ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 25.10.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3461/2012

HOTĂRÂRE

25.10.2012

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3461/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față

În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 176/D/2012 din data de 29 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului

G.P.,

pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174-175

alin. (1)

lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76

alin. (2)

C. pen. și art. 320/1 C. proc. pen., la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare și 6 (șase) ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-

a și lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive din 8 martie 2012 la zi.

Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 7, raportat la art. 4 lit. b) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat pentru depozitarea lor în sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Potrivit art. 14, art. 346 C. proc. pen., s-a luat act că partea vătămată S.I. nu se constituie parte civilă.

A fost obligat inculpatul să plătească o contribuție lunara de întreținere către curatorul B.P., în favoarea minorilor G.M., și G.B.C. după cum urmează:

- suma de 90 lei către minora G.M., începând cu data de 7 martie 2012 și până la majorat (15 august 2012),

- suma de 90 lei către minorul G.B.C., începând cu data de

7 martie 2012

și până la majorat.

In baza art. 191

alin. (1)

C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 900

lei

cheltuieli judiciare (700 lei în faza de urmărire penală).

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:

În ziua de 07 martie 2012, inculpatul G.P. a mers la B.P. din satul Somușca, comuna Cleja, jud. Bacău să-l ajute la treburile gospodărești, iar în jurul orelor 17,30, când a revenit acasă, a găsit-o pe soția sa G.V., sub influența băuturilor alcoolice. Inculpatul i-a cerut soției sale să meargă cu el în curte pentru a da de mâncare la păsări și la animale.

Inculpatul

G.P. a mers la adăpostul animalelor iar

soția

sa a rămas în curte pentru a se îngriji de păsări și profitând de faptul că era singură, a mers în beciul casei, unde, cu ajutorul unui furtun, a început să consume vin din butoi, moment în care a fost surprinsă de inculpat, care i-a smuls furtunul din mână și a lovit-o de mai multe ori în zona toracelui, până când furtunul s-a rupt. Inculpatul a scos-o pe soția sa în curte, unde cu o bucată de lemn a continuat să o lovească până în momentul în care victima a căzut și a rămas în stare de inconștiență.

Ulterior, inculpatul a luat-o pe soția sa și a dus-o în casă, iar în timpul nopții aceasta a decedat.

Din raportul de constatare nr. 505 din 19 aprilie 2012 întocmit de Serviciul de Medicină legală Bacău a rezultat că moartea numitei G.V. a fost violentă și s-a datorat „insuficienței cardio-respiratorii acute în cadrul unui traumatism toracic cu fracturi costale multiple dr. și stg. cu formare de volet costal, rupturi pulmonare și hemotorax bilateral. Leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure și comprimare. Moartea datează din

07 martie 2012.

La reținerea situației de fapt, instanța a avut ca mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la locul faptei, planșele fotografice, raportul de constatare medico-legală nr. 505 din 19 aprilie 2012 întocmit de către SML Bacău, declarațiile părții vătămate S.I. depozițiile martorilor R.L., B.G., B.P., G.G., M.D.M. toate coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inc. G.P.

Prima instanță a apreciat că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale

infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174-175 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

Instanța de fond a motivat că la individualizarea judiciară a pedepsei a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, valoarea socială supremă ocrotită de lege care a fost încălcată - viața omului - periculozitatea redusă a inculpatului care este infractor primar, o persoană muncitoare, harnică, a recunoscut săvârșirea faptei și o regret sincer.

Instanța a constatat direct și nemijlocit că inculpatul chiar regretă comiterea infracțiunii, că a fost un accident în viața acestuia, care nu s-a mai putut stăpâni să nu o lovească pe soția sa, săturându-se să se ocupe el atât de munci prin sat cu ziua pentru a realiza venituri necesare traiului

zilnic

(în pofida bolii renale de care suferă în prezent făcând

dializă),

cât și de creșterea copiilor, îngrijirea acestora și treburile clin propria gospodărie, soția sa consumând în mod frecvent băuturi alcoolice și neimplicându-se în viața familiei.

Față de aceste motive, precum și că în interesul copiilor inculpatului (mai ales al minorului G.B.C.) care în prezent sunt

lipsiți

de ocrotire părintească - mama decedată,

iar

tatăl în detenție - este mai bine ca inculpatul să nu lipsească o perioadă foarte mare de timp, instanța constatând direct că legăturile personale și afective ale copiilor cu tatăl lor sunt profunde și strânse, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse privative de libertate orientată spre minimul special prevăzut de lege făcând aplicarea dispozițiilor art. 320/1 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen., este necesară și suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Întrucât obligația la întreținerea a minorilor de către tată continuă să existe, instanța l-a obligat să plătească o contribuție lunară de întreținere în favoarea celor doi minori - G.M., și G.B.C., către curatorul B.P.

În consecință, instanța a stabilit ca inculpatul să plătească câte 90 lei lunar în favoarea fiecărui mior, începând cu data faptei - 7 martie 2012 și până la majoratul fiecărui copil.

Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, care a criticat-o, pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei obligări a inculpatului la plata a câte 90 de lei lunar în favoarea copiilor săi minori reprezentând prestație periodică nelegală, precum și pentru omisiunea aplicării dispozițiilor

art.109

C. proc. pen.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 98 din 23 august 2012 în baza art. 379 pct. 2

lit. a)

C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva sentinței penale nr. 176/D/2012 din data de 29 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău, numai cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 109 C. proc. pen.

