ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.09.2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3465/2012

HOTĂRÂRE
18.09.2012
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3465/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin

sentința comercială nr. 179/Fcom din 5 iulie 2011, Tribunalul Brăila a respins

excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, a admis ca fondată

acțiunea restrânsă formulată de reclamanta SC R.I. SRL Buzău în contradictoriu

cu pârâtul Spitalul Județean de Urgență Brăila.

A obligat pârâtul Spitalul Județean de

Urgență Brăila să plătească reclamantei SC R.I. SRL Buzău suma de 256.436,51 RON,

reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 01 iulie 2009, precum

și suma de 25.557 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal,

a declarat apel debitoarea Spitalul Județean de Urgență Brăila, pe care însă nu

l-a timbrat cu suma de 3.337,5 RON taxă judiciară de timbru și 5 RON timbru judiciar,

astfel cum i s-a pus în vedere prin citația emisă pentru termenul din 10

octombrie 2011, a cărei dovadă se atlă la dosar.

La termenul de judecată din data de 10

octombrie 2011 reprezentantul apelantei-debitoare a învederat faptul că Spitalul

Județean de Urgență Brăila este o instituție de stat, din categoria celor la care

se referă art. 17 din Legea nr. 146/1997 republicată, finanțată din venituri publice

de la Bugetul de stat, Bugetul asigurărilor sociale și Bugetul autorităților locale,

sens în care a solicitat revenirea asupra taxei judiciare și să se constate că apelanta

este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Instanța de apel a reținut că, potrivit

art. 188 din Legea nr. 95/2006, spitalele publice sunt instituții finanțate integral

din venituri proprii și funcționează pe baza principiului autonomiei financiare,

motiv pentru care a amânat cauza la data de 16 noiembrie 2011 pentru a da posibilitate

apelantei-debitoare să achite taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar stabilite,

dispoziție care însă nu a fost respectată de aceasta.

În acest context, Curtea de Apel Galați,

secția a II-a civilă, maritimă și fluvială, prin decizia nr. 99/2011 din 16 noiembrie

2011 a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență

Brăila.

Împotriva acestei decizii, în termen legal

a declarat recurs pârâtul Spitalul Județean de Urgență Brăila, solicitând admiterea

recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.

Critica adusă deciziei atacate se referă

în esență la faptul că, în mod greșit instanța de apel a anulat ca netimbrat apelul

său, având în vedere prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997 republicată, potrivit

cărora, unitățile publice, alături de alte instituții nominalizate sunt scutite

de obligația achitării taxei de timbru.

O altă critică a recurentului vizează critici

de fond, aspecte asupra cărora Înalta Curte apreciază că nu vor fi supuse controlului

de legalitate, în condițiile în care instanța de apel a anulat apelul ca netimbrat.

Analizând critica adusă deciziei atacate

în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că aceasta este

nefondată, urmând ca recursul pârâtului Spitalul Județean de Urgență Brăila să fie

respins, pentru următoarele considerente:

Reclamanta SC R.P. SRL este o societate

comercială al cărei domeniu de activitate vizează vânzarea produselor farmaceutice

și parafarmaceutice, în acest context stabilindu-se raporturi comerciale cu pârâtul

Spitalul Județean de Urgență Brăila, în baza cărora reclamanta livra diverse cantități

de astfel de produse, recurentului revenindu-i obligația de plată a contravalorii

acestora.

Prin sentința comercială nr. 179/Fcom din

5 iulie 2011, Tribunalul Brăila a admis cererea de chemare în judecată a reclamantei,

reținând în mod corect că, ulterior promovării litigiului, Spitalul a achitat debitul

principal, cu consecința obligării acestuia la achitarea penalităților de întârziere,

accesoriu al debitului principal, în cuantum de 256.436,51 RON.

Această sentință a fost apelată de către

pârâtul Spitalul Județean de Urgență Brăila, iar prin decizia nr. 99/2011 din 16

noiembrie 2011, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, maritimă și fluvială,

a anulat ca netimbrat apelul pârâtului, reținându-se că, în cauză nu sunt incidente

dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997, republicată.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului,

se constată că pârâtul a invocat în mod eronat dispozițiile art. 17 din Legea

nr. 146/1997 a taxelor de timbru, care prevăd că: sunt scutite de taxa judiciară

de timbru cererile și acțiunile (...) precum și cele formulate de alte instituții

publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri

publice".

În cauza de față, raporturile dintre părți

sunt comerciale și au ca scop furnizarea de produse farmaceutice și parafarmaceutice,

reglementând drepturile și obligațiile acestora, astfel cum este precizat și în

preambulul fiecărui contract, intrând sub incidența prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Din perspectiva aspectelor deduse judecății

obligațiile părților sunt obligații comerciale, penalitățile de întârziere în această

situație nereprezentând venituri publice, întrucât izvorul de drept al penalităților

de întârziere nu-l reprezintă un venit public, ci raporturile comerciale dintre

SC R.I. și Spital Județean de Urgență.

Astfel, în condițiile în care regula în

materia promovării unei acțiuni o reprezintă timbrajul, pentru ca instanța să fie

legal învestită, prezentul litigiu nefiind încadrat în situația de excepție de strictă

interpretare și aplicare, reglementată de art. 17 din Legea nr. 146/1997, se constată

că pârâtul a invocat în mod eronat pretinsa încălcare a art. în discuție.

Prin urmare, în speță nu sunt incidente

dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 și în consecință, criticile pârâtului

sunt lipsite de orice suport legal, acestea tinzând la a crea, în mod artificial,

o excepție de la regula obligației de timbraj.

Pentru aceste considerente, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat

de pârâtul Spitalul Județean de Urgență Brăila.

Respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență Brăila împotriva

deciziei nr. 99/2011 din 16 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați,

secția a II-a civilă, maritimă și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-05-07
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1254/2015
Decizia nr. 1254/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, se constată următoarele: Prin acțiunea, înregistrată la Tribunalul Brăila, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr.
ÎCCJ 2003-02-26
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1194/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1791 din 5 decembrie 2000, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de reclamanta R.A. A.C. Iași prin care a solicitat obliga
ÎCCJ 2003-02-18
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 944/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Consiliul Local al Municipiului Brăila, Direcția Administrației Piețelor și Târgurilor, la 5 decembrie 2000 a cerut obligarea pârâtei S.C. C. S.R.L. la pl
ÎCCJ 2012-02-21
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 804/2012
Ședința publică de la 21 februarie 2012 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta SC S. & C.O. SRL prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția comercială și
ÎCCJ 2011-09-20
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4211/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 141/2011 din 21 aprilie 2011 Curtea de Apel Iași a respins excepția de necompetență materială invocată în cauză, a respins ca nefondată
Sursă