ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.10.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3836/2010

HOTĂRÂRE
29.10.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3836/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La 19 iulie 2006, a fost înregistrată, la

Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, plângerea penală formulată de SC A. SA

Bonțida, prin reprezentant legal F.L., plângere prin care se solicita

efectuarea de cercetări față de:

- executorul

judecătoresc M.I.F., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246

coroborat cu art. 248

1

din C. pen. și de art. 289 C. pen. toate cu

aplicarea art. 33 C. pen. și

- S.S. - expert

evaluator în cadrul SC A.A. SRL sub aspectul săvârșirii complicității la

infracțiunea prevăzută de art. 246, coroborat cu art. 248

1

, cu

aplicarea art. 26 C. pen. și a reprezentanților legali ai SC P. SA București

pentru săvârșirea instigării la infracțiunile prevăzute de art. 246 din C. pen.

coroborat cu art. 248

1

și de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 25

din C. pen., și art. 33 C. pen. în motivarea plângerii, partea vătămată a

precizat că la 14 ianuarie 2004, a încheiat cu SC P.H. GmbH cu sediul în

Germania un contract de vânzare-cumpărare porumb, în valoare totală de

670622,75 dolari SUA, garantând aceste obligații cu file CEC.

La solicitarea

creditoarei, executorul judecătoresc M.I.F., fiind instigat de către avocatul

C.R., reprezentantul creditoarei SC P. SA București și cu complicitatea

evaluatorului S.S. a executat-o silit pe debitoare, în mod abuziv, cunoscând că

imobilele sunt subevaluate de evaluatorul autorizat și, mai mult a dispus fără

drept reducerea cu 25% la licitație a prețului de pornire fără a respecta

procedurile intermediare de executare, întocmind în fals procesul-verbal de

executare silită la licitația din 22 decembrie 2004.

Astfel, s-a arătat că

executorul judecătoresc ar fi vândut la licitație două ferme proprietate a SC

silită imobiliară.

Prin Rezoluția nr.

34/P/2010 din 11 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a

dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului M.I.F., fost executor

judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 coroborat cu art. 248

1

2

din Legea nr. 78/2000, respectiv

neînceperea urmăririi penale față de acesta pentru săvârșirea infracțiunii de

fals intelectual, prevăzută de art. 289 din C. pen. raportat la art. 17 lit. c)

din Legea nr. 78/2000 și evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. b) din

Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen.

Pentru a se dispune

astfel s-au reținut în esență următoarele:

Întrucât debitoarea

SC "A." SA nu și-a onorat obligațiile față de SC "P." SA,

creditoarea, în cursul anului 2004, a cerut instanței de judecată învestirea cu

formulă executorie a trei cecuri neonorate Judecătoria Cluj-Napoca, prin

Încheierile civile nr. 7499 și 7500 din 30 iunie 2004 și nr. 8786 din 23 iulie

2004 a învestit cu formulă executorie cele trei cecuri, iar Judecătoria Gherla

a încuviințat executarea silită, astfel că la executorul judecătoresc M.I.F.,

s-au format Dosarele execuționale nr. 129/2004, nr. 154/2004 și nr. 155/2004,

iar la 22 decembrie 2004, bunurile debitoarei au fost scoase la licitație și au

fost adjudecate de către creditoare în contul datoriei.

S-a apreciat că

executorul judecătoresc nu a săvârșit nicio faptă penală în legătură cu

executare silită din 22 decembrie 2004.

Plângerea formulată

de petenta SC A. SA a fost respinsă ca neîntemeiată prin Rezoluția nr.

305/11/2/2010 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Cluj.

Împotriva

sus-menționatelor rezoluții petiționara s-a adresat instanței de judecată în

baza art. 278

1

Prin Sentința penală

nr. 68 din 6 iulie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, a

fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă împotriva

Rezoluției nr. 34/P/2010 din 11 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Cluj.

Pentru a se hotărî

astfel, s-a reținut că, prin procesul-verbal din 18 iunie 2007, dosarele

execuționale au fost conexate și s-a trecut la procedura executării silite prin

vânzare la licitație a bunurilor debitoarei, constând în teren și construcții

înscrise în C.F. Băița și C.F. Gherla, ce au fost identificate de către

executorul judecătoresc, procedându-se la acoperirea creanțelor prevăzute în

titlul executoriu.