A desființat sentința penală apelată doar sub acest aspect, și reținând cauza spre rejudecare în temeiul art. 109 C. proc. pen., a dispus păstrarea de Tribunalul Bacău, până la soluționarea definitivă a cauzei, a mijloacelor materiale de probă ridicate de organele de urmărire penală, astfel cum sunt indicate în adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 1139/P/2012

din

data de 23 aprilie 2012, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.

Au fost menținute celelalte dispoziții

ale

sentinței penale apelate.

Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea a constat că apelul Parchetului urmează a fi admis dar pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a constat că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor

administrate,

a dat faptei săvârșite de

intimatul-inculpat

o corectă încadrare juridică și a dat dovadă de înțelegere prin aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, desigur după reducerea acestora cu 1/3 potrivit art. 320/1 alin. (7) C. proc. pen., prin reținerea în favoarea acestuia și a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74

alin. (1)

lit. a)

și c) C. pen. Instanța de control judiciar a reținut că în cauză rezultă pe deplin vinovăția intimatului-inculpat cu privire la infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea acestuia.

De altfel, așa cum a reținut și instanța de fond, intimatul-inculpat a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, prevăzute de art. 320/1 C. proc. pen., recunoscând săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

In aceste condiții, având în vedere și motivele de apel ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Curtea a constat că nu se impune a se face aprecieri cu privire la situația de fapt.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului a rezultat că în cauză sunt

îndeplinite

toate condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii

civile

a inculpatului ca urmare a săvârșii infracțiunii de omor în dauna soției sale. Ori, în aceste condiții, deoarece prin săvârșirea infracțiunii comise de inculpat cei doi copii ai victimei sunt

lipsiți

de aportul mamei lor ucise de inculpat, sunt îndreptăți la plata unei prestații periodice lunare, cât și un prejudiciu moral.

În cauză este vorba de răspunderea

civilă

delictuală pentru fapta proprie , prevăzută de art. 1349 și art. 1357

din

Noul Cod civil, care constituie temeiul pentru stabilirea condițiilor generale ale răspunderii

civile,

iar nu în temeiul art. 86

din

fostul Cod al familiei, referitoare la

obligațiile

legale de întreținere, în cazul nostru al părintelui în favoarea copilului său minor.

Determinarea cuantumului prestației periodice lunare în favoarea copiilor minori se face în raport de veniturile cu care victima contribuia la creșterea și educația acestora, inclusiv prin munca în gospodărie, creșterea animalelor de curte și munca terenului, munca remunerată la diferiți concetățeni și eventual a salariului minim pe economie.

Având în vedere aspectele mai sus arătate, Curtea a apreciat că obligarea inculpatului la plata doar a unor sume de câte 90 lei lunar, cu titlul de prestației periodică este și așa foarte mică, în raport de nevoile de creștere și educație a celor doi copii.

Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a criticat hotărârea apelată invocând și faptul că, deși cu ocazia cercetării la fața locului au fost ridicate mijloace de probă, instanța de fond a omis să facă aplicarea dispozițiile art. 109 alin. (3) C. proc. pen.

Această critică a Parchetului a fost apreciată ca fiind pe deplin justificată.

Așa cum rezultă procesul verbal aflat la

fila

2-6 dosar urmărire penală, organele de cercetare penală, cu ocazia cercetării la fața locului au ridicat mai multe mijloace materiale de probă, care au fost predate prin adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 1139/P/2012 din data de 23 aprilie 2012 Tribunalului Bacău, în prezent aflându-se la Camera de corpuri delicte a acestei instanțe.

In aceste condiții, instanța de fond avea obligația, în conformitate cu dispozițiile art. 109 C. proc. pen., să dispună păstrarea acestora până la soluționarea definitivă a cauzei.

Împotriva deciziei penale sus arătate a declarat recurs inculpatul G.P. fără a depune motivele de recurs.

La termenul din 25 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu a pus în discuția părților excepția inadmisibilității recursului declarat de inculpatul G.P.

Concluziile apărătorului desemnat din oficiu, ale reprezentantului Ministerului Public, precum poziția adoptată de inculpat au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Examinând cauza, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul inculpat G.P. împotriva deciziei penale nr. 98 din 23 august 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 385/1 alin. (3) C. proc. pen., „nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute in art. 362 C. proc. pen. nu au folosit calea apelului, sau aceste persoane pot declara recurs chiar daca nu au folosit apelul, daca prin decizia pronunțata in apel a fost modificată soluția

din

sentința si numai cu privire la aceasta modificare. In speța de față inculpatul G.P. nu a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 176/D

din

iunie

2012, iar prin apelul promovat de procuror a fost criticată decizia pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei obligări a inculpatului la plata a câte 90 de lei lunar în favoarea

copiilor

săi minori reprezentând prestație periodică este nelegală, precum și pentru omisiunea aplicării dispozițiilor art. 109 C. proc. pen. Curtea de Apel Bacău, admițând apelul declarat de procuror, prin decizia penală nr. 98 din 23 august 2012 în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a modificat sentința apelată, numai cu privire la omisiunea aplicării de către instanța de fond a dispozițiilor art. 109 C. proc. pen., împrejurare care nu a schimbat soluția de condamnare a inculpatului dispusă de prima instanță.

Pentru considerentele anterior arătate recursul în cauză se va respinge ca inadmisibil în baza art. 385

pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. cu consecința obligării recurentului inculpat G.P. la plata sumei de 300

lei

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.