ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 619/2011

Asupra recursului penal de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 75 din 30 septembrie 2010 a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. 373/45/2010, în baza disp. art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul S.M., în calitate de reprezentant legal al minorei S.G. împotriva rezoluției din 20 septembrie 2009 emisă în Dosarul nr. 331/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și a rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nr. 291/II/2/2010 din 7 mai 2010. A fost obligat petentul la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, Curtea, a reținut că prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. 373/45/2010, petentul S.M.

în calitate de reprezentant legal al minorei S.G. a solicitat instanței de judecată desființarea rezoluției procurorului de caz din data de 20 octombrie 2009 emisă în Dosarul nr. 331/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prin care s-a dispus în conformitate cu art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii Z.L., M.L.E., R.D., N.I., N.O., S.Ș., N.G., A.E., A.A., A.V., T.M., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 180 C. pen., art. 181 alin. (1) C. pen., art. 182 C. pen., art. 192 alin. (2) C. pen., art. 250 alin. (3), (4) și (5) C. pen., art. 217 C. pen., art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

și rezoluției procurorului, general din data de 7 mai 2010 prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea promovată. Împotriva acelorași rezoluții a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. 386/45/2010 o nouă plângere formulată de petent. La termenul de judecată din data de 6 iulie 2010 s-a dispus reunirea cauzelor, instanței mai întâi sesizate revenindu-i competența de a judeca plângerea promovată de petent. În motivarea plângerii petentul a susținut că soluția pronunțată de procuror este nelegală și netemeinică, apreciind că nu s-au efectuat verificări cu privire la existența vinovăției persoanelor reclamate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 180, art. 181, art. 182, art. 192, art. 250, art. 217 și art. 20 raportat la art. 175 lit. i) C. pen., ceea ce a impus desființarea rezoluției și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale.

Totodată, s-a precizat că în cauză au fost respectate prevederile legii procesual-penale cu privire la termenul de introducere a plângerii. Examinând actele și lucrările dosarului nr. 331/P/2007, Curtea a constatat următoarele: Petentul S.M., în calitate de reprezentant legal al minorei S.G. a formulat plângere împotriva numiților Z.L., M.L.E., R.D., N.I., N.O., S.Ș., N.G., A.A., A.E., A.V., T.M., acuzându-i de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 180, art. 181 alin. (1), art. 182, art. 192 alin. (2), art. 250 alin. (3), (4) și (5), art. 217, art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. A susținut în motivarea plângerii că, în dimineața zilei de 20 iulie 2010, făptuitorii Z.L.

– șef al I.J.P. Iași, cu gradul de comisar șef de poliție, M.L.E. –șeful Poliției Municipiului Iași, cu grad de comisar, T.M. – șef al Inspectoratului de Jandarmi Iași, împreună cu alți lucrători de poliție, au participat la o acțiune comună, având ca obiectiv punerea în executare a mandatelor de executare a pedepsei închisorii, emise pe numele unor persoane care locuiau în cartierul de rromi Z. din comuna C., județul Iași.

În baza unui plan comun, făptuitorii, înarmați cu pistoale, arme de vânătoare, bastoane și gaze lacrimogene, în acțiunea de căutare și prindere a persoanelor condamnate care s-au sustras de la executarea pedepselor, s-au manifestat violent, folosind armele din dotare, ceea ce a condus la rănirea gravă, prin împușcare a minorei S.G., în vârstă de 12 ani în regiunea inghinală stângă cu corp străin (alice) migrator cu localizare finală în artera lombară inferioară a pulmonului stâng, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale și au fost de natură a-i pune viața în primejdie. În urma investigațiilor efectuate de specialiști s-a stabilit că în situația de față (migrarea corpului străin) conduita chirurgicală de specialitate a fost tratamentul conservator, cu urmărirea bolnavei, și la apariția primelor semne de complicații reevaluare cu probabilitatea intervenției chirurgicale.

În urma efectuării de acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reclamate de reprezentantul legal al părții vătămate, prin rezoluția din 20 octombrie 2009 dată în Dosarul nr. 331/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitori, reținându-se că faptele reclamate au fost comise în condițiile art. 44 C. pen., respectiv, art. 45 C. pen. S-a susținut că modul în care făptuitorii au pus în aplicare planul comun de acțiune a dovedit că sub aspect subiectiv nu au urmărit rănirea sau uciderea unor persoane din localitatea Z.C. ci, doar au ripostat la actele de agresiune exercitate de către unii locuitori, acționând în stare de legitimă apărare și în stare de necesitate, în sensul dispozițiilor art. 44 C. pen., respectiv art. 45 C. pen., cauze care înlătură caracterul penal al faptei.

Drept urmare, în sarcina făptuitorilor nu au putut fi reținute infracțiunile reclamate în condițiile în care lipsește unul din elementele constitutive, și anume, vinovăția. Plângerea formulată de petent împotriva soluției adoptate în Dosarul nr. 331/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, a fost supusă controlului procurorului general, care, prin rezoluția din 7 mai 2010 a respins-o ca tardivă, cu motivarea că nu a fost respectat termenul de 20 de zile prevăzut de art. 278 alin. (3) C. proc. pen. Investită cu judecarea plângerii promovate de petent, Curtea a constatat că plângerea formulată de reprezentantul legal al părții vătămate minore S.G. a fost inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 278 1 C. proc.

pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea de către procuror a modului de rezolvare, potrivit de art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Din examinarea textului mai sus menționat a rezultat că pentru exercitarea dreptului procesual reglementat, în art. 278 1 C. proc. pen. legea a prevăzut termene și condiții. Prima condiție înscrisă în text a fost că o astfel de plângere împotriva soluției de neurmărire a putut fi făcută doar „după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale”.

Or, potrivit art. 278 alin. (3) C. proc. pen. în cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe rezoluție persoanelor interesate. Pe de altă parte, potrivit art. 185 C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesul legea a prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia a atras decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen. În speță, rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a fost comunicată petentului la data de 4 noiembrie 2009, dovada de primire și procesul-verbal de predare fiind semnate de o rudă a petentului, conform prevederilor art. 179 alin. (1) C. proc. pen.

Plângerea împotriva soluției procurorului de caz a fost depusă la procurorul general la data de 22 aprilie 2010, cu depășirea termenului de 20 de zile, care potrivit textului mai sus menționat a fost un termen de decădere a petentului din exercițiul dreptului de a cere instanței controlul rezoluției procurorului în procedura prevăzută în art. 278 1 C. proc. pen. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs petentul, criticând hotărârea ca netemeinică și nelegală. Înalta Curte, analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, conform disp. art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., constată că aceasta este nefondată.

În mod corect a decis prima instanță că plângerea formulată de petent este inadmisibilă, întrucât a fost tardiv introdusă la 22 aprilie 2010, cu depășirea termenului legal de 20 de zile, având în vedere că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a fost comunicată petentului la 4 noiembrie 2009. De aceea, constatând că hotărârea primei instanței este temeinică și legală, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul formulat și, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., îl va obliga pe petent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară S.G., prin reprezentant legal S.M. împotriva sentinței penale nr. 75 din 30 septembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 februarie 2011.