ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4537/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 26 iunie 2001, reclamanții C.M., C.G., M.I.T., K.M.N., M.A.A., M.C. și M.D.M.S. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.S. și Spitalul de Boli Dermatovenerice „Prof. Dr. S.L.”, restituirea în natură a imobilului situat în Calea Șerban Vodă, sector 4, compus din teren în suprafață de 15.748 m.p. și o clădire în care se găsește spitalul compus din subsol (spălătorie, uscătorie, bucătărie, baie), parter (23 camere, WC, baie, sală mese), etaj I (23 camere, wc, sală mare), etaj II (23 camere, WC, baie, sală mare) și pod, în valoare de 3.000.000 dolari S.U.A.

În motivare a cererii reclamanții au arătat că imobilul a aparținut mamei lor, M.D.M., în baza contractului de cesiune de acțiuni nr. 24197 din 2 iulie 1937, căsătorită cu M.D., că imobilul a fost luat fără titlu de către stat, după ce a fost rechiziționat de către trupele germane și sovietice, conform Ordinului nr. 5974/1944 și a procesului verbal din 21 decembrie 1944, iar actualmente în imobil se găsește Spitalul de Boli Dermato-venerice Prof. Dr. S.L. La data de 5 noiembrie 2001 reclamanții au solicitat introducerea în cauză a pârâtului M.B. prin P.G., cerere admisă de tribunal. Prin precizarea de acțiune depusă la 03 decembrie 2001, reclamanții au arătat că imobilul din litigiu este o construcție privată, ridicată de familia M.l.

începutul secolului (1910) drept sanatoriu, rămânând cu acest regim până la cel de-al doilea război mondial, când a fost rechiziționat atât de trupele germane și apoi de cele sovietice. Imobilul a intrat în categoria imobilelor abuziv preluate și a imobilelor preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940. La 11 noiembrie 2002, reclamanții au solicitat introducerea în cauză a C.L.S. 4 București, iar, în ce privește modificarea acțiunii, au solicitat în subsidiar a li se restituie întregul imobil, terenul de 12.543 m.p. evaluat la suma de 1.617.466 dolari S.U.A., respectiv, 53.423.296.116 lei, restul de teren și clădire, evaluate la 1.163.276 dolari S.U.A. respectiv 31.816.051.026 lei urmând a obligate pârâtele să-l suporte în favoarea reclamanților în bani.

La 15 septembrie 2003, M.I. a formulat cerere de intervenție în interes propriu susținând că este comoștenitoarea defunctei M.M. și coproprietara imobilului revendicat, alături de reclamanți, calitate ce a fost stabilită în baza deciziei civile nr. 800/ A din 30 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ. Cererea de intervenție în interes propriu a fost admisă în principiu prin încheierea din 27 octombrie 2003. Prin sentința civilă nr. 1005 din 2 decembrie 2003, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondată, acțiunea. Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanții și intervenienta M.I. Prin încheierea din data de 11 ianuarie 2005 s-a dispus suspendarea judecății cauzei, conform art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Cauza s-a repus pe rol la data de 17 martie 2009, avându-se în vedere emiterea dispoziției Primarului municipiului București nr. 6818 din 16 noiembrie 2006. Prin încheierea din data de 9 iunie 2009, avându-se în vedere certificatele de deces și certificatele de moștenitor depuse la dosar, s-a dispus introducerea în cauză a succesorilor apelantului-reclamant M.I.T., decedat la 21 octombrie 2005, respectiv, M.M.R. și M.M.R.E., anterior fiind introdus în cauză și M.C.T., ca moștenitor al apelantei M.C.E.A., decedată la data de 14 august 2006. Prin încheierea din 9 martie 2010 s-a dispus suspendarea judecății cauzei, conform art. 155 1 C. proc. civ., cauza fiind repusă pe rol ulterior, ca urmare a cererii formulate de apelantul M.C.T.

la data de 8 martie 2011. Prin decizia civilă nr. 533/ A din 24 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a admis apelurile, a schimbat în tot sentința, în sensul respingerii acțiunii și cererii de intervenție formulate în contradictoriu cu pârâții C.L.S. 4 București, M.S. și Spitalul de Boli Dermato-Venerice, ca fiind formulate în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală pasivă și, respectiv, al respingerii acțiunii și cererii de intervenție formulată în contradictoriu cu pârâtul M.B., prin P.G., ca fiind rămase fără obiect. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, prin dispoziția nr. 6818 din 16 noiembrie 2006 emisă de P.M.B. în cursul judecării prezentului dosar de apel, s-a restituit în natură reclamanților și intervenientei imobilul situat în București, Calea Șerban Vodă, sectorul 4, format din clădirile vechi C1 + C2, precum și terenul în suprafață de 10772,84 m.p.

