ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3811/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3811/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând, în condițiile
art. 256 C. proc. civ., asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița
sub nr. 4225/120/2007, reclamantul P.O.E. a chemat în judecată pe pârâții B.L. și
Primăria Municipiului Târgoviște, pentru ca în contradictoriu cu aceștia să se constate
nulitatea absolută a contractului de cesiune de drept de autor autentificat din
14 iulie 2005, la B.N.P. I.C.I., pentru cauză ilicită și, pe cale de consecință,
să se constate și nulitatea contractului subsecvent din 15 iulie 2004, potrivit
principiului accesorium sequitur principalem; obligarea pârâtului la plata sumei
de 273.370.000 ROL, ce reprezintă cota de 1/3 din dreptul de autor achitat de Primăria
Târgoviște pentru ansamblul monumental „C.B. și fiii” și care a fost ridicat nejustificat
de pârât; obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii
reclamantul a arătat că a participat la concursul organizat de Primăria Municipiului
Târgoviște pentru realizarea ansamblului monumental „C.B. și fiii” în asociere cu
pârâtul, întrucât acesta din urmă avea calitatea de membru al U.A.P., calitate cerută
drept condiție de participare la concurs. Asocierea era fictivă, s-a realizat numai
formal. Lucrarea a fost realizată în exclusivitate de reclamant.
De la început pârâtul
a demonstrat rea-credință, întrucât pe dosarul de concurs nu era menționată asocierea
celor doi ci era menționat numai numele lui B.L. Reclamantul a aflat mai târziu
acest aspect și l-a comunicat primăriei care i-a sugerat încheierea unui contract
prin care să se stabilească dreptul de autor pentru a beneficia astfel și de drepturile
bănești ce se cuveneau câștigătorului. B.L. nu a avut nici o contribuție la realizarea
lucrării.
Reclamantul susține că
a fost șantajat, prin manopere dolosive, să renunțe la cota parte din drepturile
de autor și de asemenea, să încheie contract pentru execuția lucrări cu firma fratelui
pârâtului, I.B., respect SC B. SRL, în condițiile în care reclamantul a executat
în exclusivitate lucrarea, iar la SC B. SRL apărea drept muncitor necalificat, fiind
salarizat ca atare.
Tribunalul Dâmbovița,
prin sentința civilă nr. 1471 din 27 decembrie 2007, a admis acțiunea; a constatat
nulitatea absolută a contractului din 14 iulie 2005 și a contractului din 15 iulie
2004, încheiat între Primăria Municipiului Târgoviște, B.L. și P.E.O.M.; a constatat
că reclamantul este autorul exclusiv al monumentului „C.B. și fiii”; a obligat pe
pârât la plata sumei de 273.370.000 ROL, ce reprezintă dreptul patrimonial de autor,
precum și la 767 RON cheltuieli de judecată, reținând că reclamantul P.E. a participat
la un concurs organizat de Primăria Târgoviște pentru realizarea unui ansamblu monumental
cu tema „C.B. și fiii”.
Cauza ilicită a contractului
dintre B.L. și P.E., a constat în faptul că B.L. a acceptat să primească cotă parte
din dreptul de autor și pe cale de consecință să se învestească drept coautor al
lucrării, pentru o lucrare la care nu are nicio contribuție în calitate de autor.
B.L. nu a făcut decât
un comision, pentru un coleg de breaslă, acceptând înscrierea la concurs ca membru
al colectivului său. Cum în contractul încheiat cu primărie pentru drepturile de
autor, apărea doar B.L., O.P. nu avea o altă cale pentru a se impune ca adevărat
autor al lucrării, și pe cale de consecință beneficiar al drepturilor patrimoniale,
decât încheierea unui contract cu L.B., prin care să i se confirme această calitate.
Curtea de Apel Ploiești,
secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, învestită cu soluționarea
apelurilor declarate de pârâți, prin decizia nr. 17 din 28 ianuarie 2010, a respins
căile de atac, pentru considerentele ce urmează:
Cu privire la apelul pârâtei
Primăria Municipiului Târgoviște instanța a reținut că acesta este nefondat, criticile
invocate fiind neîntemeiate.
Astfel, este nefondat
motivul de apel potrivit căruia instanța de fond a constatat în mod superficial
că intimatul-reclamant este autorul exclusiv al operei în litigiu, deoarece toate
probele administrate au condus la această concluzie, iar pârâtul B.L. cu probele
administrate nu au reușit să facă o dovadă contrară.
Probele administrate,
ca și recunoașterea pârâtului la interogatoriu, nu au arătat că intimatul-reclamant
este autorul exclusiv al operei de sculptură.
De altfel, prin chiar
contractul încheiat între părți, pârâtul B.L. a recunoscut că intimatul-reclamant
este autorul proiectului câștigător al concursului organizat de către apelanta-pârâtă
Primăria Municipiului Târgoviște, chiar după ce la data de 24 iunie 2004 negociase
cu Primăria Municipiului Târgoviște valoarea dreptului de autor pentru opera respectivă,
asumându-și calitatea de autor și executant al lucrării.
Chiar contractul încheiat
de Primăria Municipiului Târgoviște cu apelantul-pârât cuprinde mențiuni nelegale
cu privire la calitatea de autor a acestuia al operei în litigiu, precum și dreptul
de a primi 1/3 din valoarea dreptului de autor, deoarece acesta a avut la bază o
tranzacție ilicită.
De menționat este faptul
că primăria nu a făcut nici o cerere prin care să nu fie de acord cu lucrarea intimatului-reclamant,
ea având posibilitatea să renunțe la lucrarea câștigătoare ca nefiind respectată
condiția de participare la concurs.
