ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4286/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4286/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Tribunalul Cluj, secția
civilă, prin sentința civilă nr. 174 din 24 februarie 2011, a admis excepția
prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul M.E.; a respins ca fiind
premisă acțiunea civilă formulată de reclamanta SC E. SRL, în contradictoriu cu
pârâtul M.E.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data
de 29 noiembrie 2002 între pârâtul M.E., în calitate de promitent vânzător și
SC C.G. SRL, în calitate de promitent cumpărător, s-a încheiat convenția de
vânzare-cumpărare, în temeiul căreia cel dintâi s-a obligat față de promitentul
cumpărător să vândă în mod irevocabil, atunci când legea va permite, întregul
drept de proprietate pe care îl va avea asupra imobilului situat în
Cluj-Napoca, Piața Muzeului, compus din 13 apartamente, înscris în C.F. ind. 11151
Cluj-Napoca, cu părțile comune indivize comune înscrise în C.F. col. nr. 1846
Cluj-Napoca și terenul aferent acestor apartamente.
La data
semnării acestui act, 11 apartamente nu erau proprietatea paratului, făcând
obiectul unei cereri de restituire formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.
Conform art.
10 din convenție, paratul s-a obligat ca atunci când legea va permite să
încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică și să consimtă la
îndeplinirea formelor de intabulare.
La data de 28 mai 2003
a fost încheiat Actul adițional nr. 1 la convenția de vânzare-cumpărare din 29
noiembrie 2002, prin care SC C.G. SRL (devenită între timp SC A.R. SRL) a
transferat către SC E. SRL, reclamanta din prezenta cauză, toate drepturile și
obligațiile ce îi reveneau celei dintâi în baza promisiunii de vânzare.
Prin Decizia civilă nr.
77/ A din 15 martie 2007 pronunțată în dosarul nr. 4457/117/2005, Curtea de
Apel Cluj a admis acțiunea introdusă de M.E. și a dispus restituirea în natură
a 12 apartamente din imobilul anterior menționat.
În temeiul acestei
decizii Primarul municipiului Cluj-Napoca a emis Dispoziția de restituire și
respingere nr. 6412 din 25 iunie 2007, iar ulterior, paratul M.E. și-a
întabulat dreptul de proprietate asupra acestor apartamente la data de 21
august 2007.
Prin notificarea
înregistrată sub nr. 574/2007 la B.E.J. M.R.C., reclamanta SC E. SRL a
comunicat paratului M.E. că prin Dispoziția de restituire și de respingere nr. 6412
din 25 iunie 2007 emisă de către Primarului municipiului Cluj-Napoca, au fost
restituite în natură cele 12 apartamente situate în imobilul din Cluj-Napoca, Piața
Muzeului, solicitând totodată paratului să își respecte obligațiile asumate
prin convenția din data de 29 noiembrie 2002, respectiv de perfectare a actului
de vânzare-cumpărare în formă autentică și de predare a posesie și folosinței
apartamentelor către reclamantă. În acest sens, s-a solicitat paratului ca în
termen de 10 zile de la primirea notificării, să comunice reclamantei data,
ora, și biroul notarului public la care dorește perfectarea contractului
autentic de vânzare-cumpărare.
Această notificare a
fost comunicată pârâtului, la data de 13 iulie 2007, conform dovezii de
îndeplinire a procedurii de predare a notificării.
Ca răspuns la această
notificare, pârâtul a solicitat reclamantei, prin intermediul B.E.J. S.M., să
îi comunice care este suma pe care aceasta consideră că trebuie să o achite ca
preț al apartamentelor.
La data de 07
decembrie 2007 paratul a încheiat cu SC M.D. SRL contractul de schimb
autentificat sub nr. 5715 din 7 decembrie 2007 de S.C.N. N.L., în temeiul
căreia această societate a devenit proprietara apartamentelor ce au fost
restituite paratului prin Dispoziția de restituire și de respingere nr. 6412
din 25 iunie 2007a Primarului municipiului Cluj-Napoca, M.E. primind în schimb
alte imobile. În urma divizării SC M.D. SRL, apartamentele au devenit
proprietatea SC S. SRL
Prin notificarea nr. 569
din 16 iulie 2010, SC E. SRL a convocat pe pârât la o întâlnire având ca scop
realizarea concilierii directe prevăzute de art. 720
1
C. proc. civ., care ar fi urmat să aibă loc la data de 3 august 2010, reclamanta pretinzând
paratului suma de 600.000 euro cu titlu de daune, interese pentru prejudiciul
cauzat prin neexecutarea convenției de vânzare-cumpărare din data de 29
noiembrie 2002.
