ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.02.2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 625/2013

HOTĂRÂRE
20.02.2013
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 625/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentința penală nr. 169 din 08 februarie 2012 a

Tribunalului Gorj, a fost admisă cererea formulată de inculpatul M.I. privind

aplicarea dispozițiilor art. 320

1

În

baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și a art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., inculpatul M.I. a

fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare.

În

baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei, pe o durată de 3 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în

condițiile art. 82 C. pen.

În

baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate.

A

fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În

baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea

executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a

executării

pedepsei principale.

În

baza art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul, în

solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL Rovinari, la despăgubiri

civile în

sumă de 11.981,05 lei către

partea civilă D.G.F.P. Gorj, precum și la

majorări de întârziere, ce se vor calcula începând cu ziua următoare

termenului

de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005,

s-a dispus

comunicarea copiei dispozitivului prezentei hotărâri

judecătorești

Oficiului Național al

Registrului Comerțului, la momentul rămânerii

definitive.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen.,

inculpatul a fost

obligat la plata

sumei de 1.100 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 1.000 lei

reprezintă cheltuieli de urmărire penală.

În fapt, prima instanță a reținut următoarele:

La

28 octombrie 2009, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu

privire la faptul că inculpatul M.I. a sustras

cărbune cu

autocamionul, în paguba părții vătămate E.M.C. R., acesta

nereușind să justifice proveniența cantității de cărbune, susținând că a cumpărat-o

de la SC L. SRL Motru.

A fost verificat în același timp de către organele de poliție

modul de valorificare a cantității de 17,65 tone de cărbune achiziționat de SC A.I.

SRL Rovinari,

administrată de inculpatul M.I.,

de la SC L. SRL

Motru, conform facturii

fiscale din 04 septembrie 2009.

Reprezentanții Gărzii

Financiare - Secția Gorj, efectuând un

control operativ la SC A.I. SRL

Rovinari, au

constatat că, în perioada

2008-2009, această societate a desfășurat

activitate de colectare fier vechi prin punctul de lucru situat în

satul Roșia Jiu din comuna Fărcășești, precum și activitate de comerț cu

ridicata

a cărbunelui.

S-a stabilit de către organele de control că, deși SC

A.I. SRL Rovinari nu deținea fizic în stoc nici

un fel

de cantitate de deșeuri fier

vechi la data controlului, din documentele

contabile rezulta, ca nelivrată din gestiune o cantitate scriptică de

21.553

kg.

S-a stabilit că inculpatul a valorificat această cantitate de

fier vechi fără a se emite documente legale de livrare în numele societății și

fără să se înregistreze veniturile realizate, fiind descoperită o livrare de

10.200 kg fier vechi de către inculpatul M.I., ca persoană fizică, către SC R.

SA Gorj.

De

asemenea, analizându-se și stocul de cărbune, s-a stabilit că inculpatul nu a putut

justifica o cantitate scriptică de 40,5 tone cărbune, care nu exista faptic,

fiind valorificată fără forme legale de către acesta, ca persoană fizică și

fără a se înregistra veniturile realizate în evidențele contabile.

Aferent

acestor venituri neînregistrate, s-a calculat de către Garda Financiară - secția

Gorj, un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de 12.436 lei, din care

6.192 lei impozit pe profit și 6.244 lei, reprezentând TVA de plată,

răspunzător pentru neînregistrarea veniturilor făcându-se inculpatul M.I., în

calitate de administrator al SC A.I. SRL Rovinari.

În

drept s-a stabilit că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru

reținerea stării de fapt și stabilirea încadrării juridice s-au avut în vedere

probele administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de

sesizare, acte întocmite de organele de control financiar, acte contabile,

raport de expertiză contabilă, declarații martori, declarațiile inculpatului.

În

faza de judecată, inculpatul a declarat că recunoaște comiterea faptelor, își

însușește probatoriul administrat la urmărirea penală și nu mai solicită administrarea

altor probe, cerând aplicarea disp. art. 320

1

procedura simplificată în cazul recunoașterii vinovăției.

Instanța

a admis cererea inculpatului și, având în vedere limitele de pedeapsă reduse cu

o treime, trecând la individualizarea judiciară a pedepsei, s-a orientat la o

pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării.

Prima

instanță a apreciat că în cauză nu se impune reținerea de circumstanțe

atenuante deoarece inculpatul a comis fapta în formă continuată și a depus

diligente pentru recuperarea prejudiciului.

Împotriva

acestei sentințe inculpatul a formulat apel, solicitând reducerea pedepsei

aplicate prin reținerea de circumstanțe atenuante.

Prin decizia penală nr. 91 din 21 martie 2012 a

Curții de Apel

Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori, a fost

admis

apelul declarat de inculpatul M.I.

