ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2402/2012

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 3 aprilie 2012 a Curții de Apel București, s ecția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 10557/2/2011 (4052/2011), privind pe condamnatul persoană transferabilă G.C.R., în baza art. 195 C. proc. pen. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de I.G.P.R.- C.C.P.I. din dispozitivul sentinței penale nr. 7/F din 11 ianuarie 2012 cu privire la numele persoanei condamnate. Pentru a hotărî astfel s-au reținut următoarele: Prin cererea înregistrată la 22 martie 2012 pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, C.C.P.I. - Biroul Național Interpol a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în mandatul de executare nr. 7/2012 din 21 februarie 2012, în sensul că numele persoanei ce urmează a fi transferate din Polonia este G.C.R.

și nu G.R.C. Examinând cererea formulată, Curtea a constat că MEPI nr. 7/2012 din 21 februarie 2012 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, cuprinde atât numele, cât și cele două prenume ale persoanei transferabile, ca și sentința penală nr. 7/2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în baza căreia a fost emis mandatul. Având în vedere că la întocmirea atât a dispozitivului sentinței, cât și a MEPI, au fost respectate dispoz. art. 357 rap. la art. 70 C. proc. pen., respectiv art. 420 alin. (1) rap. la art. 70 C. proc. pen., dispoziții care nu impun respectarea unei anumite ordini la indicarea numelui și prenumelui/prenumelor inculpatului și că nu există nicio posibilitate de identificare eronată a persoanei cu privire la care instanța de judecată a dispus, fiind indicate și toate datele de stare civilă, instanța apreciază că nu se impune modificarea sentinței penale.

Împotriva acestei încheieri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând casarea încheierii de ședință atacate și, pe fond, să se procedeze la îndreptarea erorii materiale, în sensul că numele corect al condamnatului este G.C.R. Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând recursul declarat atât în raport cu motivele scrise depuse la dosar cât și în raport cu susținerile orale, apreciază că acesta nu este fondat. Analizându-se actele și lucrările de la dosar se constată că încheierea recurată este legală și temeinică, instanța de fond respectând dispoz. art. 357, rap. la art. 70 C. proc. pen., respectiv art. 420 alin. (1) rap. la art. 70 C. proc.

pen., dispoziții care nu impun respectarea unei anumite ordini la indicarea numelui și prenumelui/prenumelor inculpatului și că nu există nicio posibilitate de identificare eronată a persoanei cu privire la care instanța de judecată a dispus, fiind indicate și toate datele de stare civilă. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că, între timp condamnatul G.C.R. a și fost transferat în România (la 18 mai 2012), fiind depus în Penitenciarul Rahova în vederea continuării executării pedepsei de 6 ani închisoare,aplicată prin sentința pronunțată de Tribunalul Regional Szczecin - Polonia în dosarul nr. III K 212/08. Recursul declarat învederându-se , așadar, nefondat, urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., să fie respins, cheltuielile judiciare urmând să rămână în sarcina statului, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se fie plătită din fondul Ministerului Justiției. P

ENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva încheierii din 3 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 10557/2/2011 (4052/2011), privind pe condamnatul persoană transferabilă G.C.R. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 iulie 2012.