Contractul a cărui
reziliere parțială se solicită în prezenta cauză, intitulat convenție de vânzare-cumpărare,
a fost încheiat sub semnătură privată, îndeplinind condițiile de valabilitate
ale unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare.
În mod evident, acest
antecontract a dat naștere unui raport juridic ce se caracterizează prin
reciprocitatea obligațiilor ce revin părților și prin interdependența
obligațiilor reciproce.
La data încheierii
convenției, imobilul făcea obiectul unui proces de revendicare, stipulându-se
în mod expres la art. II.1 din antecontract că paratul promite să îl vândă
reclamantei irevocabil atunci când legea îi va permite,iar la art. II.10, că
acesta se obligă, de asemenea când legea îi va permite, să încheie actul în
formă autentică.
Așadar, obligația
născută în sarcina părților, de a perfecta contractul de vânzare-cumpărare în
formă autentică, a fost afectată de un termen suspensiv, convenit de părți,
respectiv dobândirea în mod definitiv a dreptului de proprietate al paratului
asupra apartamentelor obiect al antecontractului. În ce privește efectele termenului
suspensiv asupra obligațiilor părților, se reține că un astfel de termen amână
exigibilitatea obligației, iar împlinirea lui valorează scadență și creditorul
poate cere executarea obligației.
Dacă părțile au
stabilit un termen pentru perfectarea vânzării, prescripția urmează a se
calcula de la expirarea acestui termen.
În acest sens,
conform art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 „Dreptul la acțiune, având
un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat in
termenul stabilit in lege”.
Potrivit art. 7 din
Decretul nr. 167/1958 „ Prescripția începe să curgă de la data când se naște
dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită, iar potrivit al.3
al aceluiași articol „Dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen
suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când s-a împlinit condiția
sau a expirat termenul.”
Astfel, în cazul de
față, obligația de perfectare în formă autentică a contractului de vânzare
cumpărare a imobilului a devenit scadentă la momentul în care paratul M.E. a
dobândit definitiv dreptul de proprietate asupra apartamentelor obiect al
convenției, mai precis la momentul rămânerii irevocabile a Deciziei nr. 77/ A
din 15 martie 2007 a Curții de Apel Cluj.
Presupunând că
reclamanta nu a avut cunoștință despre această hotărâre la momentul pronunțării
ei, ceea ce este puțin probabil, dată fiind obligația pe care și-a asumat-o
contractual, de a suporta integral cheltuielile legate de procedura de
restituire a imobilului și de intabulare a acestuia (art. 16 din convenție), în
mod incontestabil, la data de 11 iulie 2007 când a expediat paratului
notificarea nr. 374/2007, a cunoscut faptul că paratul a redobândit irevocabil
dreptul de proprietate asupra apartamentelor în temeiul Legii nr. 10/2001.
Drept urmare,
termenul de prescripție de 3 ani s-a împlinit la data de 11 iulie 2010, iar
prezenta acțiune a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj la
data de 21 iulie 2010,ulterior împlinirii acestui termen.
Nu au nicio susținere
legală afirmațiile reclamantei referitoare la faptul că termenul de prescripție
ar curge din momentul efectuării de către parat a faptei culpabile constând în
neexecutarea obligațiilor, respectiv din data când acesta a încheiat contractul
de schimb imobiliar autentic cu SC M.D. SRL
Desigur, creditorul
are dreptul de a opta între a solicita executarea contractului și rezoluțiuna
acestuia, însă momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție
pentru exercitarea acestei opțiuni este același,în speță, conform art. 7 alin.
(3) din Decretul nr. 167/1958, de la data realizării termenului sau condiției
suspensive.
