ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2433/2011

Asupra cauzei penale de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 317/F din 11 octombrie 2010, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.L.C. împotriva rezoluției din 16 martie 2009 dispusă în Dosarul nr. 1819/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a rezoluției din 31 mai 2010 dispusă în Dosarul nr. 869/II-2/2010 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a menținut rezoluțiile atacate. A obligat pe petent la 100 RON cheltuieli judiciare către stat și la 4.200 RON cheltuieli de judecată către intimații V.L.A.

și G.C. La data de 21 noiembrie 2008, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București plângerea formulată de C.L.C., din București, șos. O., sector 4, împotriva numitei G.C., avocat în cadrul Baroului București și a lui V.L.A., solicitându-se cercetarea acestora sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen. Starea de fapt reclamată de C.L.C. constă în aceea că ar fi fost înșelat de către V.L.A., reprezentat de avocat G.C., cu ocazia cesiunii unor părți sociale ale SC S.G. SA. În plângere s-a arătat că în data de 21 noiembrie 2006 V.L.A. i-a cedat formal numitului C.L.C. acțiunile pe care le deținea la SC S.G. SA., pentru a evita includerea acestora în masa partajabilă a bunurilor comune ale soților V., aceștia aflându-se în procedura divorțului.

C.L.C. a menționat că în data de 07 ianuarie 2007 a semnat în cabinetul de avocatură al doamnei G.C. cesiunea acțiunilor pe care le deținea la SC S.G. SA. către V.L.A., cesiune care nu s-ar fi înregistrat la O.R.C., întrucât la o dată ulterioară ar fi fost somat de o societate de recuperare să achite un debit restant al acestei societăți. În urma cercetărilor efectuate în cauză a reieșit următoarea stare de fapt: În data de 21 noiembrie 2006 a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor SC S.G. SA., în urma căreia s-a decis cesionarea de către V.L.A. către C.L.C. a 65% din capitalul societății, retragerea din societate a celui dintâi și majorarea capitalului social al societății cu suma de 87.250 RON reprezentând aportul în numerar al acționarului C.L.C.

Prin Încheierea nr. 2087 din 16 ianuarie 2007 a judecătorului delegat la O.R.C. s-a admis cererea de înregistrare a acestei cesiuni și publicarea în M. Of. al României. La data de 15 ianuarie 2007, V.L.A. a depus pe numele lui C.L.C. suma de 23.475 RON reprezentând majorarea de capital social. Din declarația avocatei G.C. reiese că aceasta s-a ocupat în calitate de avocat de cesiunea la care s-a făcut referire mai sus. De asemenea, în luna decembrie 2006, V.L.A. și C.L.C. au înființat, împreună cu alte persoane, societatea comercială SC H.B.C. SRL, din care C.L.C. a ieșit în urma unei cesiuni de părți sociale la o dată ulterioară, ceea ce explică confuzia acestuia privind ieșirea sa din SC S.G.

SA. Prin rezoluția din 16 martie 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații G.C. și V.L.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 215 C. pen., temeiul juridic al măsurii fiind cel prevăzut de art. 10 lit. a), b) C. proc. pen. (fapta nu există și nu este prevăzută de legea penală). Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care prin rezoluția din 31 mai 2010 a respins plângerea petentului, constatând că acesta nu a dovedit susținerile sale. Nemulțumit de modul de soluționare a plângerii sale, petentul s-a adresat, în condițiile art. 278 1 C. proc.

pen., instanței de judecată, învederând că procurorul nu a examinat toate înscrisurile depuse la dosar, nu a constatat caracterul fals al înscrisurilor întocmite pentru cesiunea de părți sociale, refuzând în mod nejustificat să administreze o expertiză grafoscopică. Instanța de fond, analizând susținerile petentului pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a constatat că rezoluțiile procurorului sunt legale și temeinice, faptul că petentul nu a citit înscrisurile pe care le-a semnat nu este de natură să-l absolve de responsabilitatea asumării lor, susținerile petentului nefiind probate. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petentul C.L.C., solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale, depunând în scris motivele de recurs.

Susținerile recurentului petent, ale intimaților, precum și ale reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în practicaua prezentei hotărâri. Au fost atașate în vederea susținerii recursului un set de acte, iar de către intimatul V.L.A. un act de la Registrul Comerțului. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul petentului prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., îl consideră nefondat pentru următoarele considerente: În recursul său, petentul C.L.C. arată că există suspiciunea săvârșirii infracțiunii de fals de către intimata G.C., care a întocmit actele privind cesionarea de către V.L.A. a acțiunilor pe care le deținea la SC S.G.

SA. către petent, precum și actele referitoare la majorarea capitalului social al societății; nu au fost luate în considerare cele semnalate de acesta în sensul că plata majorării de capital nu a fost făcută de petiționar, ci de către intimatul V.L.A., căruia nu-i încredințase mandat pentru a efectua această operațiune și în mod greșit procurorul a reținut că ar fi solicitat cesionarea părților sociale pe care le deținea la SC H.B.C. SRL, fapt care în realitate nu a existat, iar G.C. a făcut declarații false. Din analiza conținutului actelor premergătoare efectuate în cauză, cât și a celor depuse în fața instanței de fond și de recurs, Înalta Curte constată că aspectele învederate de acesta sunt nefondate.

