ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.08.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2873/2011

HOTĂRÂRE
11.08.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2873/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față constată:

Prin Încheierea nr. 51 din 11 august 2011

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 832/39/2011, s-a dispus,

în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, arestarea

persoanei solicitate B.G.F. pe o durată de 5 zile, cu începere de la 11 august

2011 până la 15 august 2011, pe temeiul mandatului european de arestare din 21

aprilie 2011 emis de Tribunalul local din Gyor - Ungaria.

În temeiul art. 103

alin. (13) din aceeași lege, s-a dispus și emiterea mandatului de arestare.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut că, la data de 11 august 2011,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a solicitat luarea măsurii

arestării persoanei solicitate B.G.F., pe baza semnalării transmise de Biroul

SIRENE, subsecvent emiterii mandatului european de arestare din 21 aprilie 2011

eliberat de Tribunalul local din Gyor - Ungaria sub acuzația de săvârșire a

infracțiunii de utilizare vicioasă a cardului bancar prevăzută de art. 313/C/2

Conform semnalării

transmise, fapta reținută în sarcina persoanei solicitate constă în aceea că,

la data 28 noiembrie 2008, în localitatea Gyor, împreună cu complicele său, ar

fi sustras din geanta unei persoane două carduri bancare. În aceeași zi,

persoana solicitată și complicele au încercat să sustragă 85.000 forinți,

reușind să retragă numai 65.000 forinți.

La data de 6

februarie 2009, aceleași persoane au sustras din nou un portmoneu.

Tot astfel, la data

de 21 octombrie 2007 au sustras și un telefon mobil Nokia, confiscat ulterior

de organele de poliție.

Pe baza actelor din

dosarului cauzei, prima instanță a constatat îndeplinite condițiile prevăzute

de art. 103 din Legea nr. 302/2004, dispunând arestarea persoanei solicitate,

pe o perioadă de 5 zile.

Împotriva hotărârii

pronunțată în cauză, persoana solicitată B.G.F. a formulat recurs.

Recursul nu a fost

motivat în scris, iar prin concluziile orale, apărătorul desemnat din oficiu

pentru persoana solicitată a învederat instanței că recursul declarat în cauză

este rămas fără obiect, având în vedere că a fost pronunțată hotărârea privind

predarea persoanei solicitate, cu acordul acesteia.

Examinând cauza, în

raport de actele dosarului și dispozițiile legale aplicabile, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și justiție constată că

recursul nu este fondat.

Potrivit

dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea

judiciară internațională în materie penală, dacă persoana a fost reținută

potrivit art. 101, judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza

semnalării transmise prin Organizația Internațională a Poliției Criminale

(Interpol), arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi

localitatea pe o durată de 5 zile. În acest caz, instanța amână cauza și fixează

un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european

de arestare, însoțit de traducerea în limba română.

În cauză, se constată

ca fiind îndeplinite cerințele impuse de textul de lege enunțat, reținându-se

că pe numele persoanei solicitate a fost emis un mandat european de arestare de

către autoritățile judiciare ungare.

Sub acest aspect,

este lipsită de de relevanță împrejurarea că persoana solicitată a fost predată

autorităților ungare, dat fiind faptul că examinarea în recurs privește

legalitatea și temeinicia încheierii pronunțate 11 august 2011, iar predarea a

avut loc ulterior.

Arestarea persoanei

solicitate s-a dispus în baza art. 103 din Legea nr. 302/2004, pe o perioadă de

5 zile, iar predarea efectivă s-a dispus prin Sentința penală nr. 88 din 15

august 2011 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 832/39/2011.

Recursul a fost

declarat de avocatul persoanei solicitate, iar mențiunile cuprinse în

declarația persoanei solicitate, se referă la sentința prin care s-a dispus

predarea și nu încheierea prin care judecătorul fondului a emis mandat de

arestare provizorie, pe o durată de 5 zile.

Așa fiind, recursul

declarat în cauză este nefondat - și nu rămas fără obiect, urmând a fi respins,

ca atare, conform art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de persoana solicitată B.G.F. împotriva Încheierii

nr. 51 din 11 august 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru

cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 832/39/2011.

Obligă recurenta

persoană solicitată la 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției .

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 august 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-12-19
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4225/2012
Asupra recursului de față în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 162/F/MEA din 18 decembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 102 și 103 alin.
ÎCCJ 2012-09-13
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2823/2012
Deliberând asupra recursului de față, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția I penală, prin încheierea din 31 august 2012, a dispus, în baza art. 103 alin. (9) din Legea
ÎCCJ 2011-11-15
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4050/2011
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele; Prin Încheierea penală nr. 168/F din 2 noiembrie 2011 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 103 alin. (2) d
ÎCCJ 2009-02-09
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 445/2009
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 5 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1075/2/2009 (nr. intern 781/2009) s-a dispus, în baza
ÎCCJ 2011-12-14
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4269/2011
psite de art. 313.1, art. 313.2, art. 313.3, art. 313.7 și art. 313.8, Codul penal francez; asociație de răufăcători în vederea comiterii de escrocherii, prevăzute și pedepsite de art. 450.1, art. 450.3 și art. 450.5, Codul penal francez; f
Sursă