Petenta a contestat

modul de îndeplinire a procedurii executării silite la instanța competentă pe

cale civilă, însă în fiecare caz în parte nu s-au constatat încălcări care să

atragă anularea formelor de executare întocmite până la data de 22 decembrie

2004, iar suspendarea executării dată în Dosar nr. 129/2004 la cererea A.V.A.S.,

s-a dispus ulterior adjudecării imobilului scos la licitație în data de 22

decembrie 2004.

În cauză nu s-a

dovedit că executorul judecătoresc, cu știință, să fi îndeplinit în mod

defectuos anumite acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, cu consecința

vătămării intereselor legale ale părții vătămate, pentru a fi întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor.

Prin urmare, în lipsa

unor dovezi privind intenția executorului judecătoresc și un prejudiciu care să

fi fost cauzat petentei, nu se poate reține în sarcina sa comiterea

infracțiunii pentru care persoana vătămată a formulat plângere, chiar dacă au

existat unele încălcări ale normelor de procedură civilă.

Prin întocmirea celor

două procese-verbale de licitație executorul judecătoresc nu a săvârșit

infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen., întrucât inițial a

stabilit că nu se prezintă nicio persoană la licitație după care a reluat

licitația la sosirea reprezentantului creditorului, constatând o situație de

fapt reală.

Cât privește

infracțiunea de evaziune fiscală, faptă constând în aceea că, în calitate de

executor judecătoresc a dispus transferarea dreptului de proprietate asupra

imobilelor înscrise în C.F. Băița și C.F. Gherla, întocmind factura fiscală din

22 decembrie 2004 privind operațiunea de livrare a bunurilor fără să încaseze

de la cumpărătorul creditor TVA, în mod justificat procurorul a reținut că

executorul a evidențiat corect prețul stabilit prin actul de adjudecare, iar

obligația de a plăti TVA revine adjudecatarului SC P. SA București, nefiind

astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 9

lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Față de toate actele

existente la dosar, s-a apreciat că în mod corect procurorul a stabilit starea

de fapt și soluțiile pronunțate sunt legale și temeinice, fiind în concordanță

cu aceasta, neimpunându-se trimiterea cauzei în vederea redeschiderii urmăririi

penale sau în vederea începerii urmăririi penale, după caz.

Împotriva acestei

sentințe SC A. SA a declarat prezentul recurs.

Recursul este tardiv.

Potrivit 385

3

alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu

dispune altfel, și acest termen curge, potrivit art 385

3

alin. (2),

raportat la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., de la pronunțare, pentru partea

care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare și de la comunicare pentru

partea care a lipsit.

În speță, comunicarea

sentinței penale către petiționară a avut loc la 8 iulie 2010 iar aceasta a

exercitat calea de atac a recursului la 3 august 2010, cu depășirea termenului

prevăzut de lege.

Astfel fiind,

recursul se învederează a fi tardiv și urmează să fie respins ca atare, în baza

art. 385

15

alin. (1) lit. a), teza I C. proc. pen.

În consecință,

potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 RON.

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de petiționara SC A. SA împotriva Sentinței penale nr. 68 din

6 iulie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurenta

petiționară la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 29 octombrie 2010.

Procesat

de GGC - CT

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-09-08
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3062/2010
zi, dar nu mai mult decât suma datorată cu titlu de preț. II. Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 07 decembrie 2009, sub nr. 5103/1
ÎCCJ 2001-04-26
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 597/2004
, secția a VI a comercială, a promovat recurs pârâta SC A.R. SA, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul că, prin interpretarea greșită a probelor administrate, s-a considerat în mod
ÎCCJ 2010-04-29
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1685/2010
țând în numele SC R.S. SRL Brașov, al cărui administrator unic era, fila C.E.C., pentru suma de 500.000 lei, deși la acel moment avea o provizie bancară de numai 1,97 lei, iar la data introducerii la plată (25 octombrie 2006) nu avea nici u
ÎCCJ 2006-04-05
0,91
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1364/2006
de apel a reținut următoarele: - motivele de apel referitoare la invocarea nulității absolute fundamentate pe caracterul ilicit al cauzei și fraudarea creditorilor SC V.I. SRL nu pot fi primite, deoarece potrivit art. 294 C. proc. civ., în
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84205)
figurează și societatea comercială M. În cursul anului 2004, societatea comercială M. a cultivat 300 ha cu orz, obținând o producție de 620 tone, iar pentru valorificare, a găsit pe Internet mai mulți potențiali cumpărători, între care și s
Sursă