ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2873/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2873/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față constată:
Prin Încheierea nr. 51 din 11 august 2011
pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 832/39/2011, s-a dispus,
în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, arestarea
persoanei solicitate B.G.F. pe o durată de 5 zile, cu începere de la 11 august
2011 până la 15 august 2011, pe temeiul mandatului european de arestare din 21
aprilie 2011 emis de Tribunalul local din Gyor - Ungaria.
În temeiul art. 103
alin. (13) din aceeași lege, s-a dispus și emiterea mandatului de arestare.
Pentru a pronunța
această hotărâre, prima instanță a reținut că, la data de 11 august 2011,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a solicitat luarea măsurii
arestării persoanei solicitate B.G.F., pe baza semnalării transmise de Biroul
SIRENE, subsecvent emiterii mandatului european de arestare din 21 aprilie 2011
eliberat de Tribunalul local din Gyor - Ungaria sub acuzația de săvârșire a
infracțiunii de utilizare vicioasă a cardului bancar prevăzută de art. 313/C/2
C. pen. ungar.
Conform semnalării
transmise, fapta reținută în sarcina persoanei solicitate constă în aceea că,
la data 28 noiembrie 2008, în localitatea Gyor, împreună cu complicele său, ar
fi sustras din geanta unei persoane două carduri bancare. În aceeași zi,
persoana solicitată și complicele au încercat să sustragă 85.000 forinți,
reușind să retragă numai 65.000 forinți.
La data de 6
februarie 2009, aceleași persoane au sustras din nou un portmoneu.
Tot astfel, la data
de 21 octombrie 2007 au sustras și un telefon mobil Nokia, confiscat ulterior
de organele de poliție.
Pe baza actelor din
dosarului cauzei, prima instanță a constatat îndeplinite condițiile prevăzute
de art. 103 din Legea nr. 302/2004, dispunând arestarea persoanei solicitate,
pe o perioadă de 5 zile.
Împotriva hotărârii
pronunțată în cauză, persoana solicitată B.G.F. a formulat recurs.
Recursul nu a fost
motivat în scris, iar prin concluziile orale, apărătorul desemnat din oficiu
pentru persoana solicitată a învederat instanței că recursul declarat în cauză
este rămas fără obiect, având în vedere că a fost pronunțată hotărârea privind
predarea persoanei solicitate, cu acordul acesteia.
Examinând cauza, în
raport de actele dosarului și dispozițiile legale aplicabile, conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și justiție constată că
recursul nu este fondat.
Potrivit
dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internațională în materie penală, dacă persoana a fost reținută
potrivit art. 101, judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza
semnalării transmise prin Organizația Internațională a Poliției Criminale
(Interpol), arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi
localitatea pe o durată de 5 zile. În acest caz, instanța amână cauza și fixează
un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european
de arestare, însoțit de traducerea în limba română.
În cauză, se constată
ca fiind îndeplinite cerințele impuse de textul de lege enunțat, reținându-se
că pe numele persoanei solicitate a fost emis un mandat european de arestare de
către autoritățile judiciare ungare.
Sub acest aspect,
este lipsită de de relevanță împrejurarea că persoana solicitată a fost predată
autorităților ungare, dat fiind faptul că examinarea în recurs privește
legalitatea și temeinicia încheierii pronunțate 11 august 2011, iar predarea a
avut loc ulterior.
Arestarea persoanei
solicitate s-a dispus în baza art. 103 din Legea nr. 302/2004, pe o perioadă de
5 zile, iar predarea efectivă s-a dispus prin Sentința penală nr. 88 din 15
august 2011 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 832/39/2011.
Recursul a fost
declarat de avocatul persoanei solicitate, iar mențiunile cuprinse în
declarația persoanei solicitate, se referă la sentința prin care s-a dispus
predarea și nu încheierea prin care judecătorul fondului a emis mandat de
arestare provizorie, pe o durată de 5 zile.
Așa fiind, recursul
declarat în cauză este nefondat - și nu rămas fără obiect, urmând a fi respins,
ca atare, conform art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de persoana solicitată B.G.F. împotriva Încheierii
nr. 51 din 11 august 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru
cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 832/39/2011.
Obligă recurenta
persoană solicitată la 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care
onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției .
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 24 august 2011.