Intimatul-reclamant a
fost nevoit să apeleze la colectivul condus de pârâtul B.L., ceea ce a dus la concluzia
că calitatea de membru U.A.P. a fost formală și nesemnificativă pentru primărie.
Nefondată este și critica
prin care se arată că în mod greșit pârâtul B.L. a fost obligat la restituirea sumei
de 273.373.000 ROL către reclamant, deoarece constatându-se că acesta este autorul
exclusiv al operei în litigiu, este îndreptățit să primească întreaga sumă reprezentând
valoric dreptul de autor al lucrării.
De altfel, pârâtul B.L.
nu a formulat la dosarul de fond nici o cerere pentru drepturi bănești distincte
de drepturi de autor și care i s-ar fi cuvenit pentru demersurile făcute pentru
promovarea lucrării reclamantului, astfel că în mod corect a fost obligat la restituirea
întregii sume primite.
Împotriva deciziei au
declarat recurs pârâții.
Primăria Municipiului
Târgoviște, prin criticile întemeiate pe dispozițiile pct. 9 al art. 304 C.
proc. civ., învederează că, reținând calitatea de autor exclusiv al lucrării ce
a format obiectul contractului de achiziție publică din 15 iulie 2004 a reclamantului
P.O.E., instanța a interpretat greșit situația de fapt în condițiile în care din
probatorii a reieșit că acesta este autorul schițelor câștigătoare, opera fiind
astfel o operă comună. Tranzacția încheiată între reclamant și B.L. la 14 iulie
2004 stabilește raporturile dintre părți, stabilindu-se greșit că validitatea acesteia
este afectată de o cauză ilicită.
Instanța a reținut greșit
nulitatea absolută a contractului deoarece efectele contractului ar fi trebuit menținute
cu privire la reclamant.
Recurentul invocă buna
sa credință la încheierea contractului, precum și faptul că nu a cunoscut lipsa
calității de membru a U.A.P. a reclamantului.
Pârâtul, prin recursul
întemeiat pe dispozițiile pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., arată că: instanțele au
aplicat greșit dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 8/1996; nu a fost analizată
corespunzător cauza ilicită; decizia conține o serie de inexactități în ceea ce
privește faza de concepere a lucrării, faza de executare excedând acestui dosar;
la efectuarea lucrării a pierdut mult timp cu susținerea schiței, a machetelor;
problema esențiale este aceea dacă o „persoană neavenită este artist plastic, fără
a exista o confirmare”.
Intimatul-pârât, deși
legal citat, nu a formulat întâmpinare conform dispozițiilor art. 308 alin. (2)
C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând
decizia prin prisma criticilor formulate, a probatoriilor administrate și a temeiurilor
de drept incidente cauzei, reține caracterul fondat al recursurilor însă pentru
argumentele ce succed.
Reclamantul a participat
la concursul organizat de Primăria Municipiului Târgoviște pentru realizarea ansamblului
monumental „C.B. și fiii” în asociere cu pârâtul, întrucât doar acesta din urmă
întrunea cerința de a fi membru a U.A.P., condiție impusă de Primăria Municipiului
Târgoviște participanților.
Prin fraudă, respectiv
eludarea uneia dintre condițiile esențiale stabilite de organizator – calitatea
de membru a U.A.P. - reclamantul devine câștigătorul concursului de idei (soluții),
cum este denumit de Primăria Municipiului Târgoviște, astfel cum rezultă din procesul-verbal
încheiat la 16 aprilie 2004.
Frauda săvârșită cu ocazia
participării la concursul de soluții afectează validitatea procesului-verbal din
16 aprilie 2004, ceea ce atrage conform principiului fraus omnia corrumpit, nulitatea
actelor încheiate ulterior.
Drepturile recunoscute
persoanelor fizice, în speță, dreptul reclamantului de a obține drepturile materiale
derivate din calitatea sa de autor al ansamblului monumental „C.B. și fiii” trebuie
exercitate cu bună-credință, în conformitate cu scopul urmărit de lege la stabilirea
lor.
Reclamantul își invocă
propria turpitudine (culpă) în susținerea intereselor sale. Cum nimeni nu poate
să obțină foloase invocând propria sa incorectitudine și nici să se apere valorificând
un asemenea temei, instanța superioară de fond a aplicat greșit legea atunci când
a admis acțiunea formulată de reclamant.
Drept urmare, apărarea
constantă a pârâților, ce s-a constituit în motiv de recurs, în sensul nulității
concursului dat fiind lipsa calității esențiale a reclamantului de membru a U.A.P.
este corectă.
Înalta Curte, pentru argumentele
ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc.
civ. va modifica în tot decizia, în sensul admiterii apelurilor. Drept consecință,
sentința va fi schimbată în tot în sensul respingerii acțiunii ca nefondate.
Dat fiind poziția de parte
câștigătoare în proces a intimatului B.L., reclamantul va fi obligat către acesta
la 20 RON cheltuieli de judecată efectuate în recurs și la 2.350 RON cheltuieli
de judecată efectuate în fazele procesuale anterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate
de pârâții B.L. și Primăria Municipiului Târgoviște împotriva deciziei nr. 17
din 28 ianuarie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu
minori și de familie.
Modifică decizia, în sensul
că admite apelurile formulate de pârâți împotriva sentinței nr. 1471 din 27
decembrie 2007 a Tribunalului Dâmbovița, secția civilă.
Schimbă în tot sentința,
în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
Obligă intimatul-reclamant
P.O.E. la plata sumei de 20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în
recurs, către recurentul-pârât B.L.
Obligă intimatul-reclamant
P.O.E. la plata sumei de 2.350 RON cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate
în fazele procesuale anterioare, către recurentul-pârât B.L.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 mai 2011.