Curtea de Apel Cluj,
secția civilă, prin decizia civilă nr. 249 din 08 iunie 2011, a admis apelul
declarat de reclamanta SC E. SRL Cluj – Napoca, împotriva sentinței civile nr. 174
din 24 februarie 2011 a Tribunalului Cluj și pe cale de consecință: a anulat
sentința atacată și a trimis cauza sore rejudecare la același tribunal.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin art. II.1 din
„convenția de vânzare-cumpărare” încheiată între promitentul-vânzător M.E. pe
de o parte și beneficiara-cumpărătoare SC C.G. SRL Turda pe de altă parte,
primul a promis că îi va „vinde în mod irevocabil atunci când legea va permite
către SC C.G. SRL întreg dreptul de proprietate pe care îl va avea asupra
imobilului situat în Cluj-Napoca, Piața Muzeului, imobil compus din 13
apartamente, înscris în C.F. individuală 11151 Cluj-Napoca, cu părțile indivize
comune înscrise în C.F. colectivă nr. 1846 Cluj precum și terenul aferent
acestor apartamente”. La art. II.10 din aceeași convenție, s-a stipulat că
„subsemnatul M.E. mă oblig ca atunci când legea va permite să închei contractul
de vânzare-cumpărare în formă autentică și să consimt la îndeplinirea formelor
de intabulare”.
În C.F. individuală nr.
11151 Cluj au fost înscrise apartamentele 1-14 situate în Cluj-Napoca, str.
Dimitrov, sub parcelele topografice 271/1 până la 271/XIV.
În C.F. colectivă nr.
1846 Cluj, a fost înscris imobilul „casă construită din piatră și cărămidă,
acoperită cu țiglă, compusă din subsol, parter și pod, cu părțile indivize
comune: terenul de 1000 m.p., fundațiile, curtea, coridoarele, pivnițele,
podul, intrarea la scări, instalația electrică, apa și canalul”.
Prin dispoziția de
restituire și de respingere nr. 6412 din 25 iunie 2007 emisă de Primarul
municipiului Cluj-Napoca, i s-au restituit pârâtului M.E. apartamentele: 2A,
2B, 2C, 4, 6, 7A, 7B, 9, 10, 11A, 12A, 12B; la data de 19 iunie 2007, între
pârâtul M.E. și numita SC M.D. SRL Cluj-Napoca, s-a încheiat „antecontractul de
schimb imobiliar” cu privire la apartamentele nr. 2, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13.
Prin decizia civilă nr.
77/ A din 15 martie 2007 a Curții de Apel Cluj, s-a admis în parte apelul
declarat de reclamantul M.E. împotriva sentinței civile nr. 943 din 27
octombrie 2006 a Tribunalului Cluj, care a fost schimbată și s-a dispus
restituirea apartamentului nr. 2/A, 2/B, 2/C, 4, 6, 7/A, 7/B, 9, 10, 11/A,
12/A, 12/B.
În C.F. colectivă nr.
1846 Cluj-Napoca, s-au efectuat următoarele înscrieri: cu încheierea nr. 53341
din 27 iulie 2007 s-a notat decizia civilă nr. 77/A/2007 a Curții de Apel Cluj
sub B1; sub B2 tot cu încheierea nr. 53341 din 27 iulie 2007 s-a notat
antecontractul de schimb imobiliar încheiat între M.E. și SC M.D. SRL; sub B24
cu încheierea nr. 60210 din 21 august 2007 în baza sentinței civile nr. 943/2006
a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlu de
drept lege în favoarea lui M.E.
Cu aceleași încheieri
de carte funciară și din aceleași date de 27 iulie 2007 și respectiv 21 august 2007,
în C.F. individuală nr. 11151 Cluj-Napoca, sub B10, B11 și B12, s-au efectuat
operațiunile corespunzătoare de intabulare a dreptului de proprietate în
favoarea pârâtului M.E.
Conform art. 25 alin.
(4) din Legea nr. 10/2001, republicată, „dispoziția de aprobare a restituirii
în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra
acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu
executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de
publicitate imobiliară”.
