. A menținut restul dispozițiilor sentinței. A fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat și menținută starea de arest a acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul. Invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., el solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și, rejudecând, să se reducă pedeapsa aplicată. Recursul declarat este nefondat și urmează a fi respins ca atare. Instanța de fond a stabilit, iar cea de apel a confirmat, o pedeapsă just individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 din C. pen. S-au avut în vedere pe de o parte reacția extrem de violentă, surprinzătoare și nejustificată a inculpatului, care a produs moartea propriei soții, dar și atitudinea sa sinceră și cooperantă pe parcursul procesului penal, cât și lipsa antecedentelor penale - elemente care evaluate au determinat aplicarea unei pedepse la limita minimului special prevăzut de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.I. împotriva Deciziei penale nr. 253 din 10 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive, de la 23 ianuarie 2010 la 18 martie 2011. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2011.