Susținerile acestuia referitoare la săvârșirea infracțiunii de fals de către intimata G.C. nu au făcut obiectul analizei de către procuror, neregăsindu-se în conținutul plângerii penale adresate de acesta la 21 noiembrie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, ci doar în plângerea adresată procurorului general s-a solicitat efectuarea unei expertize grafologice a documentelor, cerere respinsă pe motiv că nu a contestat semnăturile pe acte a nu fi ale sale. Pe de altă parte, din cele învederate de petent nu rezultă existența elementelor constitutive ale unei fapte penale ce ar putea fi examinate în legătură cu contractul de cesiune încheiat la 21 noiembrie 2006, prin care acesta a primit cu titlu gratuit 65.000 acțiuni deținute de intimatul V.L.A.

la SC S.G. SA. În conținutul plângerii penale din 21 noiembrie 2008, petentul a sesizat următoarele: La data de 21 noiembrie 2006, la solicitarea lui V.L.A. a semnat actele prin care V. i-a cedat acțiunile pe care le deținea la SC S.G. SA., devenind acționar la această societate. În luna decembrie 2006, au intervenit neînțelegeri între cei doi acționari, petiționarul hotărând să îi restituie acțiunile lui V.L.A. La data de 07 ianuarie 2007, la solicitarea avocatei G.C., a semnat contractul prin care a cesionat acțiunile pe care deținea la SC S.G. SA. către V.L.A., din acest moment petentul devenind persoană străină de societate. În luna mai 2007, a fost notificat de o societate de recuperare de debite să achite un debit datorat de SC S.G.

SA., ocazie cu care a aflat că încă mai este acționar la această societate. În urma verificărilor efectuate la Registrul Comerțului, a constatat că nu s-a înregistrat contractul de cesiune încheiat la 07 ianuarie 2007, prin care înapoiat acțiunile către V.L.A. Petiționarul nu l-a împuternicit pe V.L.A. să plătească suma de 23.475 RON, reprezentând majorare capital social. În urma examinării înscrisurilor și a declarațiilor date în faza de cercetare penală, acuzațiile formulate de petentul C.L.C. nu au nici un suport real. Susținerea privind încheierea pretinsului contract de cesiune din 07 ianuarie 2007 este nefondată, întrucât nu a fost dovedită existența lui prin depunerea unei copii la dosar ori prin orice alt mijloc de probă.

Petentul este un om de afaceri cu experiență, fiind acționar și administrator în cadrul mai multor societăți comerciale, printre care: M.E.G. SRL, având ca obiect de activitate instruirea managerilor de societăți comerciale și nu poate invoca în favoarea sa lipsa de experiență ori naivitatea pentru a justifica imposibilitatea prezentării, în sprijinul susținerilor sale, a unei copii de pe contractul de cesiune - dacă acesta ar fi existat în realitate. Mai mult decât atât, este extrem de relevant faptul că petentul, în plângerea formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, nu mai face nici o referire la pretinsul contract din 07 ianuarie 2007, ceea ce reprezintă o recunoaștere implicită privind caracterul nereal al acuzațiilor privind contractul de cesiune.

Susținerea petentului că nu există nici o dovadă a intenției de a se retrage din acționariatul SC H.B. SRL este contrazisă de înscrisul aflat la dosarul de cercetare penală, în care se consemnează, sub semnătura lui C.L.C., cesionarea de către acesta a părților sociale pe care le deținea în societate, către asociații D.M., A.R.-E., B.I.-M. și V.L.A., care semnează la rândul lor actul menționat. În aceste condiții, reiese cu claritate că relatările făcute de intimata G.C. în declarația dată în faza de cercetare penală corespund adevărului. În legătură cu plata efectuată de intimatul V.L.A., în sumă de 23.475 RON, la data de 15 ianuarie 2007, reprezentând majorare de capital social datorată de C.L.C., urmează a se avea în vedere următoarele: Obligația petentului de a participa la majorarea de capital social prin plata sumei de 23.475 RON este prevăzută la pct. 2 din procesul-verbal al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SC S.G.

SA., încheiat la 21 noiembrie 2006 și semnat de petiționar. Majorarea capitalului social s-a făcut în virtutea dispozițiilor Legii nr. 302/2005, care prevăd următoarele: "Art. II. - (1) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, societățile pe acțiuni și societățile în comandită pe acțiunii la care nivelul capitalului social este inferior valorii prevăzute la pct. 1 al art. I au obligația majorării, potrivit legii, a capitalului social la o valoare de minimum 25.000 euro, în echivalent RON, calculat la cursul de schimb comunicat de B.N.R. la data subscrierii.

(2) De la data expirării termenului prevăzut la alin. (1), Oficiul Național al Registrului Comerțului va solicita tribunalelor dizolvarea societăților pe acțiuni și a societăților în comandită pe acțiuni care nu și-au îndeplinit obligația de majorare a capitalului social în limita prevăzută de lege." La dosarul de cercetare penală se află chitanța prin care se consemnează plata, la data de 15 ianuarie 2007, a sumei de 23.475 RON, reprezentând "majorare capital social - depunere de către V.L.A. pentru C.L.". Cu privire la operațiunea mai sus-menționată, nu există nici un element care să facă obiectul unei fapte penale, aspectele consemnate corespunzând realității. De asemenea, invocarea de către petent a necitirii înscrisurilor, deși le-a semnat, nu-l poate absolvi de responsabilitatea asumării lor.

În raport de cele reținute, rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la intimații V.G.L. și V.G.C. este corectă și justificată, dovadă că a fost menținută, în mod corect, de instanța de fond prin respingerea plângerii petentului, motiv pentru care, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul petentului C.L.C. împotriva Sentinței penale nr. 317/F din 11 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C.L.C. împotriva Sentinței penale nr. 317/F din 11 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2011.