Art. 70 alin. (1) din
Ordinul nr. 710/C/1995 al ministrului justiției, prevede că în actele de
transmisiuni sau constituiri de drepturi reale imobiliare, notarul public va
verifica situația proprietății bunului, cu excepția arătată la art. 716 C.
proc. civ. În acest scop notarul public va pretinde prezentarea titlurilor de
proprietate ale înstrăinătorului, și, după caz, extrasul de carte funciară sau
certificatul de sarcini, precum și certificatul de evidență fiscală cu valoarea
de impozitare.
Așadar, pârâtul putea
să vândă legal prin încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare cu
reclamanta, abia după intabularea lui în cartea funciară asupra imobilelor
dobândite prin decizia civilă nr. 77/ A din 15 martie 2007 a Curții de Apel Cluj, respectiv prin dispoziția de restituire și de respingere nr. 6412 din 25
iunie 2007 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, adică începând cu data
de 27 iulie 2007.
Acțiunea introductivă
de instanță a fost înregistrată la data de 21 iulie 2010.
Potrivit art. 3 alin.
(1) coroborat cu art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 termenul de prescripție
pentru acțiunile având un obiect patrimonial, este de 3 ani.
Așa fiind, a rezultat
că acțiunea introductivă de instanță a fost intentată de reclamantă împotriva
pârâtului, înăuntrul termenului de prescripție extinctivă de 3 ani.
Împotriva deciziei
civile mai sus menționată a declarat recurs pârâtul M.E., criticând-o ca fiind netemeinică
și nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,deoarece:
- Instanța de apel a
apreciat în mod greșit că acțiunea formulată de către E. nu este prescrisă.
- Instanța de apel a
interpretat și aplicat greșit prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
și ale art. 70 alin. (1) din O.M.F. nr. 710/C/1995.
- Instanța de apel nu
a observat faptul că, atât potrivit art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 cât
și dispozițiilor Legii nr. 7/1996 intabularea dreptului de proprietate în C.F.
nu mai are efect constitutiv de drepturi.
- În speță, este cert
că E. a cunoscut despre hotărârea judecătorească pronunțată și despre
dispoziția de restituire este data de 11 iulie 2007, dată de la care a expediat
către M. notificarea nr. 374/2007.
- Termenul de
prescripție s-a împlinit la data de 11 iulie 2010, or acțiunea a fost
înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, la data de 21 iulie 2010.
Recursul nu este
fondat pentru următoarele considerente:
La data de 29
noiembri 2002 între pârâtul M.E., în calitate de promitent-vânzător și SC C.G.
SRL. în calitate de promitent cumpărător, s-a încheiat Convenția de vânzare-cumpărare
în temeiul căreia cel dintâi s-a obligat față de promitentul cumpărător să
vândă în mod ireversibil, atunci când legea va permite, întregul drept de
proprietate pe care îl va avea asupra imobilului situat în Cluj-Napoca, Piața
Muzeului, compus din 13 apartamente înscris în C.F. 11151, cu părțile comune
indivize înscrise în C.F. cu nr. 1846 Cluj-Napoca și terenul aferent acestor
apartamente.
La data semnării
acestui act, 11 apartamente nu erau proprietatea pârâtului, făcând obiectul
unei cereri de restituire formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.
Conform art. 10 din
Convenție, pârâtul s-a obligat ca atunci când legea va permite să încheie
contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică și să consimtă la
îndeplinirea formelor de intabulare. La data semnării convenției, 11
apartamente nu constituiau proprietatea pârâtului, ci formau obiectul cererii
de restituire în temeiul Legii nr. 10/2001.
Prin art. II.1 din
„Convenția de vânzare-cumpărare” încheiată între promitentul-vânzător M.E., pe
de o parte, și beneficiara-cumpărătoare SC C.G. SRL Turda, pe de altă parte, primul
a promis că îi va „vinde în mod irevocabil atunci când legea va permite, către
SC C.G. SRL întreg dreptul de proprietate pe care îl va avea asupra imobilului
situat în Cluj-Napoca, Piața Muzeului, imobil compus din 13 apartamente,
înscris în C.F. individuală 111 Cluj-Napoca, cu părțile indivize comune
înscrise în C.F. colectivă nr. 1846 Cluj, precum și terenul aferent acestor
apartamente”. La art. II10 din aceeași convenție, s-a stipulat că „subsemnatul M.E.
mă oblig ca atunci când legea va permite să închei contractul de
vânzare-cumpărare în formă autentică și că consimt la îndeplinirea formelor de
intabulare”.
