ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea formulată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția penală, petiționarul B.N. a solicitat

strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 8291/260/2011

al Judecătoriei Moinești, motivând că la această instanță nu va avea loc o judecată

dreaptă și imparțială, întrucât între persoanele cu care se află în litigiu

există relații de rudenie și de afaceri, iar unul dintre intimați este

inspector la administrația financiară.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost

solicitate informații de la Tribunalul Bacău.

Din informarea transmisă de Tribunalul

Bacău rezultă că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect

cercetarea petiționarului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180

alin. (2) C. pen., ultimul termen acordat în cauză fiind la data de 4 aprilie

2012.

S-a arătat că cererea de strămutare nu

este motivată, însă având în vedere că nu s-au încălcat normele procedurale în

materie, urmează ca instanța supremă să aprecieze cu privire la strămutarea

cauzei.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o

instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care,

imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor

cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de

tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la

gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari

sau grefierii instanței.

În cauză, nici una dintre cerințele

art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.

În cazul unei cereri de strămutare,

imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva

convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva

celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare

trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele

împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și

justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în

privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol

decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în

raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În cazul de față, Curtea, în raport de

prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că

temerile petentului nu sunt justificate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca nefondată, cererea

formulată de petiționarul B.N. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează

obiectul dosarului nr. 8291/260/2011 al Judecătoriei Moinești.

Obligă petiționarul la plata sumei de

100 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25

aprilie 2012.