împotriva sentinței penale

nr. 169 din 18 octombrie 2011 pronunțată de

Tribunalul Gorj, a fost

desființată, în

parte, sentința, în sensul că s-a acordat inculpatului

circumstanța atenuată judiciară legală prevăzută

de art. 74 lit. c) C. pen.

și în

raport cu art. 76 C. pen., i-a fost redusă pedeapsa

aplicată la 1 an

închisoare.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței, cu

precizarea că termenul de încercare, calculat conform art. 82 C. pen. s-a redus

la 3 ani.

Cheltuielile judiciare au

rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, instanța de control

judiciar a reținut că

inculpatul a recunoscut comiterea faptelor nu doar

în faza de judecată, când a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev.

de

art. 320

1

încă de la urmărirea penală,

colaborând cu organele de urmărire penală,

ceea ce coroborat cu

lipsa de antecedente

penale, a justificat, în opinia instanței de apel,

reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74

lit. c) C. pen.

S-a reținut că neefectuarea unor demersuri în

vederea achitării

prejudiciului - pe care totuși l-a recunoscut și este

cert că urmează să-l plătească - nu justifică refuzul acordării de circumstanțe

atenuante.

Împotriva acestei decizii, inculpatul M.I., în termen legal,

a formulat recursul de față solicitând, cu privire la latura civilă a cauzei,

casarea ambelor hotărâri și, în rejudecare, obligarea la

plata sumei de 6220,62 lei către partea civilă,

sumă ce reprezintă

impozit pe profit

( caz de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

2

C.

proc. pen.);

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând recursul

declarat de inculpatul M.I. în raport cu motivul de casare invocat

cât și în raport cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

constată că acesta este nefondat.

Așa cum în mod corect s-a reținut prin

rechizitoriul nr. 287/P/

2012 al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, inculpatul M.I.

a fost trimis

în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu

aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada

2008-2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu a evidențiat în actele

contabile veniturile realizate din activitatea de colectare a

fierului vechi și de comerț cu cărbune, în scopul

sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând un prejudiciu

total bugetului

statului în sumă de 11.981,05 lei.

La

termenul de judecată din 18 octombrie 2011, prezent personal în fața instanței

de fond - Tribunalul Gorj - inculpatul M.I., în prezența apărătorilor aleși

avocat U.E. și

avocat O.I. (împuternicire

avocațială fila 11 dosar fond ),

după ce i s-a adus la cunoștință actul

de sesizare a instanței a declarat că dorește să beneficieze de dispozițiile art.

320

1

probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care și Ie-a

însușit, precum și că este de acord să acopere

prejudiciul reținut în

actul de

sesizare a instanței, nedorind să mai facă alte precizări

(declarație

inculpat fila 22 dosar fond ).

Analizând actele și lucrările din dosar, înalta

Curte constată că inculpatul a beneficiat de dispozițiile art. 320

1

și și-a însușit probele administrate în faza de urmărire

penală,

necriticând, nici la fond și nici în

calea de atac a apelului, latura civilă

a cauzei.

Abordarea inculpatului, de a critica latura civilă a cauzei

direct în fața instanței de recurs încalcă principiul

disponibilității,

consacrat de art. 129 alin. (6) C. proc. civ., în

sensul că, uzând de prevederile art. 320

1

acceptat să acopere prejudiciul astfel cum acesta

a fost stabilit la urmărirea penală, iar instanțele nu au mai administrat nici

un fel de

probe cu privire la acest

aspect, judecata în fața instanței de fond

având loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Avându-se

în vedere și faptul că, verificându-se decizia atacată în raport cu prevederile

art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor

motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursul

declarat în cauză să

fi respins, ca

nefondat, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul

inculpat va fi obligat la

plata sumei de sumei de 350 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând

onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din

oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul

M.I.

împotriva deciziei penale nr. 91 din

21 martie 2012 a

Curții de Apel

Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350

lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând

onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din

oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 februarie

2013

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-01-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 102/2013
Asupra recursului de față; În baza actelor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. l 1 din 16 ianuarie 2012, Tribunalul Vrancea a dispus condamnarea inculpatului G.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 9 ali
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1631/2013
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 121 din 23 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în baza art. 254 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.L., studii superio
ÎCCJ 2013-12-13
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4019/2013
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 27 din 23 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 14606/63/2012, în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24
ÎCCJ 2014-01-13
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 94/2014
Asupra recursului, arată următoarele; Prin sentința penală nr. 239 de la 23 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul cu nr. 10091/95/2012, în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2
ÎCCJ 2013-09-05
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2605/2013
Asupra recursului penal de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 10 din 10 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Buzău, în baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3
Sursă