În C.F. individuală nr.
11151 Cluj au fost înscrise apartamentele 1-14 situate în Cluj Napoca, str.
Dimitrov, sub parcelele topografice 271/1 până la 271/XIV.
În C.F. colectivă nr.
1846 Cluj, a fost înscris imobilul „Casă construită din piatră și cărămidă,
acoperită cu țiglă, compusă din subsol, parter și pod, cu părțile indivize
comune: terenul de 1000 m.p., fundațiile, curtea, coridoarele, pivnițele,
podul, intrarea la scări, instalația electrică, apă și canalul”.
Prin dispoziția de
restituire și de respingere nr. 6412 din 25 iunie 2007 emisă de Primarul
municipiului Cluj-Napoca, i s-au restituit pârâtului M.E. apartamentele: 2A,
2B, 2C, 4, 67A, 7B, 9,10, 11A, 12A, 12B; la data de 19 iunie 2007, între
pârâtul M.E. și numita SC M.D. SRL Cluj-Napoca, s-a încheiat „antecontractul de
schimb imobiliar” cu privire la apartamentele nr. 2, 4, 6, 7, 10,11, 12, 12.
Prin decizia civilă nr.
77/ A din 15 martie 2007 a Curții de Apel Cluj, s-a admis în parte apelul
declarat de reclamantul M.E. împotriva sentinței civile nr. 943 din 27
octombrie 2006 a Tribunalului Cluj, care a fost schimbată și s-a dispus
restituirea apartamentului nr. 2A, 2/B; 2/C, 4,6, 7/A, 7/B, 9,10,11/A, 12/A,
12/B.
În C.F. colectivă nr.
1846 Cluj-Napoca s-au efectuat următoarele înscrisuri: cu încheierea nr. 53341
din 27 iulie 2007 s-a notat decizia civilă nr. 77/A/2007 a Curții de Apel Cluj
sub B1; sub B2 tot încheierea nr. 53341 din 27 iulie 2007., s-a notat
antecontractul de schimb imobiliar încheiat între M.E. și SC M.D. SRL; sub nr. B24
cu încheierea nr. 60201 din 21 august 2007 în baza sentinței civile nr. 943/2006
a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlu de
drept lege în favoarea lui M.E.
Cu aceleași încheieri
de carte funciară și din aceleași date de 27 iulie 2007 și respectiv 21 august 2007,
în C.F. individuală nr. 111 Cluj-Napoca, sub B10, B11 și B12, s-au efectuat operațiunile
corespunzătoare de intabulare de proprietate în favoarea pârâtului M.E.
În conformitate cu
dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, „dispoziția
de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății
persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forță probantă a unui înscris
autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după
îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară”.
Prin urmare, pârâtul
putea să vândă legal, prin încheierea contractului autentic de
vânzare-cumpărare cu reclamanta, abia după întabularea lui în cartea funciară
asupra imobilelor dobândite prin decizia civilă nr. 77/ A din 15 martie 2007 a Curții de Apel Cluj, respectiv prin dispoziția de restituire și de respingere nr. 6412 din 25
iunie 2007 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, adică începând cu data
de 27 iulie 2007.
Acțiunea introductivă
la instanță a fost înregistrată la data de 21 iulie 2010.
Potrivit art. 3 alin.
(1) din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție pentru acțiunile având
un obiect patrimonial, este de trei ani.
Așadar, rezultă că
acțiunea introductivă la instanță a fost intentată de reclamantă împotriva
pârâtului, înăuntrul termenului de prescripție extinctivă de trie ani.
Cum instanța de fond
a soluționat cauza pe baza excepției prescripției dreptului la acțiune, fără să
intre în cercetarea fondului, instanța de apel în mod judicios a dispus
anularea sentinței fondului și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași
instanță. respectiv la instanța fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâtul M.E. împotriva deciziei nr. 249/ A din 8
iunie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 11 iunie 2012.