Curtea a reținut totodată, din susținerile orale ale apărătorului apelanților reclamanți, că această dispoziție nu a fost contestată în fața instanțelor judecătorești. În cauză nu se justifică legitimarea procesuală pasivă a pârâților C.L.S. 4 București, M.S. și Spitalul de Boli Dermato-Venerice, singura unitate deținătoare, care, în plus, a fost și învestită cu notificarea fiind M.B., prin P.G., aspect confirmat oricum prin emiterea dispoziției sus-menționate. Pe de altă parte, în raport de pretențiile deduse judecății, pretenții ce nu pot fi modificate în apel, față de dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ., prin emiterea dispoziției de restituire, necontestată în justiție, acțiunea principală, precum și cererea de intervenție formulată în contradictoriu cu pârâtul M.B., prin P.G., au rămas fără obiect, apelanții recunoscând în acest sens că această unitate ar fi restituit în totalitate imobilul deținut.

Împotriva menționatei decizii a declarat și motivat recurs, în termen legal, apelantul-reclamant M.C.T., pentru motive de nelegalitate întemeiate pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În dezvoltarea acestora s-a arătat că în cadrul dosarului administrativ a fost efectuat un raport de expertiza topografică de către expert D.A., prin care s-a stabilit că o suprafața de teren de 3.366, 82 m.p. este ocupată de către SC A. SA. Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 15267/3/2008 de pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civila, toți moștenitorii fostului proprietar al imobilului din Calea Șerban Vodă au solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA, obligarea acesteia să le lase in deplină proprietate și liniștită posesie imobilul în suprafață de 3.366,82 m.p., parte din imobilul fost proprietatea autoarei M.M.

situat în Calea Șerban Vodă, sector 4, București. Prin sentința civilă din data de 04 martie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii în revendicare. Față de dispozitivul și considerentele hotărârii primei instanțe și prin raportare la modificările legii speciale ce se aplică în cauză și care au dus inclusiv la restituirea în natură a unei părți de imobil prin dispoziția 6818/2006, emisă în baza Legii nr. 10/2001, pentru respectarea dreptului de proprietate al reclamanților, se impunea obligarea unității administrativ teritoriale să trimită notificarea spre soluționarea cererii de restituire a diferenței de teren către unitatea deținătoare, SC A. SA.

Se impunea modificarea soluției pronunțate de prima instanță în sensul de a se constata că doar pentru partea din imobil, restituită deja prin dispoziția nr. 6818/2006, cererea de restituire a rămas fără obiect, acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar fiind formulată anterior emiterii dispoziției de restituire în natură. Pentru trimiterea dosarului administrativ către unitatea deținătoare nu era necesară contestarea deciziei de restituire nr. 6818/2006 a unei părți din suprafața solicitată, această dispoziție fiind legală în condițiile în care cererea de restituire a diferenței de teren nu a fost respinsă, moștenitorii fostului proprietar neavând nici măcar interesul procesual al formulării unei astfel de contestații, în condițiile în care trimiterea dosarului nu se făcea prin dispoziție emisă de P.G.M.B., ci printr-o simplă adresă de înaintare către unitatea competentă să se pronunțe asupra cererii.

Astfel, ținând cont că în prezentul dosar s-a solicitat restituirea întregului teren în baza Legii nr. 10/2001, în contradictoriu cu unitatea administrativ teritorială, instanța de judecată avea posibilitatea, consfințită prin decizia în interesul Legii nr. XX/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, de a constata că, în procedura de soluționare a notificării în baza legii speciale, pentru diferența de teren ce era ocupată de către SC A. SA, era necesară trimiterea dosarului către această societate în vederea soluționării notificării pentru acest teren, sens în care trebuia să se dispună. Analizând recursul formulat, în raport de criticile menționate, Înalta Curte apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente: Prin prezenta acțiune, introdusă pe rolul acestei instanțe la data 26 iunie 2001, s-a solicitat restituirea în natură a imobilului, compus din teren în suprafață de 15 784 m.p.

