ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5877/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin notificarea înregistrată sub nr. 3214 din 19 noiembrie 2001 la A.T.T.T.S. Prahova, C.N.V.A. Galați a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în localitatea Cheia, comuna Măneciu, județul Prahova, compus din teren în suprafață de 3145 mp și construcția denumită „Vila Scărișoara”. Autoritatea Națională pentru Tineret a emis ordinul nr. 676 din 29 noiembrie 2005 prin care a respins ca inadmisibilă cererea obiect al notificării. La 30 ianuarie 2006 C.N.V.A. Galați și F.C.V.A. Galați au contestat în justiție ordinul de mai sus, susținând că respingerea cererii de restituire în natură este consecința unei erori de fapt în care s-a aflat emitentul.

În motivarea contestației s-a susținut că imobilul în litigiu a fost proprietatea Comitetului Școlar ce funcționa fără personalitate juridică pe lângă colegiu, era administrat de conducerea liceului (actualul colegiu), a fost preluat de stat considerându-se că se preia de la L.V.A., iar notificarea s-a făcut de către C.N.V.A. în temeiul „împuternicirii verbale” dată de Comitetul școlar de părinți continuator al comitetului fost proprietar. Ca urmare, se susține că greșit s-a considerat prin ordinul contestat că notificarea ar fi fost făcută în nume propriu de către C.N.V.A. Justificându-și calitatea de contestatoare alături de C.N.V.A., F.C.V.A. a susținut că, prin procesul verbal din 9 octombrie 2004, Comitetul reprezentativ al părinților din cadrul C.N.V.A.

Galați i-a transmis „proprietatea și administrarea terenului și clădirii”. Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a pronunțat sentința civilă nr. 781 din 15 iunie 2006, prin care a admis excepția lipsei calității procesuale active a F.C.V.A., a respins contestația acestei fundații ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și a respins ca neîntemeiată contestația introdusă de C.N.V.A. din Galați. Apelul declarat de contestatorii de mai sus a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 150 din 8 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Curtea de apel, asemenea primei instanțe, a hotărât că, atât timp cât nu a făcut dovada existenței unui mandat special pe care să-l fi făcut cunoscut unității deținătoare, C.N.V.A.

a formulat notificare în nume propriu fără a avea calitate de persoană îndreptățită în raport cu prevederile art. 3 pct. 2 din Legea nr. 10/2001. Cu privire la F.C.V.A. aceeași instanță a constatat că nu are îndreptățire la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, deoarece nu a făcut dovada continuității fostului comitet de părinți proprietar al imobilului cerut a fi restituit în natură. Contestatorii au declarat recurs prin care, invocând cazurile reglementate de art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ., au cerut casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond. Dezvoltând în fapt recursul, contestatorii au susținut că s-a greșit cu privire la necesitatea existenței mandatului special față de prevederile art. 1533 C. civ., că nu s-a dat eficiența corectă faptului că statul a preluat imobilul de la administratorul L.V.A.

iar nu de proprietarul Comitetul Școlar de Părinți, că nu s-a avut în vedere statutul legal al acelui comitet școlar, care constituia un grup de persoane fizice reglementat de art. 1491 și urm. C. civ., că nu sunt incidente dispozițiile art. 3 alin. (1) și art. 22 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 cum greșit a considerat instanța de apel. Examinând recursul, instanța supremă constată cele ce succed. Este în afara oricărei discuții că, anterior preluării de către stat, imobilul în litigiu a constituit proprietatea Comitetului Școlar L.V.A. din Galați, care a avut statutul de societate particulară fără personalitate juridică, având ca temei de funcționare prevederile art. 1491 și urm. C. civ. În fața unei asemenea incontestabile dovezi nu are nici o relevanță că statul a preluat efectiv imobilul de la L.V.A.

Galați, care era numai administratorul imobilului. În consecință, calitate de persoane îndreptățite în înțelesul art. 3 lit. a) și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 puteau avea numai persoanele fizice membre ale societății civile proprietară a imobilului la data preluării abuzive ori moștenitorii acestora, fie în calitate de coindivizari, fie constituite în aceeași sau o altă societate civilă. Aceste persoane îndreptățite aveau posibilitatea și obligația de a notifica, fie nemijlocit, fie prin mandatari, dat fiind că în materia societăților civile sunt aplicabile regulile relative la moștenitori (art. 1530 C. civ.). În cazul concret însă, asemenea notificare nu a fost făcută nici de societatea civilă proprietară a imobilului la data preluării de către stat și nici de membrii acesteia ori moștenitorii lor, individual sau constituiți într-o altă societate civilă.

Așadar, C.N.V.A. din Galați și F.C.V.A. din Galați nu au calitatea pretinsă, aceea de mandatari ai persoanelor îndreptățite mai sus arătate, fiind mandatate succesiv, verbal sau special, de o societate civilă cu același nume cu cel al societății proprietare a imobilului, dar care este formată din alți membri decât cei inițiali ori moștenitorii lor. În concluzie, corect s-a hotărât de emitentul ordinului contestat și, respectiv, de instanțele de judecată că mandantul nu are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul obiect al notificării, iar actualii recurenți nu au fost mandatați de persoana îndreptățită, ci de o societate civilă fără vocație. Răspunzând astfel global motivelor de recurs, Înalta Curte constată că instanța de apel a pronunțat o sentință legală și, corectând considerentele acesteia în sensul mai sus descris, va respinge recursul în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de F.C.V.A. și C.N.V.A. împotriva deciziei nr. 150 din 8 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2007.