ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5796/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția contencios, administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a formulat acțiune în constatare și a solicitat să se constate existența calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul B.A. În motivarea cererii se arată că la cererea numitului B.H. prin care solicita verificări sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său, s-a stabilit că pârâtul B.A. figurează în calitate de ofițer de securitate. Acesta, având gradul de căpitan în cadrul D.R.

Banat, a dirijat colaboratori pentru a obține informații despre persoane urmărite pentru că ar elogia modul de viață occidental sau pentru că ar avea o poziție ostilă orânduirii sociale. De asemenea, a participat la instrumentarea unui dosar de urmărire informativă deschis asupra unui preot, dar a și efectuat investigații asupra rudelor și relațiilor sale. Pârâtul a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 3492 din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția contencios, administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea C.N.S.A.S. și constatată calitatea pârâtului B.A. de lucrător al Securității. Pentru a motiva această soluție, instanța de fond a reținut că pârâtul a avut gradul de locotenent major (1958-1959) în cadrul D.R.

Timișoara și căpitan în cadrul D.R. Banat, serviciul III (1966, 1967). Din actele depuse la dosar a rezultat că pârâtul este menționat în calitate de ofițer de legătură al agentului S.H., a primit note informative referitoare la titularul dosarului dar a și dat instrucțiuni pentru obținerea de informații. Pârâtul a mai dirijat alte surse informative și în dosarul privind pe T.S., scriitor și redactor la revista O. din Timișoara, exclus din U.T.C., cunoscut că are o „poziție ostilă orânduirii sociale”. Instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 deoarece pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității și prin activitățile desfășurate a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale prevăzute de legislația internă și cea internațională.

Nu au fost primite apărările pârâtului potrivit cu care măsurile dispuse de către acesta în dosarele de urmărire informativă vizau activitatea de contraspionaj deoarece s-a reținut că erau considerate ostile regimului totalitar comunist orice critici aduse ideologiei oficiale, legăturile cu cetățenii străini, intenția de a părăsi teritoriul României, iar măsurile luate de pârât au urmărit anihilarea acestor demersuri ale persoanelor vizate, nu în scopul apărării țării, ci, în mod evident, pentru susținerea sistemului totalitar comunist. Ceea ce s-a reținut în privința pârâtului nu este inițiativa deschiderii unor dosare de urmărire informativă ci faptul că acesta a contribuit la instrumentarea lor în maniera dirijării colaboratorilor din legătura sa personală pentru a obține informații despre persoanele vizate.

Împrejurarea că pârâtul a fost ulterior (anul 1986) luat în lucru prin dosar de urmărire informativă de către Securitate a fost considerat irelevant de instanța de fond din perspectiva stabilirii calității de lucrător al Securității. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul B.A. considerând că hotărârea este nelegală și netemeinică pentru că nu a fost respectat principiul imparțialității, C.N.S.A.S. prezentând numai materialele care îl acuză și nu și materialele pe care le deținea și care sunt în apărarea lui. Recurentul a arătat că nu neagă calitatea de fost ofițer de securitate, dar neagă acuzațiile care i se aduc și afirmația că ar fi instrumentat dosare de investigații pentru că au existat cel mult rapoarte de investigații care conțineau părerile unor oameni despre o anumită persoană dar care nu au fost întocmite de ofițerul de securitate.

Se invocă și faptul că instanța de fond a constatat calitatea de lucrător deși activitatea desfășurată nu se compară cu acei lucrători ai Securității care au săvârșit maltratări fizice, morale, crime și alte monstruozități. Mai mult, 25 de ani chiar pârâtul a fost urmărit de organele de securitate, deși instanța de fond a apreciat că acest fapt este irelevant. 4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat dar pentru următoarele considerente: În prezenta cauză au fost efectuate verificări în urma cererii adresate C.N.S.A.S. de către Berwanger Harald și a fost întocmită nota de constatare iar C.N.S.A.S.

a solicitat constatarea calității de lucrător a pârâtului B.A. Însă, așa cum chiar recurentul invocă în motivele de recurs, nu rezultă că recurentul-pârât ar fi contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a solicitat efectuarea verificărilor, astfel că soluția instanței de fond a fost dată cu interpretarea greșită a art. 1 alin. (1), (7) și (9) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată prin Legea nr. 293/2008. Conform art. 1 alin. (1) din acest act normativ, orice cetățean român sau cetățean străin care după 1945 a avut cetățenie română, precum și orice cetățean al unei țări membre a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al U.E.

au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate, precum și la alte documente și informații care privesc propria persoană, potrivit acestei ordonanțe și în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informațiilor care privesc siguranța națională; acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a dosarului și eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană. Art. 1 alin. (7) din ordonanță prevede că persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Art. 1 alin. (9) din ordonanță precizează faptul că exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3), (6) și (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică. Din interpretarea textelor legale anterior citate, se poate desprinde ideea că nu orice persoană poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituție, ci numai acele persoane care, având acces la propriul dosar, au constatat că au fost subiecți ai unui dosar din care rezultă că au fost urmărite de Securitate. Pe de altă parte, în ceea ce privește sfera verificării calității de lucrător al Securității, aceasta este limitată la ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, iar nu și a altor persoane.

Cu alte cuvinte, legea în materie a statuat că verificarea calității de lucrător al Securității se face numai cu privire la ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea propriului dosar al solicitantului, iar nu și la instrumentarea dosarelor altor persoane care nu au cerut verificarea. Mai mult decât atât, niciun text din O.U.G. nr. 24/2008 nu prevede extinderea verificărilor calității de lucrător al Securității cu privire la alte persoane decât solicitantul, presupuse a fi fost subiecte ale unui dosar întocmit de Securitate dacă aceste persoane nu au formulat o cerere în acest sens.

Ca atare, exercitarea dreptului de a solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului de Securitate al unei persoane aparține în exclusivitate numai acelei persoane, iar nu și altor persoane, cu excepția situației în care acestea din urmă au fost împuternicite cu procură specială și autentică în acest scop. În raport de aceste susțineri era obligatoriu ca recurentul să fi contribuit la instrumentarea dosarului informativ al persoanei care a solicitat efectuarea verificărilor, B.H. în scopul constatării calității de lucrător al Securității a recurentului.

În speță, însă, singurul document referitor la potențialele măsuri luate sau aprobate de recurent dar din acea filă nu rezultă de cine a fost întocmită, semnată sau aprobată pentru că numele pârâtului nu este indicat pe acea filă, astfel că nu se poate stabili dacă a avut vreo contribuție la propunerea deschiderii dosarului de verificare a lui B.N. În consecință, apreciind că este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentința și va fi respinsă acțiunea C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de B.A. împotriva sentinței nr. 3492 din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios, administrativ și fiscal. Modifică hotărârea atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2011.