și construcție, care constituie sediul Spitalului de boli Dermato-Venerice pr. dr. S.L., situat în București, Calea Șerban Vodă, sector 4. Dovada dreptului de proprietate asupra acestui imobil a fost făcută cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 24197/1937, cu inventarul bunurilor rechiziționate existent la fila x a dosarului prime instanțe, din care rezultă că a fost preluată de către stat de la autoarea recurentului o suprafață de 15 748 m.p. Pentru acest imobil au fost formulate notificările nr. 1348/2001 și nr. 6356/2001, în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care s-a solicitat o suprafață de 15623 m.p. Acestor notificări li s-a răspuns prin dispoziția nr. 6818 din 16 noiembrie 2006, emisă de P.M.B., în momentul în care acest dosar se afla în faza apelului, și s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a suprafeței de 10772,84 m.p.

teren, deoarece, din expertiza extrajudiciară efectuată de expert A.D., a rezultat că numai această suprafață de teren se află în posesia unității notificate, iar o altă parte a terenului notificat, respectiv 3366 mp, s-ar afla în posesia SC A. SA. Deoarece notificările au fost soluționate numai parțial, prin emiterea dispoziției nr. 6818 din 16 noiembrie 2006 în momentul în care prezenta cauză se afla în faza procesuală a apelului, în mod greșit instanța de apel a respins cererea apelaților de a trimite notificarea la SC A. SA, pentru continuarea procedurii pe Legea nr. 10/2001, prevalându-se de interdicția prevăzută de art. 294 C. proc. civ., câtă vreme această cerere nu putea face obiect al cererii introductive de instanță.

Conform alin. (2), (3) și (4) ale art. 27 al Legii nr. 10/2001, persoana juridică notificată va comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat, anexând la comunicare și copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Termenul de 6 luni prevăzut la art. 22 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicării. Din probele administrate în cauză nu rezultă că o astfel de comunicare a fost realizată către reclamanți, astfel încât aceștia se află încă în termenul de formulare a notificării prevăzut de art. 22 alin. (1) al Legii nr. 10/2001 pentru suprafața de teren deținută de SC A. SA, respectiv cea de 3366 m.p.

Deși Legea nr. 10/2001 nu prevede procedura transmiterii notificării (soluționate parțial de către unitatea deținătoare care a emis dispoziție pentru imobilul pe care îl deține, către unitatea deținătoare a celeilalte părți a imobilului), această ipoteză își găsește reglementarea în art. 27.1 și art. 27.2, din H.G. nr. 250/2007 privind normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 10/2001. Potrivit acestor norme, în cazul în care persoana juridică notificată nu deține bunurile imobile solicitate, aceasta va proceda la direcționarea notificării entității învestite cu soluționarea acesteia, fie unitate deținătoare a bunurilor imobile solicitate, fie entitate învestită cu soluționarea acesteia, după caz.

Conform art. 27.2, prevederile pct. 27.1 sunt aplicabile și în situația în care persoana juridică notificată deține numai în parte bunurile imobile solicitate, caz în care, după ce va emite decizia motivată de restituire pentru partea de imobil pe care o deține, va proceda la direcționarea notificării unității deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat sau, după caz, entității învestite cu soluționarea acesteia. Prin urmare, deoarece notificările nr. 1348/2001 și nr. 6356/2001 sunt în posesia pârâtului M.B., prin P.G., iar SC A. SA este unitatea deținătoare a unei suprafețe de 3366 m.p. teren care nu a făcut obiectul dispoziției nr. 6818 din 16 noiembrie 2006, se impune obligarea pârâtului M.B., prin P.G., să înainteze aceste notificări la SC A. SA, pentru a se pronunța prin dispoziție.

Deoarece prin dispoziția nr. 6818 din 16 noiembrie 2006, emisă de P.M.B., s-a dispus în sensul restituirii în natură a unei părți din imobil către reclamanți, nu există interesul reclamanților de a formula contestație împotriva acestei dispoziții. De altfel, exercitarea acestei căi de atac nu are nici o înrâurire asupra obligației de înaintare a notificărilor către SA A. SA, deoarece dispoziția supusă contestației privește alt teren decât cel aflat în posesia SA A. SA. Astfel fiind, pentru argumentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează ca recursul să fie admis. Va fi modificată decizia recurată în sensul că se va dispune, suplimentar celor deja cuprinse în dispozitivul deciziei recurate, obligarea pârâtului M.B., prin P.G., să înainteze notificările nr. 1348/2001 și nr. 6356/2001 la SC A. SA în vederea soluționării acestora cu privire la diferența de suprafață de 3366 m.p.

teren, care nu a făcut obiectul dispoziției nr. 6818 din 16 noiembrie 2006 emisă de P.M.B., situat în București, Calea Șerban Vodă, sector 4. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul M.C.T. împotriva deciziei nr. 533/ A din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie. Modifică decizia recurată, în sensul că dispune și obligarea pârâtului M.B., prin P.G., să înainteze notificările nr. 1348/2001 și nr. 6356/2001 la SC A. SA în vederea soluționării acestora cu privire la diferența de suprafață de 3366 m.p. teren, care nu a făcut obiectul dispoziției nr. 6818 din 16 noiembrie 2006 emisă de P.M.

București, cu privire la imobilul situat în București, Calea Șerban Vodă, sector 4. Menține celelalte dispoziții ale deciziei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2012.