ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1252/2011

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că prin Încheierea de ședință de la 25 octombrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, a suspendat judecata apelurilor formulate împotriva Sentinței comerciale nr. 14084 din data de 11 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, în Dosarul nr. 3669/3/2007, de apelanta reclamantă SC C.I. SA, prin administrator judiciar T.A. SPRL Pentru a pronunța acestă soluție, instanța a avut în vedere că art. 36 din legea insolventei consacră o norma imperativa, de ordine publică, ce are ca scop concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitorului în competența exclusiva a judecatorului-sindic desemnat in procedura insolventei, cu scopul menținerii averii debitorului în starea existentă la data deschiderii procedurii.

Creditorii ale căror acțiuni au fost astfel suspendate vor trebui să-și declare creanțele în cadrul procedurii insolvenței. Deschiderea procedurii insolvenței suspendă doar acțiunile împotriva debitorului, nu și acțiunile judiciare sau extrajudiciare exercitate de debitor împotriva propriilor debitori. În speța de față, însă, atât reclamanta, cât și pârâta sunt în procedura insolvenței, astfel încâat, Curtea de Apel București a dat eficiență dispozițiilor imperative ale legii și a dispus suspendarea judecății cauzei în integralitatea sa, ceea ce înseamnă că s-a suspendat judecata ambelor apeluri, în considerarea scopului suspendării, respectiv acela de a prezerva caracterul concursual, colectiv și egalitar al procedurilor reglementate de lege, pentru a se evita astfel ca asupra averii debitorului să se exercite acțiuni individuale de urmărire sau executare silită a creanțelor creditorilor și a se elimina incertitudinea asupra masei pasive.

De altfel, asa cum s-a învederat de către parti, reclamanta, prin administratorul special, a înțeles să se înscrie la masa credală în cadrul procedurii deschise împotriva pârâtei. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs SC C.I. SA - prin administrator judiciar T.A. SPRL București solicitând casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru judecarea apelurilor.

Recurenta a susținut că încheierea este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, iar instanța în mod greșit nu a soluționat apelurile declarate în cauză pentru că prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 trebuie coroborate cu cele ale art. 25 lit. c) și g) din aceeași lege, iar faptul că pe parcursul soluționării prezentei cauze pârâta SC O. SA, după două acțiuni succesive de divizare, în calitate de debitoare, a solicitat deschiderea procedurii generale de insolvență, iar în cadrul acesteia reorganizarea judiciară, nu este de natură să conducă la suspendarea judecării apelului reclamantei. Recurenta a mai suținut că soluția de suspendare a judecării apelurilor este criticabilă și pentru că instanța nu a reținut că apelanta debitoare, prin acțiunea de divizare și în mod deosebit prin acțiunea de reorganizare judiciară, urmărește să paralizeze consecințele ce-i revin din Sentința comercială.nr.

14048 din 11 decembrie 2009 a Tribunalului București. Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Motivele de casare invocate de catre recurenta, prin care se solicita repunerea cauzei pe rol, nu se circumscriu ipotezei prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Motivele invocate analizeaza fondul litigiului, respectiv motivele de apel invocate în fața Curții de Apel București, instanță care a dispus suspendarea cauzei. Suspendarea acțiunilor sau suspendarea judecății, de drept, cum este cazul celei prevăzute de art. 36 din Legea nr. 85/2006 sau de art. 243 C. proc. civ., are drept efect oprirea instantanee a cursului judecății, acest efect împiedicând instanța să mai poată lua o altă măsură decât constatarea intervenirii suspendării de drept și, în mod evident, o împiedică să invoce și să soluționeze excepții, de procedură sau de fond.

Acest text conține o normă imperativă, de ordine publică, ce are drept scop concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitorului în competența exclusivă a judecătorului sindic. Ea vizează toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare fără a face distincție în funcție de data înregistrării acțiunii, respectiv dacă acțiunile au fost înregistrate înainte sau după deschiderea procedurii insolvenței. În atare situatie, acțiunea de divizare de care se prevalează recurenta, nu are nicio relevanță. Nu pot fi avute în vedere nici prevederile art. 25 lit. c) si g) din Legea nr. 85/2006, deoarece suspendarea judecării cauzei nu se face în functie de atribuțiunile lichidatorului judiciar, și nici în funcție de aceptul acestuia.

Pe de altă parte, deși susține ideea nelegalei suspendări a căii de atac, recurenta a uzat de căile procedurale permise de legea insovenței prin: înscrierea creanței la masa credală, formularea contestației împotriva tabelului de creanță, susținerea contestației în fața judecătorului sindic, declararea căii de atac împotriva sentinței tribunalului, referitor la creanța cu care s-a înscris la masa credală, iar pricina se afla în faza de recurs, la Curtea de Apel Oradea, cu termen de judecată în data de 31 martie 2010. Rezultă, așadar, că recurenta ar dori să-și exercite drepturile procesuale, prin două căi: prima - în acțiunea de fond și cea de-a doua - prin procedura insolvenței, fapt inadmisibil procedural, datorită nu numai litispendenței, dar și primordialității dispoziției și legii speciale, față de cea comună.

Pentru aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C.I. SA prin administrator judiciar T.A. SPRL București împotriva Încheierii din 25 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C.I. SA prin administrator judiciar T.A. SPRL București împotriva Încheierii din 25 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2011.