ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2778/2011

Asupra cauzei de față,constată următoarele:

Prin

încheierea din ședința de la data de 4 mai 2009 Curtea de Apel București, secția

a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a suspendat judecata apelurilor

formulate de reclamanții G.M., E.A.M.C., G.A.R. (moștenitorii defunctului G.T.N.)

și de intervenienta N.A. (moștenitoarea defunctei C.T.) împotriva sentinței civile

nr. 41 din 18 ianuarie 2000 pronunțată de Tribunalul București, secția a IlI-a civilă,

în Dosar nr. 3209/1999, în contradictoriu cu pârâții SC H.N. SA și Municipiul București

prin Primar General, precum și cu intervenienții F.C., C.C., I.C., I.I., S.M., P.I.,

N.I.E., N.I., P.P. și S.W.E., în temeiul dispozițiilor art. 155

1

C. proc.

civ.

Pentru a dispune în acest sens, instanța

a reținut că reclamanții nu au indicat moștenitorii intimaților-intervenienți N.I.

și P.P. - decedați, deși li s-a pus acest lucru în vedere, sub sancțiunea aplicării

dispozițiilor art. 155

1

C. proc. civ.

Prin încheierea din ședința de la data

de 22 iunie 2009 Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, a respins cererea de repunere a cauzei pe rol formulată

de apelantul-reclamant G.A.R. ca neîntemeiată și a menținut măsura suspendării judecării

apelurilor în baza aceluiași temei legal.

Pentru a dispune în acest sens, instanța

a reținut că apelantul-reclamant nu a depus certificatele de moștenitori solicitate

de instanță pentru a se putea relua judecata cauzei.

Împotriva acestei încheieri a formulat

cerere de recurs intervenientul C.C.

În motivarea cererii, neîntemeiate în drept,

recurentul a arătat că în încheierea de ședință de la data de 22 iunie 2009, în

mod greșit s-a consemnat că a solicitat respingerea cererii de repunere pe rol a

cauzei și menținerea suspendării judecării, deoarece cauza care este pe rol din

anul 1993 și a suportat mai multe cicluri procesuale, trebuia judecată.

A mai arătat că nu a lipsit niciodată de

la termenele de judecată ale cauzei și că prin toate apărările formulate și-a păstrat

demnitatea, probând fiecare afirmație făcută.

În final a arătat că pentru, prima dată

în acest proces, solicită respingerea acțiunilor reclamanților, deoarece aceștia

nu au dovedit că sunt îndreptățiți a moșteni imobilul din strada V., București.

Recursul va fi declarat nul pentru următoarele

considerente:

Prin cererea formulată recurentul și-a

exprimat nemulțumirea sa față de faptul că procesul este pe rol de foarte mulți

ani și față de modalitatea în care cauza a fost soluționată în mai multe cicluri

procesuale.

Aceste apărări țin de judecata cauzei pe

fond și nu au legătură cu măsura de menținere a suspendării judecării apelurilor,

luată prin încheierea recurată, pentru nedepunerea certificatelor de moștenitori

solicitate de instanța de apel, în temeiul art. 155

1

C. proc. civ.

Chiar dacă, fiind supusă numai recursului,

conform art. 244

1

C. proc. civ încheierea poate fi criticată și în condițiile

art. 304

1

C. proc. civ., recursul declarat împotriva încheierii de menținere

a măsurii suspendării judecății trebuie să aibă legătură cu soluția avizată.

În speță, recurentul nu arată în ce măsură

hotărârea de apel este netemeinică sau nelegală și de ce, eventual, lipsa indicării

moștenitorilor persoanelor decedate nu ar împiedica în vreun fel continuarea judecății.

Cum criticile formulate nu vizează propriu-zis

soluția criticată cererea va fi declarată nulă, în baza art. 312 C. proc. civ.,

controlul judiciar fiind imposibil de exercitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de intervenientul

C.C. împotriva încheierii de ședință din 22 iunie 2009 a Curții de Apel București,

secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul

nr. 4105/2001.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25

martie 2011.